Datoriile familiei Castană și îndatorarea României. Cât de mare e „bulgărele de zăpadă”

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Marţi, 7 mai 2019, 11:15 Economie | Finanţe & Bănci


Bulgarele de zapada si datoria Romaniei
Foto: Pixabay
Nu e grav că te împrumuți, nu e grav că trebuie să o faci, dar e grav că iei banii pentru a-i consuma pe ceva ce nu îți aduce nimic în viitor. Un exemplu pe înțelesul tuturor. Să spunem că munca familiei Castană este de întreținere a locuințelor, adică a face curățenie în case. Chiar și cei doi copii de 18 și 19 ani lucrează pentru binele familiei. Toată munca este manuală, nu folosesc nici măcar un aspirator. Și, totuși, ei nu înțeleg de ce nu mai sunt chemați și a doua oară să facă treabă în aceeași locuință, după ce au mers o dată.

Foarte pe scurt:
  • Datoria publică a României nu este mare, ca procent din PIB
  • Veniturile statului sunt de 32% din PIB/an, iar datoria e de 35% din PIB
  • Ritmul de creștere a anuală a datoriei administrației publice a accelerat de la 15 miliarde lei/an, la circa 29 miliarde lei
  • În 2019, datoria ar putea să ajungă la 360 miliarde de lei
  • Aproape jumătate este în moneda națională

Toți banii câștigați sunt folosiți, de familia Castană, pe diferite plăceri. Membrilor nu le ajung resursele financiare și se împrumută în fiecare lună. Au și credite la bancă și datorii la prieteni. Veniturile sunt mult mai mici decât datoria pe care o au de rambursat. Acum, ei se împrumută pentru a plăti împrumuturi vechi, dar fac altele noi la care se mai adaugă dobânzi. Au intrat în acest cerc din care nu au idee cum să iasă. Soluția ar fi simplă. Dacă s-ar împrumuta pentru a cumpăra unelte noi cu care să-și facă treaba, de exemplu un aspirator? Dacă ar consuma mai puțin pe acele plăceri, dar necesare pentru stilul lor de viață?

Atunci afacerea lor va înflori, vor fi chemați în aceleași case de mai multe ori pe lună, vor realiza profit și își vor plăti datoriile, în timp.

Când vine vorba despre datoria publică, adică cea a statului, lucrurile stau cumva asemănător. Poate comparația nu este prea potrivită, dar este important de înțeles conceptul: aspiratorul familiei Castană ar însemna autostrăzi și infrastructură IT la nivel de administrație publică (Fisc, în principal), iar plăcerile necesare sunt pensiile și salariile bugetarilor. De unele creșteri mari ai nevoie, precum cele de la medici și profesori, iar altele (de la funcționari) ar avea nevoie de majorări foarte mici, poate indexate cu rata inflației sau puțin peste.

Ideală ar fi o redimensionare a aparatului administrației publice, dar pentru România asta e o utopie. Desigur, anumiți „roboți” software ar mai tăia unele job-uri.

La fel, angajații care nu fac treabă, să plece, dar administrația este prea politizată pentru a se lua măsuri. Probabil reforma administrației publice va însemna, în multe zone, înlocuirea unor angajați supuși fostului partid cu alții de la noul partid. Așadar, ineficient.


Cum crește datoria statului

În copilărie, iarna ne jucam în zăpadă. Făceam un mic bulgăre, iar apoi îl rostogoleam în zăpadă până se făcea mai mare și ne depășea în înălțime.

Vedem în fiecare lună că statul iese pe piață și se împrumută. O parte din bani sunt pentru refinanțarea datoriilor care ajung la scadență, iar cealaltă parte pentru acoperirea deficitului bugetar. Adică se creează datorie nouă peste una deja existentă, la care se mai adaugă un cost. Refinanțarea are și ea costul ei. Practic, datoria se împinge mai departe în timp și crește. Nu se „topește”.

