”Nimeni nu poate arăta care e diferența fizică dintre creierul unui om de afaceri și unul normal, dar am avut pacienți din lumea oamenilor de afaceri și am realizat că sunt niște oameni cu un set de aptitudini foarte diferit de aptitudinile celorlalți. Și nu mă refer la faptul că știu să facă bani. Sincer, în ce mă privește, prefer să am pacienți businessmeni. Sunt oameni care iau decizii cu o rapiditate uluitoare. Sunt dintre pacienții care au cele mai puține îndoieli. Sunt pur și simplu altfel. Nu sunt diferențe de ordin fizic, dar la ei rețelele neuronale antrenate sunt altfel antrenate decât la ceilalți”, spune medicul Bogdan Iliescu într-o discuție cu reporterul HotNews.ro.
Întâlnirea noastră a avut loc marți la un eveniment organizat de Casa de Insolvență Transilvania și ZF, medicul ieșean, la o cafea între două prezentări.
”Dacă stai de vorbă cu ei, o să constați că într-o formă sau alta, ei erau oameni de afaceri din copilărie. Învârteau mici afaceri încă din timpul școlii. Și culmea, nu era vorba de motivația banului!”, spune Bogdan Iliescu .
O să râdeți, dar unul din oamenii de afaceri pe care i-am tratat îmi povestea că avea ca motivație faptul că părinții îi interziseseră să mănânce ciocolată, iar el voia să consume câtă ciocolată vrea el! El nu voia bani în sine, ci voia ciocolată pe care și-o putea cumpăra doar cu bani, desigur, mai spune neurochirurgul.
”Alții vor să fie mai prezenți în viața celorlalți oameni. Unul s-a apucat să producă bere pe care o vindea în cămin, doar pentru că la bere se socializa, se discuta șamd”, mai arată acesta.
- Cum pot fi combătute efectele populismului?
”E foarte greu. Populismul se adresează nevoilor de bază, iar dacă nu ai cu ce să le compari, le adopți imediat. De asta naționalismul, rasismul șamd prind atât de tare peste tot în lume! E nevoie de un nivel de educație suficient de ridicat ca să sesizezi că sunt greșite. Noi ne ferim de regulă de lucruri care nu ne sunt familiare. În presă ar fi timpul să tragă o linie mai bine conturată. A fost cazul Oliviei Steer, cu care presa a fost foarte de treabă. Sunt lucruri de la care nu ne putem abate. Vaccinul nu este o chestie negociabilă, de dezbătut de către societate! E ca și cum ar veni acum cineva să spună că nu e obligatoriu să respiri 24 de ore din 24....!”, spune medicul ieșean.
În opinia lui, e nevoie ca presa să facă mai multă educație financiară. ”Un american nu s-ar bucura că i-ai da ceva degeaba sau ar fi extrem de suspicios. El știe de mic că trebuie să muncești pentru orice lucru și că nu ai voie să iei din bunul pentru care altul a muncit”, spune dr Iliescu.
Afirmațiile lui sunt confirmate și de unul dintre cei mai buni cercetărori ai neuroștiințelor, Daniel Kahneman. ”Un sondaj printre fondatorii de mici afaceri a ajuns la concluzia că întreprinzătorii sunt mai sangvinici decât managerii de nivel mediu în ceea ce privește perspectiva asupra vieții în general. Experiența succesului le-a confirmat încrederea în judecata lor și în capacitatea lor de a controla evenimentele. Încrederea lor de sine este întărită de admirația celorlalți. Această reflecție conduce la o ipoteză: oamenii care au cea mai mare influență asupra vieții altora sunt, probabil, optimiști și au o încredere foarte mare în ei înșiși, asumându-și mai multe riscuri decât își dau seama. Dovezile sugerează că o dispoziție spre optimism joacă un rol – uneori, rolul dominant – ori de câte ori indivizii sau instituțiile își asumă în mod voluntar riscuri semnificative. Cel mai adesea, cei care riscă își subestimează șansele și investesc suficient efort ca să afle care le sunt șansele. Pentru că evaluează greșit riscurile, întreprinzătorii optimiști cred adeseori că sunt prudenți, chiar dacă nu sunt. Încrederea lor în viitorul succes menține o stare de spirit pozitivă, care îi ajută să obțină resurse de la ceilalți, ridică moralul angajaților și amplifică perspectivele lor de reușită. Atunci când e nevoie de acțiune, optimismul, chiar în versiunea lui ușor delirantă, poate fi un lucru bun”, scrie Kahneman.
Potrvit acestuia, șansele unei mici afaceri de a supraviețui cinci ani în Statele Unite sunt cam de 35%. ”Însă indivizii care înființează astfel de afaceri nu cred că statistica li se aplică lor. Un sondaj a constatat că întreprinzătorii americani tind să creadă că se numără printre cei care au afaceri promițătoare: estimarea lor medie a șanselor de succes pentru „orice afacere ca a dumneavoastră“ era de 60% – aproape dublu față de valoarea reală. Biasul era și mai flagrant atunci când oamenii și-au estimat șansele propriei întreprinderi comerciale. În total, 81% dintre întreprinzători și-au cotat șansele lor de succes cu 7 sau mai mult pe o scală de până la 10, iar 33% au spus că șansele lor de eșec sunt egale cu zero”, mai spune acesta.
0
3
