ROBOR sau IRCC? Care ar fi o soluție mai bună pentru clienții băncilor?

de Prof. univ. dr. Bogdan Căpraru     HotNews.ro
Marţi, 7 mai 2019, 11:43 Economie | Finanţe & Bănci


Bogdan Capraru
Foto: Hotnews
În data de 2 mai a.c. a fost publicată pentru prima oară mult așteptata valoare a indicelui de referință pentru creditele acordate consumatorilor, abreviat IRCC.. Conform calculelor, acesta a reieșit cu aproximativ 0,9 puncte procentuale mai mic decât valorile ROBOR. Deși această diferență pare relativ semnificativă, ea nu ne spune nimic despre cum va evolua valoarea acestui indice în continuare. Schimbarea în sine, riscă nu doar să nu ducă la reducerea ratelor, ci ar putea genera distorsiuni și cheltuieli inutile atât băncilor cât și clienților.

Pe scurt, iată care sunt „defectele” acestei măsuri.

În primul rând, deși s-a dorit ca IRCC să fie un indice de piață care să exprime „real” prețul tranzacțiilor efective, de fapt nu este. Sunt aduse laolaltă într-un „coș” rate ale dobânzilor de pe piețe diferite. Într-o altă ordine de idei facem calcule cu „mere” și „pere”. Pentru a aduce la același numitor, nu este suficient să ponderezi valorile cu volumul tranzacțiilor, ci să ajustezi și după maturitatea pentru care sunt oferite acele disponibilități. Conform metodologiei de stabilire a indicelui, sunt considerate toate valorile ratelor de dobândă de pe piața interbancară, indiferent de palierele de maturități pentru care sunt formate.

O rată a dobânzii pentru maturități de o săptămână nu poate fi considerată ca exprimând același lucru ca cea pentru maturități de 9 luni. E ca si cum am considera un preț pentru un apartament de 2 camere de 50.000 euro, apoi pentru o casă cu 4 camere de 100.000 euro și să considerăm că prețul locuințelor este de 75.000 euro. Altfel spus, se utilizează o medie doar strict matematică a diverselor prețuri de pe piața interbancară. De exemplu, SONIA, noul indice ce urmează să înlocuiască LIBOR de pe piața interbancară londoneză, reprezintă o medie ponderată cu volumul tranzacțiilor a ratelor de dobândă „overnight”, însă pentru contractele pe termene mai lungi se folosește calculul dobânzii compuse pentru ajustarea la termen a acestei rate.

De asemenea, deși, teoretic, luând în calcul toate ratele de dobândă, acest indice ar trebui să fluctueze mai puțin (deoarece pentru unele maturități putem avea sensuri de mișcare a ratelor de dobândă diferite în „coș”), în varianta IRCC el poate fi mai mult supus volatilității din cauza încorporării și de rate de dobândă pentru termene foarte scurte (overnight sau de o săptămână). Acestea au o volatilitate semnificativ mai mare decât celelalte, exprimând „nervozitățile” de moment ale pieței. Oare noul indice nu ar fi trebuit să aducă mai multă stabilitate?

O altă problemă a indicelui este faptul că se ia în considerare valoarea medie din trimestrul anterior, creând un decalaj temporal. El privește în trecut producând efecte în viitor! Acesta este și motivul pentru care acum valoarea a reieșit după calcule mai mică. Valorile din prezent ale ROBOR se vor reflecta peste următoarele trei luni. Așa că, haideți să nu ne îmbătăm cu apă rece, să nu ne facem iluzii deșarte! Acest decalaj va crea dificultăți și în gestiunea activelor și pasivelor bancare, deopotrivă. Cum de altfel, toate aceste schimbări vor aduce costuri administrative suplimentare băncilor, atât cu implementarea, cât și cu gestiunea ulterioară (mai ales că va avea produse diferite ancorate în indici diferiți de referință), intermedierea bancară va fi mai scumpă, efect exact opus prin ceea ce se urmărește prin acest indice.

