Cinci lucruri esențiale despre locuințele din România. Și nu e vorba de cele din mediul rural, cu toaleta în fundul curții....

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 16 mai 2019, 17:53 Economie | Finanţe & Bănci


Calitatea si confortul locuintelor lasa mult de dorit
Foto: sxc.hu
Ionuț are 26 de ani și locuiește cu părinții. Are un job destul de bine plătit, lucrează în IT, dar nu vede de ce anume și-ar lua o casă. ”Stând cu ai mei, fac economii, iar cu banii merg în city-break-uri prin Europa sau în concedii pe care ai mei le califică drept ”exotice”, spune el. S-ar califica la un credit, dar nu vrea să ajungă ”robul băncii”, ca atâția colegi de-ai lui. Să tremur în fiecare lună că dacă în următorii 25 de ani îmi pierd jobul sau dacă mă îmbolnăvesc și n-o să am cum plăti rata și rămân și fără bani și fără casă? Nu vreau așa ceva”, spune Ionuț. El e norocos. Ai lui se vor muta la casa de la țară și îi vor lăsa apartamentul. România are însă mai mult probleme cu fondul de locuințe, iar Statistica tocmai a publicat un raport pe această temă.

Fondul de locuinţe din țara noastră a trecut la finalul anului trecut pragul de 9 milioane de unități ,fiind în creştere cu 54.500 de locuinţe faţă de 2017. Creşterea “intrărilor“ în fondul de locuinţe existent s-a datorat construcţiilor noi (59.700 locuinţe) dar și transformării unor spaţii cu altă destinaţie, în locuinţe (1.100 locuinţe).

Totodată, s-au înregistrat “ieşiri” din cadrul fondului de locuinţe de 6.300 locuinţe, ca urmare a demolărilor (5.800 locuinţe), dar şi prin schimbarea unor locuinţe în spaţii cu altă destinaţie (cam 500 de locuinţe).

  • 1. În domeniul investițiilor în locuințe sociale, Statul e aproape inexistent
Din totalul locuințelor date în folosință anul trecut doar 3 dintr-o sută erau făcute din fonduri publice. Asta ca medie pe țară. Sunt județe în care Statul nu a finalizat nici măcar o locuință. Mai exact, 26 de județe în care Statul e inexistent. Potrivit raportului INS, pe raza următoarelor judeţe: Neamţ, Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea, Argeş, Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman, Dolj, Vâlcea, Arad, Caraş Severin, Hunedoara, Timiş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Alba, Covasna, Harghita, Sibiu, Ilfov şi Bucureşti nu au fost date în folosinţă locuinţe finanţate din fonduri publice.
Cele mai multe locuinţe realizate din fonduri publice au fost date în folosinţă în judeţele: Constanţa (570 locuinţe), Iaşi (455), Mureş (240), Bihor (155) şi Bacău (145).

  • 2. Avem cel mai vechi stoc de locuințe din Europa






În ţara noastră există circa trei milioane de apartamente construite înainte de `89, majoritatea având nevoie urgentă de reparaţii, Dar, pentru a putea să-şi renoveze locuinţa, 41% dintre români trebuie să facă economii, în vreme ce doar 29% pot miza pe venituri, conform unui studiu realizat recent de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR).

De altfel, 8 din 10 românia au menţionat cel puţin o problemă cu locuinţa, iar 91% au cumpărat cel puţin un produs necesar pentru reparaţii: vopsea, silicon, obiecte sanitare, gresie, faianţă, ciment etc. Cele mai mari probleme cu locuinţa apar în gospodăriile sărace, cu venituri sub 3000 de lei pe gospodărie.

Cu toate că preţul materialelor de construcţie folosite la renovarea caselor este similar cu cele din ţările din regiune, salariul brut mediu lunar în ţara noastră este de peste şase ori mai mic decât în Austria şi de aproape două ori mai mic decât în Slovacia.Nu întâmplător, datele care rezultă din studiul IRSOP arată că, majoritatea clienţilor Bauspar (sistemul de economisire-creditare) care au economisit pe o perioadă de cinci ani sunt la limita sărăciei si au venituri extrem de modeste.

Unul din trei clienţi au răspuns că nu au apelat la credit până acum pentru că nu puteau face faţă ratelor unui credit, se arată în sondaj IRSOP, efectuat pe un eşantion de 1.040 de clienţi ai celor două bănci de economisire-creditare care au economisit timp de cinci ani, dar nu au apelat până în prezent la un credit. Eşantionul este reprezentativ şi are o marjă de eroare de maximum +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

Cercetarea efectuată de IRSOP mai arată că, deşi nu au luat încă un credit pentru locuinţă, 78% din clienţi au folosit fondurile economisite si prima de stat pentru îmbunătăţirea conditiilor de locuit.