Trebuie să fim sinceri cu noi. Ministerul Finanțelor se împrumută în fiecare an de circa 30 de ani. Este o datorie care se acumulează. Nu scade, ci crește. Așa cum multă lume a constatat: viitorul este acum o datorie ce trebuie plătită.

Cât s-a strâns până acum? Păi, la finalul anului trecut însuma peste 330 miliarde lei, conform Eurostat. Ca să pară mai mică folosim, așa cum fac toate țările, comparația ca raport din produsul intern brut. Adică: 35% din PIB. Știți cât reprezintă veniturile de anul trecut ca procent din PIB? În jur de 31-32% din PIB.

Ca ordin de mărime fac o comparație, poate nu-și are rostul, dar este mai ușor de înțeles această sumă: cele peste 330 miliarde lei ar fi echivalentul a peste 3.500 de noi kilometri de autostradă (asta pentru că în România se construiește cam scump). Exemplul este dat doar pentru a fi mai ușor de înțeles mărimea datoriei, pentru a putea fi vizualizată mai ușor.

Cum arată bulgărele de zăpadă rostogolit în ultimii 9 ani


Sursa datelor: MFP, prelucrate de HotNews.ro

După cum se poate vedea, în 2017 a depășit 300 miliarde lei, iar din 2010 până acum s-a dublat. Este adevărat, o parte din această datorie, primii ani după 2008 reprezintă costul crizei. Uitâdu-ne la ultimii ani, în 2015 datoria a crescut cu circa 7 miliarde lei, iar apoi cam cu 15 miliarde lei/an. Excepție face 2018, când a urcat cu circa 29 miliarde lei, adică aproape dublu față de anii anteriori.

Nici nu avea cum să nu aibă acest salt datoria, dacă ne uităm la cheltuielile statului. În 2017 au crescut cu 22% cheltuielile de personal și cu 13% asistența socială, iar în 2018 cu încă 23,7%, respectiv 9,5%.

Așa cum am menționat și mai sus, comparația este făcută de autorități (peste tot în lume) cu Produsul Intern Brut, adică ca procent din PIB nominal. Așadar, dacă ai o inflație foarte mare, adică (pe înțelesul tuturor) produsele de pe rafturile magazinelor se scumpesc, PIB-ul în prețuri curente crește, iar apoi procentul datoriei scade, deși în realitate de împrumutăm mai mult, iar viitorul devine mai îndatorat. Așa s-a ajuns ca din 2014, când datoria publică era de 39,2% din PIB, să ajungă acum la 35% din PIB, deși a crescut.

Cu alte cuvinte, deși datoria a crescut foarte mult, stimulul economic dat de consum prin creșterea salariilor, în special la bugetari, a umflat creșterea economică pentru a scădea datoria, procentual, raportată la PIB.

Bineînțeles, acest stimul și-a arătat limitele. A fost pe termen scurt. Se vede în încetinirea creșterii economice - e adevărat, o parte și din cauza mediului extern.

Pentru venituri în plus, Guvernul are tendința de a taxa economia. Am avut OUG 114, modificată mult prin OUG 19/2019. A mai rămas ceva haos prin zona construcțiilor dar, ca de obicei, nu știm ce ne așteaptă pentru că deși ministrul Finanțelor spune că nu vor mai fi evenimente gen 114, este greu de crezut. Așa a zis și înainte de adoptarea respectivului act. Deci, rămâne o necunoscută. Pe de altă parte, fiind an electoral, probabil nu vot fi luate astfel de măsuri.

Datoria guvernamentală în lei pe diferite valute



Sursa datelor: MFP, prelucrate de HotNews.ro

Bineînțeles, această datorie va crește și procentual raportată la PIB dată intrăm într-o criză sau într-o recesiune.

