Nu e grav că te împrumuți, nu e grav că trebuie să o faci, dar e grav că iei banii pentru a-i consuma pe ceva ce nu îți aduce nimic în viitor. Un exemplu pe înțelesul tuturor. Să spunem că munca familiei Castană este de întreținere a locuințelor, adică a face curățenie în case. Chiar și cei doi copii de 18 și 19 ani lucrează pentru binele familiei. Toată munca este manuală, nu folosesc nici măcar un aspirator. Și, totuși, ei nu înțeleg de ce nu mai sunt chemați și a doua oară să facă treabă în aceeași locuință, după ce au mers o dată.

Bulgarele de zapada si datoria RomanieiFoto: Pixabay

Foarte pe scurt:

  • Datoria publică a României nu este mare, ca procent din PIB
  • Veniturile statului sunt de 32% din PIB/an, iar datoria e de 35% din PIB
  • Ritmul de creștere a anuală a datoriei administrației publice a accelerat de la 15 miliarde lei/an, la circa 29 miliarde lei
  • În 2019, datoria ar putea să ajungă la 360 miliarde de lei
  • Aproape jumătate este în moneda națională

Toți banii câștigați sunt folosiți, de familia Castană, pe diferite plăceri. Membrilor nu le ajung resursele financiare și se împrumută în fiecare lună. Au și credite la bancă și datorii la prieteni. Veniturile sunt mult mai mici decât datoria pe care o au de rambursat. Acum, ei se împrumută pentru a plăti împrumuturi vechi, dar fac altele noi la care se mai adaugă dobânzi. Au intrat în acest cerc din care nu au idee cum să iasă. Soluția ar fi simplă. Dacă s-ar împrumuta pentru a cumpăra unelte noi cu care să-și facă treaba, de exemplu un aspirator? Dacă ar consuma mai puțin pe acele plăceri, dar necesare pentru stilul lor de viață?

Atunci afacerea lor va înflori, vor fi chemați în aceleași case de mai multe ori pe lună, vor realiza profit și își vor plăti datoriile, în timp.

Când vine vorba despre datoria publică, adică cea a statului, lucrurile stau cumva asemănător. Poate comparația nu este prea potrivită, dar este important de înțeles conceptul: aspiratorul familiei Castană ar însemna autostrăzi și infrastructură IT la nivel de administrație publică (Fisc, în principal), iar plăcerile necesare sunt pensiile și salariile bugetarilor. De unele creșteri mari ai nevoie, precum cele de la medici și profesori, iar altele (de la funcționari) ar avea nevoie de majorări foarte mici, poate indexate cu rata inflației sau puțin peste.

Ideală ar fi o redimensionare a aparatului administrației publice, dar pentru România asta e o utopie. Desigur, anumiți „roboți” software ar mai tăia unele job-uri.

La fel, angajații care nu fac treabă, să plece, dar administrația este prea politizată pentru a se lua măsuri. Probabil reforma administrației publice va însemna, în multe zone, înlocuirea unor angajați supuși fostului partid cu alții de la noul partid. Așadar, ineficient.

Cum crește datoria statului

În copilărie, iarna ne jucam în zăpadă. Făceam un mic bulgăre, iar apoi îl rostogoleam în zăpadă până se făcea mai mare și ne depășea în înălțime.

Vedem în fiecare lună că statul iese pe piață și se împrumută. O parte din bani sunt pentru refinanțarea datoriilor care ajung la scadență, iar cealaltă parte pentru acoperirea deficitului bugetar. Adică se creează datorie nouă peste una deja existentă, la care se mai adaugă un cost. Refinanțarea are și ea costul ei. Practic, datoria se împinge mai departe în timp și crește. Nu se „topește”.

Trebuie să fim sinceri cu noi. Ministerul Finanțelor se împrumută în fiecare an de circa 30 de ani. Este o datorie care se acumulează. Nu scade, ci crește. Așa cum multă lume a constatat: viitorul este acum o datorie ce trebuie plătită.

Cât s-a strâns până acum? Păi, la finalul anului trecut însuma peste 330 miliarde lei, conform Eurostat. Ca să pară mai mică folosim, așa cum fac toate țările, comparația ca raport din produsul intern brut. Adică: 35% din PIB. Știți cât reprezintă veniturile de anul trecut ca procent din PIB? În jur de 31-32% din PIB.

