Banca Naţională a majorat prognoza de inflaţie pentru 2019 cu 1,2 puncte procentuale de la 3% la 4,2%, iar prognoza pentru 2020 urcă cu 0,2 puncte procentuale, la 3,3%, a anunțat Banca Națională a României, citată de Mediafax. În conferința de presă de vineri, Isărescu a atras atenția că inflația vine să corecteze dezechilibrele din economie, și că o face afectându-i în primul rând pe cei cu venituri mici. Isărescu s-a mai referit la creșterea economică de 5% din primul trimestru, arătând că orice creștere e bună, câtă vreme nu duce la dezechilibre. Or, a mai spus Guvernatorul, această creștere amplifică dezechilibrele, cel puțin pe cel extern.

Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii NationaleFoto: BNR

Vezi aici prezentarea făcută vineri de Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a caracterizat prognoza drept „realistă”, într-un an electoral. Isărescu a remarcat ca factori care au dus la creșterea prognozei creșterile de accize la produsele din tutun, precum și prețurile combustibililor, influențate de tensiunile din zona Golfului Persic, de declarațiile președintelui american Donald Trump și de situația tensionată în relația cu Iranul, factori care nu apăruseră la estimarea din luna februarie.

Guvernatorul BNR a admis și posibilitatea unei noi reviziuni, în scădere, în cazul unui an agricol bun sau în cazul unei scăderi a prețului petrolului.

Alți factori care au influențat evoluția inflației, care a ieșit din panta descendentă în primul trimestru al anului, au fost creșterea prețului legumelor, generalizată la nivelul UE, creșterea veniturilor salariale, deprecierea moderată a monedei naționale în raport cu euro și dolarul, precum și repoziționarea așteptărilor inflaționiste ale agenților economici pe un palier superior.

Ce a mai spus vineri, Isărescu:

  • Nu avem motive serioase să vedem o depreciere a leului, cu excepţia deficitului comercial, dar să nu mă întrebaţi cât va fi cursul, pentru că nici eu nu ştiu
  • În plus, la începutul anului, am tras un semnal de alarmă şi, fără să sperii pe nimeni, spun încă o dată: leul este convertibil în sensul că foarte mulţi investitori ţin titluri de stat sau titluri în lei şi nu trebuie antagonizaţi, speriaţi, pentru că sunt sensibili. O definiţie, care nu este a mea, ar fi că investitorii sunt nişte animale sperioase şi nu trebuie speriate.
  • Lumea a avut încredere în leu şi Banca Naţională nu trebuie deloc să dea sentimentul că nu merită această încredere. Această încredere e compensată şi prin politici adecvate, adică ce facem aici. Suntem serioşi şi am căutat cel mai bun mix de politici monetare prin care să păstrăm această încredere a investitorilor români.
  • Noi am trecut printr-un proces îndelungat prin care de la vreo 70% credit în valută am ajuns la mai puţin de 40%. Este un mare avantaj. De asemenea, grosul economisirilor populaţiei din România este în lei acum, nu în valută şi acest lucru trebuie păstrat
  • Până la finalul anului, inflaţia, aşa cum o vedem acum, va fi în jur de 4%, urmând ca apoi să coboare spre 3,5%. Toate cu o condiţie: să nu se schimbe evoluţia preţurilor foarte volatile. De exemplu, dacă preţul ţiţeiului scade, fac o glumă, atunci avem noroc. De asemenea, un an agricol bun, cu cartoful, cu roşia, dă IPC în jos. Dar ce observăm în toată această evoluţie: un nivel destul de mare de incertitudine, de la 1,5 spre 5% în care se pot mişca preţurile şi cu foarte mulţi factori care influenţează", a afirmat Isărescu.
  • Eu cred că prezentarea mea de astăzi a fost constructivă, ca să nu zic pozitivă. N-am transmis nimic că se rupe, se prăbuşeşte. Depinde şi de lumea asta: dacă vreţi să faceţi o ştire şi regizorul de platou vă spune 'Dă ceva acolo tare', de la mine iese ceva relativ pozitiv, dar dumneavoastră: 'Guvernatorul a anunţat că se duce inflaţia în sus'. Eu zic că lucrurile sunt ţinute sub control, într-o marjă rezonabilă. Unui guvernator îi e greu să spună că 4% e o inflaţie bună, e mai mare decât ţinta, dar nici să spun că este catastrofală", a arătat şeful băncii centrale.