În concluzie, datoria României raportată la PIB nu este mare, dar ceea ce îngrijorează reprezintă accelerarea ritmului de creștere de la circa 15 miliarde lei/an, la aproape 30 miliarde lei, anul trecut. Anul acesta este posibil să fie o creștere de peste 30 miliarde lei, să ajungă la 360 miliarde lei, luând în considerare că au crescut foarte mult cheltuielile cu salariile bugetarilor (peste 25%, în T1 2019) și cu asistența socială (15%, în T1 2019). În plus, datele pe primul trimestru privind execuția bugetară deja arată o creștere de peste 1 miliard de lei a deficitului (la 5,4 miliarde lei), comparativ cu perioada similară din 2018. Având în vedere că este an electoral, sunt șanse slabe ca Ministerul Finanțelor să ia măsuri de control a cheltuielilor. Sigur, vor fi sacrificate investițiile. Deja în primul trimestru se observă o diminuare a acestora cu 20%.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






11198 vizualizari

  • +17 (21 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Marţi, 7 mai 2019, 11:34)

    [anonim]

  • +14 (20 voturi)    
    Pensiile nu sunt tocmai placeri. (Marţi, 7 mai 2019, 11:53)

    clint [utilizator]

    Poate cele speciale. Statul se imprumuta, in mare, pentru a asigura iluzia ca nivelul de trai este mai mare decat ar trebui sa fie de fapt. Cei care nu au contribuit mai deloc la buget, au asteptari nerealiste dupa parerea mea. Daca luam oamenii care sunt adusi cu autocarele la mitingurile PSD si ii intrebam ce au contribuit in ultimii ani la buget, vom intelege de ce, pentru ei PSD e atat de bun: pentru ca "le da" fara sa le ceara mare lucru in schimb: nu tu seriozitate, responsabilitate, studii, munca, etc. Fiindca le-a creat un orizont de asteptare, le-a spus ca merita si ei un trai decent doar fiindca stau cu mana intinsa la stat. Ei bine, cat timp acest orizont de asteptare va fi hranit de oferta politica sub o forma sau alta, statul nu va fi unul fair, cel putin cu contribuabilii neti, cei care da, au nevoie de "unelte".

    Revenind asadar la "unelte", adica autostrazi, scoli, samd., noi dam banii statului fara nici un contract de management. Ar trebui sa ii punem pe guvernanti cu un mandat strict, sa le spunem in ce sa ii investeasca banii nostri. Dar aici s-ar ridica o problema: cati sunt in mod efectiv, contribuabili neti si cati beneficiari neti ai bugetului ? Cand e vorba sa decidem, decidem toti, ca e democratie. Daca votul ar fi ponderat cu cat contribuim la buget ?

    Stiu, e utopic, dar altceva vreau sa spun: atat timp cat beneficiarii neti ai bugetului, chit ca primesc doar niste pensii si salarii de mizerie, ori doar subventii sau protectie sociala mascata sub forma de joburi "la misto" pe la stat, sunt mai multi decat cei care sunt contribuabili neti, care lucreaza in privat in conditii performante, vom avea probleme si la varf ca sa zic asa.

    Romania are si a avut dintotdeauna o problema demografica pe care de ex. si comunistii au incercat sa o rezolve prin urbanizarea fortata. Toaletele acelea din curte la care "excelam" arata de fapt cat de multe probleme de mentalitate avem.
    • -2 (4 voturi)    
      Urbanizarea nu a fost cauzată de demografie. (Marţi, 7 mai 2019, 12:22)

      prec [utilizator] i-a raspuns lui clint

      Singura „problemă” demografică a fost cea a brunecuiorilor, atît.
    • +9 (13 voturi)    
      pensiile sunt o placere.. (Marţi, 7 mai 2019, 12:46)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui clint

      pensiile nu sunt calculate pe sistemul contributivitatii, asa cum ar trebui. salariile bugetarilor nu sunt calculate in functie de productivitate, asa cum ar trebui. cheltuielie cu sanatatea nu sunt aliniate cu asigurarile de sanatate platite de cetateni. aici este marea ipocrizie a sistemului de cheltuieli publice. toti au drepturi, putini se achita si de obligatii, si mai putini platesc mai mult decat primesc. cat timp societatea romaneasca va funcitona pe principiul "fraierul plateste", tinerii vor emigra si economia va merge cu franele trase.
    • +12 (14 voturi)    
      Ai dreptate... e o utopie (Marţi, 7 mai 2019, 12:50)