  • 3. Suntem săraci din punct de vedere energetic
Serviciul energetic presupune acoperirea necesităţilor: încălzire, apă caldă, aer condiţionat, preparare şi protejare hrană, arată un raport al Academiei Române, destinat subiectului locuințelor. La toate acestea se adaugă necesităţi, care nu sunt considerate de bază. Imposibilitatea de a asigura necesităţile de bază în privinţa energiei la un nivel corespunzător apare sub forma aşa-numitei sărăcii energetice (“energy poverty”). Cea mai sensibilă componentă a acestei sărăcii o reprezintă imposibilitatea asigurării unui confort termic „decent”, ceea ce poate duce la apariţia „sărăciei faţă de combustibil” (“fuel poverty”).

Aşa cum este integrată în sistemul de sprijin social din România, sărăcia de combustibil (SC) este considerată intrinsecă sărăciei ca problemă generală inerentă unor economii încă insuficient dezvoltate (cum este cea a României). Din cercetările întreprinse, rezultă că sărăcia de combustibil este o problemă specială, legată de sărăcia populaţiei, dar care trebuie tratată separat.

Consecinţele apariţiei sărăciei energetice, în mod special a sărăciei de combustibil sunt multiple, ceea ce conduce la: ƒ nivel scăzut de trai; ƒ risc crescut al bolilor de inimă şi a virozelor; ƒ absenţe de la sistemul educaţional şi de la locul de muncă pentru adulţi; ƒ apelare crescută la bugetul sistemului sanitar; ƒ mai puţină hrană sau alte necesităţi, pe principiul “căldură sau hrană”; ƒ aplicarea unor strategii periculoase prin încercarea de rezolvare a situaţiei de vulnerabilitate prin deconectarea/nefolosirea surselor de încălzire.

Dintre toate aceste motive, problema sărăciei energetice şi – în mod special cea faţă de combustibil – este o problemă naţională, nu numai locală. Unii specialiţti consideră că SE înseamnă numai un deficit de resurse financiare pentru cumpărarea unui minim decent de energie şi poate fi lichidată total printr-un sprijin financiar, care poate fi calculat cu precizie, principiul fiind de a forma pieţe de energie liberalizate şi competitive care să ajute la formarea de preţuri minime şi SE să se diminueze prin asigurarea unui ajutor specific pentru cei care nu îşi pot permite nivelul de bază al serviciului energetic.

  • 4. Având locuințe vechi și prețuri mari, ponderea cheltuielilor cu întreținerea locuinței urcă an de an
De la 12% din totalul cheltuielilor de consum (în 2015), acestea au urcat la 15% în 2017 și la 16.5% în ultimul trimestru din 2018, arată datele transmise de Institutul Național de Statistică. Vezi comunicatele trimestriale ale INS pe aceste teme și te vei convinge. Cu cât locuința e mai veche, cu atât mai mari sunt costurile pe care va trebui să le suporți pentru a-i crește sau menține confortul.

  • 5. Accesul dificil la credite, inițiative legislative dubioase și în general lipsa de acces la o locuinţă acţionează ca un factor inhibitor pentru decizia de a creşte copii
Ne plângem că îmbătrânim și nu mai facem copii. Deși datele privind accesibilitatea scăzută a unei locuinţe, costurile ridicate asociate locuirii şi calitatea scăzută a locuirii indică necesitatea stringentă a relansării politicilor în domeniu. Sectorul locuirii pare să fi fost eliminat din sfera de preocupări a sistemului public central şi lăsat în responsabilitatea autorităţilor locale, care nu dispun de resursele necesare pentru a dezvolta intervenţii eficace în acest domeniu. Nu au bani, mai exact.

Generaţiile tinere se confruntă cu un deficit de locuinţe disponibile la preţuri accesibile. Calcule aproximative indică o situaţie critică: cumpărarea unui apartament cu împrumut de la bancă presupune cheltuirea unui salariu mediu timp de 30 de ani, greu de suportat chiar pentru clasa mijlocie.

În consecinţă, mulţi tineri sunt forţaţi să locuiască împreună cu părinţii (61,8%, faţă de 42,8% în UE 28 – Eurostat). Alături de alţi factori, precum şomajul ridicat şi nesiguranţa locului de muncă ce afectează această categorie de vârstă sau lipsa de stimulente pentru creşterea copiilor, lipsa de acces la o locuinţă acţionează ca un factor inhibitor pentru decizia de a creşte copii.




Citeste mai multe despre   








8056 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version