De asemenea, va crea și anumite anomalii, de exemplu în cazul în care inflația va fi în scădere, dar ratele la credit în creștere. De ce? Pentru că se iau dobânzile pe când inflația lunară era mai mare. Din această perspectivă va decala și efectele măsurilor de politică monetară, iar, în anumite situații, chiar le va anihila.

Să nu mai vorbim de îndemnul la refinanțare, ce poate fi periculos din două puncte de vedere. În primul rând pentru că nu se știe cum va evolua acest indice. După cum am zis, putem avea valori mai mari decât în cazul ROBOR în viitor. În al doilea rând, refinanțarea aduce cheltuieli suplimentare pentru clienți (costuri cu reevaluarea garanțiilor, taxe notariale etc.), cheltuieli care nu sunt datorate băncilor, ci terților, cum ar fi evaluatorii, notarii etc. Pentru bănci vor fi, de asemenea, cheltuieli suplimentare cu gestionarea proceselor de refinanțare, blocarea personalului, care în loc să se ocupe de credite noi, se vor ocupa de refinanțări. Iată un motiv în plus pentru care intermedierea bancară va fi mai scumpă și nu va crește o perioadă.

O altă diferență majoră dintre IRCC și ROBOR e faptul că primul se calculează pentru dobânzile de pe piața interbancară la atragerea de depozite de către bănci între ele, pe când ROBOR se calculează pe baza ratelor de dobândă la care băncile împrumută lichiditate altor bănci. Astfel, ROBOR ar exprima mai corect „prețul” banilor. Dacă tot s-a dorit să exprime „fidel” piața, IRCC ar fi trebuit măcar să ia în calcul deopotrivă și tranzacțiile din această categorie.

După cum lasă de înțeles textul Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic și a indicelui de referință trimestrial, reglementați de OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicat de Comisia națională de Statistică și Prognoză, vor intra în calculul indicelui inclusiv tranzacțiile cu depozitele atrase de Banca Națională a României de la entitățile eligibile. Acesta este unul dintre instrumentele de politică monetară ale băncii centrale prin care reglează lichiditatea în economie. Într-o altă ordine de idei, spre deosebire de ROBOR (stabilit exclusiv pe baza cotațiilor băncilor), acum BNR poate influența direct prin tranzacții IRCC. Această chestiune este o armă cu două tăișuri, deoarece, ținând cont de atacurile de până acum la adresa autorității monetare din România, este posibil ca presiunile politice să fie din ce în ce mai mari asupra acestei instituții în a acționa contrar a ceea ce politica monetară ar impune în perioada de inflație în creștere – să scadă dobânzile pentru a influența în jos indexul. În ultima perioadă BNR a fost învinuită de creșterea ROBOR (deși, după cum am precizat, nu poate intervenii direct, ci doar prin crearea culoarelor în jurul dobânzii de politică monetară), ceea ce va face în continuare plauzibilă continuarea acestor demersuri. În această situație perdanți am fi cu toții!.

Nu trebuie uitat și faptul că noua filozofie de calcul a ratelor de dobândă va crea și un fenomen de excluziune pentru anumiți debitori! Nu toți vor avea posibilitatea de a refinanța creditele pe noua formula. Este cazul clienților a căror garanție nu mai acoperă valoarea soldului de refinanțat sau cei care nu se mai recalifică conform ultimelor norme privind gradul de îndatorare. De asemenea, în cazul creditelor Prima casă, chiar dacă se va introduce IRCC pentru formula de calcul a ratelor de dobândă, refinanțarea va fi imposibilă ca urmare a legislației în vigoare. Ministerul Finanțelor Publice nu poate elibera un acord pentru instituire de sarcini suplimentare (ipoteca de rang subsecvent) asupra imobilului în cauză, acord fără de care notarul nu poate realiza contractul de ipoteca si nici nu se poate înscriere în cartea funciară ipoteca în favoarea băncii. Garanția pentru Prima Casă o constituie ipoteca legală asupra imobilului care face obiectul creditului în favoarea statului român, respectiv ipoteca de rang I în favoarea băncii. Astfel, nu se poate acorda un credit de refinanțare garantat cu ipoteca imobiliara de rang subsecvent asupra imobilului constituit în garanție pentru un credit Prima Casa. Totodată, nu se poate refinanța un credit Prima Casă tot printr-un credit Prima Casă, deoarece la cel de-al doilea credit ar fi necesară instituirea unei ipoteci de rang II, după mecanismul prezentat mai sus, iar programul susține doar finanțarea imobiliară în sine, nu și refinanțare.