      Popcea [utilizator] i-a raspuns lui clint

      Ideea cu votul ponderat dupa taxe imi vine si mie in minte in fiecare luna, prin data de 20 cand contabila imi trimite calculul taxelor pe care le virez la Bugetul de Stat. Platesc lunar pensia a peste 100 de oensionari “medii” si salariul a cateva zeci de bugetari plimbatori de hartii. Si ma enervez si imi trece prin cap ideea cu votul ponderat. Apoi imi vine in minte urmatorul exemplu: cam de cate ori ar cantari mai mult votul lui Gigi Becali fata de votul lui Mihai Sora? Nu merge. Solutia e in Justitie si in promovarea eticii. Cei ce sifoneaza banii statului trebuie condamnati cu pedepse mult mai dure.
      • 0 (6 voturi)    
        Din contra.. (Marţi, 7 mai 2019, 14:21)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui Popcea

        Votul lui Gigi Becali ar cantari poate mai mult decat al lui Mihai Sora (discutabil.. nu m-ar mira sa aflu ca nu plateste personal nici un impozit), dar tocmai asta este esenta - cine plateste are dreptul sa decida cum sunt cheltuiti banii. Crezi ca Becali ar fi de acord ca banii lui sa se duca la infractorii din PSD?


        Daca ti-e teama ca Ion Tiriac sau Ioan Niculae platesc impozit pe venit cat un milion de romani, te anunt ca poti dormi linistit.. conform ANAF sunt foarte putine persoane in Romania care contribuie personal la buget cu sume semnificative, taxele sunt plafonate si impozitul pe venit este doar 10%.

        Conceptul de vot cenzitar nu include taxele platite de companii. De cealalta parte insa, daca scapi de cateva milioane de voturi de la indivizi care nu contribuie cu nimic... rezultatele la alegeri sigur vor fi miraculoase.
      • 0 (0 voturi)    
        oare? (Miercuri, 8 mai 2019, 9:08)

        FlorinOprea1 [anonim] i-a raspuns lui Popcea

        Adica tu dai CAS cam 110 000 lei pe luna? Ca zici ca platesti pensia pentru 100 de pensionari medii. Adica cistigi 110000/0.25 = 440000 lei (95000 euro pe luna) pe luna? Mai sa fie, da potent mai esti! Las-o jos ca macane!
  • +6 (10 voturi)    
    Pensiile „speciale” și „pensionarii” la 45 de ani. (Marţi, 7 mai 2019, 12:18)

    prec [utilizator]

    Care trebuie desființate plus înjumătățirea, de urgență, și reducerea cu 40% a numărului de bugetari și a salariilor acestora, sunt primele măsuri ce trebuie luate pentru a sala Rrromânistanul.
    • +3 (9 voturi)    
      toti sunt "speciali".. (Marţi, 7 mai 2019, 12:50)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui prec

      pensia minima garantata este la fel de "speciala" ca pensia magistratilor. in ambele cazuri, legea a fost modificata cu exceptii care incalca principiul contributivitatii.
      pe de-o parte sunt unii care primesc pensie fara sa fi contribuit vreodata, pe de alta sunt cei carora li s-a promis o pensie mai mare pentru ca au muncit intr-un domeniu critic pentru dezvoltarea Romaniei.
      • -4 (6 voturi)    
        speciali (Marţi, 7 mai 2019, 16:33)

