În data de 2 mai a.c. a fost publicată pentru prima oară mult așteptata valoare a indicelui de referință pentru creditele acordate consumatorilor, abreviat IRCC.. Conform calculelor, acesta a reieșit cu aproximativ 0,9 puncte procentuale mai mic decât valorile ROBOR. Deși această diferență pare relativ semnificativă, ea nu ne spune nimic despre cum va evolua valoarea acestui indice în continuare. Schimbarea în sine, riscă nu doar să nu ducă la reducerea ratelor, ci ar putea genera distorsiuni și cheltuieli inutile atât băncilor cât și clienților.

Bogdan CapraruFoto: Hotnews

Pe scurt, iată care sunt „defectele” acestei măsuri.

În primul rând, deși s-a dorit ca IRCC să fie un indice de piață care să exprime „real” prețul tranzacțiilor efective, de fapt nu este. Sunt aduse laolaltă într-un „coș” rate ale dobânzilor de pe piețe diferite. Într-o altă ordine de idei facem calcule cu „mere” și „pere”. Pentru a aduce la același numitor, nu este suficient să ponderezi valorile cu volumul tranzacțiilor, ci să ajustezi și după maturitatea pentru care sunt oferite acele disponibilități. Conform metodologiei de stabilire a indicelui, sunt considerate toate valorile ratelor de dobândă de pe piața interbancară, indiferent de palierele de maturități pentru care sunt formate.

O rată a dobânzii pentru maturități de o săptămână nu poate fi considerată ca exprimând același lucru ca cea pentru maturități de 9 luni. E ca si cum am considera un preț pentru un apartament de 2 camere de 50.000 euro, apoi pentru o casă cu 4 camere de 100.000 euro și să considerăm că prețul locuințelor este de 75.000 euro. Altfel spus, se utilizează o medie doar strict matematică a diverselor prețuri de pe piața interbancară. De exemplu, SONIA, noul indice ce urmează să înlocuiască LIBOR de pe piața interbancară londoneză, reprezintă o medie ponderată cu volumul tranzacțiilor a ratelor de dobândă „overnight”, însă pentru contractele pe termene mai lungi se folosește calculul dobânzii compuse pentru ajustarea la termen a acestei rate.

De asemenea, deși, teoretic, luând în calcul toate ratele de dobândă, acest indice ar trebui să fluctueze mai puțin (deoarece pentru unele maturități putem avea sensuri de mișcare a ratelor de dobândă diferite în „coș”), în varianta IRCC el poate fi mai mult supus volatilității din cauza încorporării și de rate de dobândă pentru termene foarte scurte (overnight sau de o săptămână). Acestea au o volatilitate semnificativ mai mare decât celelalte, exprimând „nervozitățile” de moment ale pieței. Oare noul indice nu ar fi trebuit să aducă mai multă stabilitate?

O altă problemă a indicelui este faptul că se ia în considerare valoarea medie din trimestrul anterior, creând un decalaj temporal. El privește în trecut producând efecte în viitor! Acesta este și motivul pentru care acum valoarea a reieșit după calcule mai mică. Valorile din prezent ale ROBOR se vor reflecta peste următoarele trei luni. Așa că, haideți să nu ne îmbătăm cu apă rece, să nu ne facem iluzii deșarte! Acest decalaj va crea dificultăți și în gestiunea activelor și pasivelor bancare, deopotrivă. Cum de altfel, toate aceste schimbări vor aduce costuri administrative suplimentare băncilor, atât cu implementarea, cât și cu gestiunea ulterioară (mai ales că va avea produse diferite ancorate în indici diferiți de referință), intermedierea bancară va fi mai scumpă, efect exact opus prin ceea ce se urmărește prin acest indice.

De asemenea, va crea și anumite anomalii, de exemplu în cazul în care inflația va fi în scădere, dar ratele la credit în creștere. De ce? Pentru că se iau dobânzile pe când inflația lunară era mai mare. Din această perspectivă va decala și efectele măsurilor de politică monetară, iar, în anumite situații, chiar le va anihila.