Dar dincolo de deficiențele metodologice și juridice ale acestui demers, rămâne problema încălcării fundamentelor economice! În primul rând, nu poți impune administrativ un preț! În al doilea rând, nu poți păcăli niciodată forțele piețelor! Și nu în ultimul rând, toate demersurile de acest gen au un cost, pe care, mai devreme sau mai târziu, întreaga societate îl va suporta!


Citeste mai multe despre   








4153 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    Când nu ai de unde nu te împrumuți. (Marţi, 7 mai 2019, 12:06)

    asavreau [utilizator]

    PSD fac o politică parșivă încurajând oameni al căror venituri nu permit restituirea unui împrumut,să se împrumute,scopul fiind obținerea unei creșteri economice pe baza consumului.Problema este că PSD vrea creștere economică îndatorând tocmai pe cei pe care ar trebui să-i protejeze și în loc de măsuri de ajutor îi încurajează să se îndatoreze cu mult peste posibilități.PSD dacă vor să dovedească că sunt social democrați ar trebui să suporte o parte din creditele celor aflați//la ananghie//.De ex.preluând gajul și plătind.Nu au PSD-ALDE oameni care să aibă gândire financiară de criză și social-democrată.Haiducește,omoară băncile ca să prostească oamenii.Băncile plătesc statului taxe și impozite.Ar putea ca o parte din aceste încasări să fie folosite pentru un fond de ajutorare de urgență.Numai că PSD-ALDE fac fonduri din care să fure ei,nu să câștige românii.
    • 0 (2 voturi)    
      perfect de acord cu Dvs. (Marţi, 7 mai 2019, 12:40)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui asavreau

      Asa m-am gandit si io ca daca balta nu mai are peste/bani pentru PSD sa mai incerce o manevra ca sa ii zdrobeasca si pe altii - nu le pasa de oameni, nu le pasa de banci, doar ei sa fie realesi.Cred ca nu o sa le mai iasa astora dar totusi ma ingrijoreaza linistea asta majora venita din sectorul financiar sau poate nu mai aud io bine...

      Nu as fi reusit sa scriu atat de clar ca si Dvs.
      O sa preiau tot comentariul Dvs. pentru ca eu cred ca merita sa fie distribuit.
    • +1 (3 voturi)    
      trompeta (Marţi, 7 mai 2019, 12:50)

      vodatepes [utilizator] i-a raspuns lui asavreau

      Da in perioada 2005-2008 cand se lua credite cu buletinul era PSD la conducere? Atunci cum era politica financiara de atunci? A am uitat perioada aceea ca doar dupa aia au urmat taierile de 25 % din salari din pensii din alocatiile copiilor din indemnizatiile mamelor. Parca atunci era primministru Boc si Base presedinte. Nimic nou sub soare.
      • 0 (2 voturi)    
        Era Tăriceanu. (Marţi, 7 mai 2019, 17:11)

        asavreau [utilizator] i-a raspuns lui vodatepes

        De ce sari etape?Tăriceanu este același individ care prostește românii.Acum împreună cu PSD.Tocmai pentru-că suntem pățiți,ar trebui să nu mai cădem în capcana politicienilor care ne încurajează să ne împrumutăm.Soluția nu-i să arăți cu degetul spunând că au făcut și alții așa,repetând prostia.Gestul politicienilor este criminal,raportat la cei care se împrumută.Se știe că dobânzile cresc și scad și funcție de niște declarații politice//bine plasate//și PSD-ALDE au făcut asemenea declarații.
  • +3 (3 voturi)    
    mai bine sa asteptam (Marţi, 7 mai 2019, 12:44)