        miculescu-rucar [utilizator] i-a raspuns lui pehash

        sunt si aitistii care nu platesc impozit pe venit si multinationalele care nu platesc impozit pe profitul realizat in Romania,inclusiv sub forma "ajutorul de stat", la fel si turma de onegheuri asa zise de "interes public",care, de fapt sifoneaza banul public ptr plata unor salarii si indemnizatii uriase sefilor acestora.
        la fel de "special" este si invatamantului superior gratuit pentru specializarile altele decat limba si literatura romana si istoria Romaniei, precum si transportul gratuit al studentilor.
        la fel de "specale" sunt si redeventele percepute de statul roman ptr exploatarea bogatiilor naturale ale tarii.
        • +2 (4 voturi)    
          micsunescu.. (Marţi, 7 mai 2019, 20:49)

          pehash [utilizator] i-a raspuns lui miculescu-rucar

          impozitul pe venit se plateste conform legilor in vigoare. daca nu platesti, ANAF iti va bloca conturile a doua zi. mai nasol este cand are ANAF de rambursat TVA si amana cu lunile.. ca nu are #ciumarosie bani pentru pomeni electorale.
          ONG-urile nu sunt finantate de stat. exceptia notabila sunt burtosii de la BOR, care indruma cre(s)tinii la vot.
  • +2 (4 voturi)    
    Comment sters de user (Marţi, 7 mai 2019, 12:34)

    Fapte [anonim]

    • +4 (4 voturi)    
      PIB-ul e irelevant (Marţi, 7 mai 2019, 13:00)

      produsulinternbrut [utilizator] i-a raspuns lui Fapte

      Si mai e un motiv pentru care PIB e inselator. Un produs (sa zicem o bere) se vinde in Norvegia sau Irlanda cu 10 euro. In Romania se vinde cu 1 euro. Socio-economic vorbind, fenomenul e fix acelasi: s-a baut o bere (deci cineva a vandut-o si altcineva a cumparat-o). Fenomenul economic e fix acelasi in toate cele 3 tari. Experienta umana a consumatorului e si ea aceeasi in toate cele 3 tari: a baut o bere. Nici unul din cele trei state nu e mai cu mot. Nu e nimic mai prejos Romania decat Norvegia si Irlanda. Dar cele doua tari bifeaza 10 euro la PIB, Romania bifeaza 1 euro. Deci, desi experienta cetateanului e aceeasi, cele doua tari au PIB mai mare. Sa mi se explice si mie de ce astfel de tari cu PIB-uri umflate prin produse si servicii exagerate (scumpe) sunt mai apreciate, mai laudate decat tari unde produsele si serviciile sunt mai ieftine.

      Nu cumva conteaza mult mai mult cate beri isi poate cumpara dintr-un salariu un cetatean in fiecare din tarile amintite?

      Nu vad ce relevanta are un PIB astfel creat, anume prin exagerarea tuturor preturilor din economia respectiva. Cu ce e tara aia mai laudabila? Nu cumva PIB-ul e mai interesant pentru Stat, in sensul ca Statul sa jupoaie mai mult de la consumatori/contribuabili?
      • +2 (2 voturi)    
        E mai cu mot (Marţi, 7 mai 2019, 14:38)

        Atoatestiutorul [utilizator] i-a raspuns lui produsulinternbrut

        ...ca berea aia e produsa la o fabrica la care angajatii si angajatorii au salarii decente si contribuie la taxe de asemenea chiar semnificativ. O fi experienta aceeasi cu bautul (aici e discutabil si dat si de calitatea berii) dar costul ei se regaseste nu numai in costul de productie sau al serviciilor dar si in salariile decente in "lantul berii".
        Am mers recent in Cairo cu Uber jumatate de ora (15 km) -masina din anii 80 - si am platit 3,7 Euro. Am mers insa si cu taxiul masina tip top si ala costa ca in Europa. Cat o fi de ieftina tara pentru unii poate deveni foarte scumpa atunci cand vrei servicii/produse la nivel occidental. Cam asa se explica lucrurile.
    • -2 (2 voturi)    
      aceeasi valoare trece din mana in mana (Marţi, 7 mai 2019, 13:22)

      produsulinternbrut [utilizator] i-a raspuns lui Fapte

      Corect! aceeasi valoare trece din mana in mana, insa e pusa la PIB de fiecare data. Nu e nimic gresit aici?