Să nu mai vorbim de îndemnul la refinanțare, ce poate fi periculos din două puncte de vedere. În primul rând pentru că nu se știe cum va evolua acest indice. După cum am zis, putem avea valori mai mari decât în cazul ROBOR în viitor. În al doilea rând, refinanțarea aduce cheltuieli suplimentare pentru clienți (costuri cu reevaluarea garanțiilor, taxe notariale etc.), cheltuieli care nu sunt datorate băncilor, ci terților, cum ar fi evaluatorii, notarii etc. Pentru bănci vor fi, de asemenea, cheltuieli suplimentare cu gestionarea proceselor de refinanțare, blocarea personalului, care în loc să se ocupe de credite noi, se vor ocupa de refinanțări. Iată un motiv în plus pentru care intermedierea bancară va fi mai scumpă și nu va crește o perioadă.

O altă diferență majoră dintre IRCC și ROBOR e faptul că primul se calculează pentru dobânzile de pe piața interbancară la atragerea de depozite de către bănci între ele, pe când ROBOR se calculează pe baza ratelor de dobândă la care băncile împrumută lichiditate altor bănci. Astfel, ROBOR ar exprima mai corect „prețul” banilor. Dacă tot s-a dorit să exprime „fidel” piața, IRCC ar fi trebuit măcar să ia în calcul deopotrivă și tranzacțiile din această categorie.

După cum lasă de înțeles textul Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic și a indicelui de referință trimestrial, reglementați de OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicat de Comisia națională de Statistică și Prognoză, vor intra în calculul indicelui inclusiv tranzacțiile cu depozitele atrase de Banca Națională a României de la entitățile eligibile. Acesta este unul dintre instrumentele de politică monetară ale băncii centrale prin care reglează lichiditatea în economie. Într-o altă ordine de idei, spre deosebire de ROBOR (stabilit exclusiv pe baza cotațiilor băncilor), acum BNR poate influența direct prin tranzacții IRCC. Această chestiune este o armă cu două tăișuri, deoarece, ținând cont de atacurile de până acum la adresa autorității monetare din România, este posibil ca presiunile politice să fie din ce în ce mai mari asupra acestei instituții în a acționa contrar a ceea ce politica monetară ar impune în perioada de inflație în creștere – să scadă dobânzile pentru a influența în jos indexul. În ultima perioadă BNR a fost învinuită de creșterea ROBOR (deși, după cum am precizat, nu poate intervenii direct, ci doar prin crearea culoarelor în jurul dobânzii de politică monetară), ceea ce va face în continuare plauzibilă continuarea acestor demersuri. În această situație perdanți am fi cu toții!.

Nu trebuie uitat și faptul că noua filozofie de calcul a ratelor de dobândă va crea și un fenomen de excluziune pentru anumiți debitori! Nu toți vor avea posibilitatea de a refinanța creditele pe noua formula. Este cazul clienților a căror garanție nu mai acoperă valoarea soldului de refinanțat sau cei care nu se mai recalifică conform ultimelor norme privind gradul de îndatorare. De asemenea, în cazul creditelor Prima casă, chiar dacă se va introduce IRCC pentru formula de calcul a ratelor de dobândă, refinanțarea va fi imposibilă ca urmare a legislației în vigoare. Ministerul Finanțelor Publice nu poate elibera un acord pentru instituire de sarcini suplimentare (ipoteca de rang subsecvent) asupra imobilului în cauză, acord fără de care notarul nu poate realiza contractul de ipoteca si nici nu se poate înscriere în cartea funciară ipoteca în favoarea băncii. Garanția pentru Prima Casă o constituie ipoteca legală asupra imobilului care face obiectul creditului în favoarea statului român, respectiv ipoteca de rang I în favoarea băncii. Astfel, nu se poate acorda un credit de refinanțare garantat cu ipoteca imobiliara de rang subsecvent asupra imobilului constituit în garanție pentru un credit Prima Casa. Totodată, nu se poate refinanța un credit Prima Casă tot printr-un credit Prima Casă, deoarece la cel de-al doilea credit ar fi necesară instituirea unei ipoteci de rang II, după mecanismul prezentat mai sus, iar programul susține doar finanțarea imobiliară în sine, nu și refinanțare.

Dar dincolo de deficiențele metodologice și juridice ale acestui demers, rămâne problema încălcării fundamentelor economice! În primul rând, nu poți impune administrativ un preț! În al doilea rând, nu poți păcăli niciodată forțele piețelor! Și nu în ultimul rând, toate demersurile de acest gen au un cost, pe care, mai devreme sau mai târziu, întreaga societate îl va suporta!