    AndJorj [utilizator]

    sa vedem efectele acestei masuri. Autorul ne arata numai posibile parti negative ale acestei ei. Cred ca sunt partial adevarate, si, cu siguranta lucrurile nu sunt nici pe departe atat de roz pentru populatie pe cat le prezinta propaganda pesedista. Dar, cred de asemenea, ca puterea politica are parghii sa corecteze anumite probleme pe parcurs, daca acestea apar, asa cum previzioneaza autorul.
    Doar naivii cred ca aceste masuri sunt gandite de semi-analfabetii din psd pe care-i vedem zilnic la tv dand din goarna.
    • +1 (3 voturi)    
      nu, nu (Marţi, 7 mai 2019, 16:56)

      Arlecchino [utilizator] i-a raspuns lui AndJorj

      Dupa cum arata chiar sunt gandite de analfabetii de la PSD pe care ii vedem dand zilnic din goarna. Au primit ceva ajutor de la BNR dar, pe total, e o struto-camila extrem de stupida. Asta e una din principalele probleme ale democratiei romanesti: un popor in mare parte needucat si primitiv alege politcieni dupa chipul si asemanarea lui. Apoi, nici nu mai conteaza daca acesti politicieni au intentii bune sau rele (eu cred ca unii ar vrea sa faca si lucruri bune cat timp nu ii deranjeaza nimeni din furat) pentru ca ei, oricum, nu sunt in stare. Sunt complet dezarmati in lumea moderna si au permanent reactia tipica a omului care nu intelege: obsesie ca toti vor sa il pacaleasca si aroganta pentru a isi ascunde habarnismul si incompetenta. In fapt, din pacate, puterea actuala este oglinda democratica a poporului roman. Sa speram ca vom vota mai multi si vom schimba ceva data viitoare.
  • +4 (6 voturi)    
    o grosolanie (Marţi, 7 mai 2019, 15:52)

    razvansg [utilizator]

    Un text foarte lung care poate fi scurtat cam asa: IRCC trebuia sa tina cont si de maturitatile din "cos" si sa nu amestece overnighturile cu 1W, 1M, 3M etc.

    De acord, asta este o observatie foarte buna pe care ati amestecat-o cu niste manipulari grosolane. Spre exemplu incercati sa sugerati ca IRCC ar putea fi vreodata mai mare decat ROBOR.

    Adica incercati sa sugerati ca bancile sunt de treaba si afiseaza niste cotatii(ROBOR) mai mici decat "pretul banilor" cu care se imprumuta intre ele si ca de fapt in tot acest timp ne faceau un favor.

    Nu iti este rusine asa un pic fata de tine in primul rand dle prof. dr.?
    • +3 (3 voturi)    
      exact (Marţi, 7 mai 2019, 16:32)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui razvansg

      Duomnu' PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR crede ca poate prosti lumea si o face la un nivel lame. Amesteca adevaruri cu manipulare de 2 lei si prosteala pe fata cu logica zero. Pe de o parte, vaaaaiiii, ce rau o sa fie cu ircc, dupa care vine si se planga ca unii care au credite nu pot beneficia de acest rau major.

      Sau mai vine duomnu' PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR si ne spune de trecut cu efecte in viitor. Probabil habar n-are dom' PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR cum se actualizeaza dobanda la creditele in derulare, folosind un indice "prezent", robor, pentru..... tadaaammm... viitoarele luni.