      Nu cumva PIB-ul e un indicator care convine exclusiv statului, care contorizeaza de cate ori a jupuit respectivul traseu al acelei "valori" din mana in mana? Pentru ca taxele se aplica de fiecare data.
      • +2 (2 voturi)    
        TVA incasat - TVA platit.. (Marţi, 7 mai 2019, 14:25)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui produsulinternbrut

        Valoarea trece din mana in mana, dar nu este pusa la PIB de fiecare data. Ca sa produci bere, cumperi hamei. Ca sa produci paine, cumperi grau. Costul productiei este usor de calculat - scazi TVA-ul platit de firma din TVA-ul incasat. Rezultatul este folosit pentru a estima productia bruta. PIB.
      • +1 (1 vot)    
        INCORECT (Marţi, 7 mai 2019, 15:47)

        James Bond [utilizator] i-a raspuns lui produsulinternbrut

        "Corect! aceeasi valoare trece din mana in mana, insa e pusa la PIB de fiecare data. Nu e nimic gresit aici?"

        INCORECT :)) aceeasi marga trece din mana in mana, dar statul incaseaza TVA, adica taxa doar pe valoarea adaugata a produsului.
        In final, indiferent prin cate maini a trecut produsul, statul incaseaza TVA doar pe diferenta intre "pretul brut 1" si "pretul brut n".
    • +1 (1 vot)    
      explicatie (Marţi, 7 mai 2019, 15:45)

      James Bond [utilizator] i-a raspuns lui Fapte

      Confunzi lucrurile si de aia nu intelegi ce inseamna aportul consumului la PIB.
      Intr-adevar, PIB are 4 componente majore:
      PIB =
      + consum
      + investitii guvernamentale
      + exporturi
      - importuri

      In ecuatia asta, consumul nu inseamna "productie" asa cum ai scris tu ("La urma urmei in Romania s-a produs o bere, daca n-o cumpara nimeni aportul ei la PIB e zero")

      "Consumul" alimenteaza PIBul prin taxele care se percep pe acele produse, in principal TVA. Exemplul cu berea nu este cel mai elocvent pentru ca descrie aportul TVA la PIB pe un singur nivel de consum (producator - consumator final).

      Un bun exemplu este cel al productiei de mobila. in circuitul FURNIZOR - CLIENT, exista o vanzare-cumparare in urma careia se percepe TVA (pentru ca se adauga plus valoare produsului):
      - copacul din padure este materia prima. Padurarul taie copacul si devine FURNIZORUL 1 dupa ce il vinde la CLIENTUL 1 cu 119 RON/mc. Din banii astia, 19% merg la stat ca TVA (19 RON)
      - copacul taiat este prelucrat de CLIENTUL 1, care la randul lui devine FURNIZORUL 2 in vinde mai departe CLIENTULUI 2. Pretul este 1190 RON/mc. In urma vanzarii, CLIENTUL 1 isi recupereaza de la stat cei 19 RON platiti anterior, dar plateste statului 190 RON din vanzarea a 1190 RON/mc. Diferentea platita neta este de 190-19=171 RON

      - to asa... pana la clientul final. CLIENTUL n este familia Popescu, ce isi cumpara mobila in casa, si pe care plateste 11.900 RON/mc. Problema este ca familia Popescu nu isi mai recupereaza TVA de la stat pentru ca nu mai aduce plus valoare din revanzarea mobilei. Familia Popoescu plateste TVA de 1900 RON, si statul in incaseaza in totalitate.

      Ce a castigat statul? TVA incasat pe 11.900 RON - TVA returnat pe 190 RON.