Ca ordin de mărime fac o comparație, poate nu-și are rostul, dar este mai ușor de înțeles această sumă: cele peste 330 miliarde lei ar fi echivalentul a peste 3.500 de noi kilometri de autostradă (asta pentru că în România se construiește cam scump). Exemplul este dat doar pentru a fi mai ușor de înțeles mărimea datoriei, pentru a putea fi vizualizată mai ușor.

Cum arată bulgărele de zăpadă rostogolit în ultimii 9 ani

Sursa datelor: MFP, prelucrate de HotNews.ro

După cum se poate vedea, în 2017 a depășit 300 miliarde lei, iar din 2010 până acum s-a dublat. Este adevărat, o parte din această datorie, primii ani după 2008 reprezintă costul crizei. Uitâdu-ne la ultimii ani, în 2015 datoria a crescut cu circa 7 miliarde lei, iar apoi cam cu 15 miliarde lei/an. Excepție face 2018, când a urcat cu circa 29 miliarde lei, adică aproape dublu față de anii anteriori.

Nici nu avea cum să nu aibă acest salt datoria, dacă ne uităm la cheltuielile statului. În 2017 au crescut cu 22% cheltuielile de personal și cu 13% asistența socială, iar în 2018 cu încă 23,7%, respectiv 9,5%.

Așa cum am menționat și mai sus, comparația este făcută de autorități (peste tot în lume) cu Produsul Intern Brut, adică ca procent din PIB nominal. Așadar, dacă ai o inflație foarte mare, adică (pe înțelesul tuturor) produsele de pe rafturile magazinelor se scumpesc, PIB-ul în prețuri curente crește, iar apoi procentul datoriei scade, deși în realitate de împrumutăm mai mult, iar viitorul devine mai îndatorat. Așa s-a ajuns ca din 2014, când datoria publică era de 39,2% din PIB, să ajungă acum la 35% din PIB, deși a crescut.

Cu alte cuvinte, deși datoria a crescut foarte mult, stimulul economic dat de consum prin creșterea salariilor, în special la bugetari, a umflat creșterea economică pentru a scădea datoria, procentual, raportată la PIB.

Bineînțeles, acest stimul și-a arătat limitele. A fost pe termen scurt. Se vede în încetinirea creșterii economice - e adevărat, o parte și din cauza mediului extern.

Pentru venituri în plus, Guvernul are tendința de a taxa economia. Am avut OUG 114, modificată mult prin OUG 19/2019. A mai rămas ceva haos prin zona construcțiilor dar, ca de obicei, nu știm ce ne așteaptă pentru că deși ministrul Finanțelor spune că nu vor mai fi evenimente gen 114, este greu de crezut. Așa a zis și înainte de adoptarea respectivului act. Deci, rămâne o necunoscută. Pe de altă parte, fiind an electoral, probabil nu vot fi luate astfel de măsuri.

Datoria guvernamentală în lei pe diferite valute

Sursa datelor: MFP, prelucrate de HotNews.ro

Bineînțeles, această datorie va crește și procentual raportată la PIB dată intrăm într-o criză sau într-o recesiune.

În concluzie, datoria României raportată la PIB nu este mare, dar ceea ce îngrijorează reprezintă accelerarea ritmului de creștere de la circa 15 miliarde lei/an, la aproape 30 miliarde lei, anul trecut. Anul acesta este posibil să fie o creștere de peste 30 miliarde lei, să ajungă la 360 miliarde lei, luând în considerare că au crescut foarte mult cheltuielile cu salariile bugetarilor (peste 25%, în T1 2019) și cu asistența socială (15%, în T1 2019). În plus, datele pe primul trimestru privind execuția bugetară deja arată o creștere de peste 1 miliard de lei a deficitului (la 5,4 miliarde lei), comparativ cu perioada similară din 2018. Având în vedere că este an electoral, sunt șanse slabe ca Ministerul Finanțelor să ia măsuri de control a cheltuielilor. Sigur, vor fi sacrificate investițiile. Deja în primul trimestru se observă o diminuare a acestora cu 20%.