      Domnuuu' PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, da' cand s-a bagat robor in loc de "dobanda stabilita intern de catre banca", tot impunerea unui pret pe cale administrativa a fost? Ntz ntz ntz
    • +2 (2 voturi)    
      scenariu (Marţi, 7 mai 2019, 17:43)

      Arlecchino [utilizator] i-a raspuns lui razvansg

      Inteleg ca IRCC este calculat pe trimestrul anterior. In aceasta situatie daca dobanzile scad suficient de repede (ceea ce s-a mai intamplat in trecut) este posibil ca ratele curente sa fie mai mici decat IRCC. Asta nu va dura decat pana la calcularea noului IRCC/repricing in functie de conditiile fiecarui imprumut in parte. In rest, da, autorul a adunat mai multe argumente, toate impotriva IRCC si, din pacate, unele dintre ele cam fanteziste. De exemplu, mentionarea volatilitatii mi se pare deplasata avand in vedere ca se face media pe un intreg trimestru si asta ar trebui sa elimine volatilitatea excesiva. Ar fi cazul din 2008, totusi, cand s-au facut tranzactii mari la dobanzi mari in conditiile in care incepuse criza si a fost un atac asupra leului. Si dobanzile mari erau fix la overnight. Dar, daca vor plati cativa oameni, o data la 10 ani, dobanzi de 10 - 20% pentru un trimestru sau jumatate de an, asta e, ii vor multumi PSD-ului si gata.
      • +2 (2 voturi)    
        depinde (Marţi, 7 mai 2019, 21:38)

        Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui Arlecchino

        Acum, la credite, actulalizarea robor 3M pentru debitori se face la date fixe, cf contract, pentru viitor, dar folosind "prezentul", asa cum e el. Practic, in cazul unui eveniment deosebit, sansele de a ti-o lua sunt la fel, daca nu mai mari, pentru ca nu se face medie ca la ircc, ci se ia in considerare doar valoarea din ultima zi a trimestrului anterior.

        Oricum, duomnu' PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR e varza. Sper ca studentii lui sa nu fie ca el.
  • +5 (5 voturi)    
    Varianta alternativa (Marţi, 7 mai 2019, 19:57)

    Adi_rus [utilizator]

    Ok, daca nici IRCC-ul nu e bun, va propun eu o varianta si mai fair. Medie ponderata a dobanzilor acordate de banci la depozitele atrase. Ca tot ni se spune ca bancile dau credite din banii deponentilor. Foarte bine, hai sa le legam de dobanzile pe care ele insele le ofera la depozite si sa le permitem ca la credite sa-si puna o marja in plus peste media ponderata a acelor dobanzi. Si medie ponderata ca sa nu fim incorecti fata de banci e.g. daca o banca are un nr mic de dpozite la o dobanda mica sa nu conteze la fel de mult in medie ca o banca ce are multe depozite in portofoliu.
  • +1 (1 vot)    
    IRCC probabil aproape de ROBOR (Miercuri, 8 mai 2019, 10:19)

    adrian.munteanu [utilizator]

    Pentru T1-2019 IRCC va fi 2.63, O creștere de aproximativ 0.3 pp față de T4-2018.
    Dacă tendința se menține (și cred că se va menține din cauza inflației), în T2-2019 va fi și mai mare (calculat 1.04-5.05 este 3,21!. Din 23 de zile de tranzacționare, doar în 4 zile a fost sub 3%.
    • +2 (2 voturi)    
      corect (Miercuri, 8 mai 2019, 10:59)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui adrian.munteanu

      Mi se pare insa interesant cum s-a micsorat brusc gap-ul in pp intre tranzactii si cotatii.
  • 0 (0 voturi)    
    Problema cu Prima Casa (Joi, 9 mai 2019, 10:39)

    Hans Metter [utilizator]

    si refinantarea e de la lansarea programului, deci o problema foarte veche. Clientii prima casa sunt captivi si nu inteleg cu consiliul concurentei permite astfel de practici.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version