      Consumul este un factor de crestere a PIB, insa nu este un factor sanatos. Cel mai bun mod de a creste PIBul este prin exporturi iar cel mai previzibil este prin investigii guvernamentale.
  • +1 (1 vot)    
    romania sta bine in UE (Marţi, 7 mai 2019, 12:43)

    matematics89 [utilizator]

    romania sta bine, statele unite are 22.000 miliarde de dolari....germania are ca. 10.000 de miliarde de euro reali, incluzând si pensiile "promise" in viitor. Franta are ca. 5000 Miliarde, Italia tot ca. 5 reali. E vorba de datoria reala, nu cea oficiala, adica si banii care de ex. se "promit" prin pensiile si beneficiile viitoare. ideea este ca noua, generatiei actuale ne este foarte bine, daca nu ai copii, nu ai de ce sa-ti faci griji, daca ai, practic tocmai ce ai facut sclavii care vor plati aceasta datorie, i-ai nascut deja sclavi cu 20.000 de euro datorie la nastere...ramane sa vedem cat de inteligenta va fi aceasta generatie, ca sa transpuna aceasta datorie in sarcina altor tari sau etnii...in germania, in parte, ii pun pe sirieni si turci sa plateasca datoria...
  • +3 (3 voturi)    
    pensii (Marţi, 7 mai 2019, 12:56)

    popescuv2008 [utilizator]

    Un calcul matematic de bun simt spune ca muncesti si contribui la casa de pensii timp de 40 de ani si banii adunati in acel cont ii cheltuie statul cu tine in doar 10 ani. Daca esti "norocos" iesi la pensie la 45 de ani dupa 20 de ani de contributie si daca traiesti pana la 85 de ani, vei lua pensie 40 de ani (dar in 10 ani ti-ai mancat deja pensia pe baza de contributivitate, restul de 30 de ani, iti da statul Roman pensie de la fraierii cotizanti), deci statul este in pierdere si acopera pierderea imprumutandu-se pe pietele externe si marind varsta de pensionare astfel incat sa nu mai apuce si ceilalti cotizanti sa se pensioneze decat cu picioarele inainte (mort).
    • +3 (3 voturi)    
      Popescule.... (Marţi, 7 mai 2019, 18:02)

      Radu I [utilizator] i-a raspuns lui popescuv2008

      ....vorbesti din auzite, nu cunosti legea pensiilor in vigoare. Banii ce ii platesti pentru asigurarile sociale, la casa de pensii, nu se aduna intr-un cont din care sa va plati pensia ta. Conform legii, din banii luati de la tine, se platesc actualii pensionari in plata, urmand ca tu sa fii platit la pensie de cei care vor lucra atunci. Se aduna numai banii ce sunt varsati la fondul de pensii private, iar modul cum ii vei primi este stabilit de lege.Cei 10 ani de care vorbesti,reprezinta speranta de viata a pensionarului si nu are nimic comun cu pensia. Contributivitatea reprezinta modul de formare a bugetului de pensii.Imprumuturile ce se fac,se fac pentru acoperirea deficitului bugetar al statului
      prevazut in lege, in mica parte se duc bani si la pensii.Nu te lasa prada manipularii politice.
  • +3 (9 voturi)    
    bulgarele de zapada (Marţi, 7 mai 2019, 13:04)

    vodatepes [utilizator]

    Interesant articol, dar orice bulgare de zapada daca afara e cald devine apa de ploaie, adicalea ca si articolul acesta.
  • 0 (2 voturi)    
    simplu (Miercuri, 8 mai 2019, 9:04)

    FlorinOprea1 [anonim]

    Ce simplu ar fi sa faceti un calcul si sa vedeti ca de fapt datoria a scazut ca procent din PIB. Dar nu da bine la demonstratia in care amestecati mere cu pere. Nu ca as fi de acord cu indatorarea dar e cazul sa fim si putin obiectivi.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version