​​Marfin Bank, unul din jucătorii de talie mică din sistemul bancar local își schimbă începând de mâine (marți) numele și devine Vista Bank. Banca dorește ca în cel mult un an și jumătate să urce de la actuala cotă de piață de 0.5% la 1%, atrăgând clienți persoane fizice dar și mici companii. Bancherii de la noua Vista Bank se uită după români care câștigă cel puțin 5000 de lei lunar și după firme cu vânzări de până la 50 de milioane de euro anual.

Antonios Mouzas si Cornel Stanescu, CEO și deputy CEO Vista Bank RomaniaFoto: Hotnews
  • Ambiții optimiste, care urmează să fie confirmate sau nu de economia reală

Cu o rețea de 30 de sucursale în România, dintre care 9 în București și 21 în alte orașe, strategia băncii vizează deschiderea mai multor sucursale în orașe-cheie, așa cum este Bucureștiul, în conformitate cu modelul de business şi segmentele adresate. Conform noii strategii, banca folosește un model în care fiecare client are propriul său manager de servicii financiare și primește soluții personalizate, ceea ce înseamnă un proiect extrem de ambițios, dacă ne gândim la numărul de locuitori care ar reveni unei agenții bancare.

Trebuie de asemenea spus că fosta (de pe acum) Marfin s-a făcut remarcată și prin refuzul de a credita în franci elvețieni, deși centrala din Cipru o ceruse înainte de izbucnirea crizei. ”Am preferat să pierdem cotă de piață și să rămânem la 0.5%, decât să vindem credite în CHF”, spune Cornel Stănescu, numărul doi al Vista Bank.

Bancherii prezenți luni la conferința informală nu au dorit să ofere detalii cu privire la cum anume vor încerca să convingă populația și firmele să lucreze cu Vista Bank, știu fiind faptul că piața locală are cel mult 16.000 de firme pentru ale căror conturi se bat toate băncile, dar s-au arătat foarte încrezători cu privire la țintele asumate.

Marfin a fost achiziționată în 2018 de familia Vardinogiannis, care mai deține unul dintre cele mai mari conglomerate industriale din sud-estul Europei, cu activități care includ energia, rafinăriile petroliere, peste 1.400 de benzinării, producția și distribuția energiei electrice, transportul maritim, sectorul financiar, media și divertisment.

“Grație sprijinului mai puternic din partea unuia dintre cele mai mari grupuri din Europa de Sud-Est, noua Vista Bank Romania va oferi servicii personalizate, mai bune, mai aproape de clienţi prin înţelegerea nevoilor lor şi prezentând soluţii financiare personalizate. Avem o încredere puternică în potențialul pieței românești,unde suntem hotărâți să jucăm un rol crucial într-un mod durabil, cu perspective pe termen lung şi cu puterea de neegalat a Grupului Vardinogiannis”, a declarat Antonios Mouzas, CEO Vista Bank Romania.

Vista Bank Romania se situează pe locul 22 din cele 35 de bănci din România în funcție de valoarea activelor, iar obiectivul pe termen scurt este dublarea cotei de piață până la 1% și crearea unui model de afaceri profitabil și durabil pentru a putea participa la viitoarea consolidare a pieței.

Banca a încheiat anul 2018 cu un profit net de 10,7 milioane de lei și cu o valoare a capitalului de 295 milioane de lei. În primele patru luni ale anului 2019, veniturile din exploatare s-au dublat, nivelul creditelor neperformante a scăzut dramatic, iar raportul dintre valoarea creditelor și a depozitelor a ajuns la 55%, rezultate care indică excelenta rată de lichiditate a băncii. La sfârșitul lunii aprilie, soldul împrumuturilor a fost de 0,95 miliarde de lei, în timp ce valoarea cumulată a depozitelor a fost de 1,8 miliarde de lei.

  • O istorie bancară zbuciumată

Înainte de izbucnirea crizei, Marfin anunța intenția de a investi 4 miliarde euro în sud-estul Europei, inclusiv în România, prin intermediul companiei de servicii financiare Marfin Investment Group (MIG). "Intenţionăm să devenim una dintre cele mai mari firme de investiţii din sud-estul Europei. Anticipăm ca 80% din capital să fie plasat în primele şase luni", afirmau la acea vreme oficialitățile de la conducerea băncii.

În septembrie 2007, analiștii Marfin întrevedeau "perspective stelare" pentru sectorul bancar românesc. ”În ceea ce priveşte piaţa bancară din România, gradul de penetrare se menţine scăzut. Dezvoltarea pieţei bancare a început abia în ultimii ani, iar populaţia şi companiile din România, atât cele mari, cât şi cele mici şi mijlocii nu s-au familiarizat suficient cu produsele bancare, întrucât astfel de servicii au fost, până de curând, indisponibile, iar ratele foarte ridicate ale dobânzilor au limitat creditarea", apreciau atunci analiştii Marfin.

Grupul Marfin deţinea acţiuni la fosta Egnatia Bank, prezentă pe piaţa românească din anul 2000, când a achiziţionat filiala comună din România a băncilor BNP Paribas şi Dresdner Bank.

În 2008, banca a avut o pierdere de 1.7 miliane de euro, dar în 2010 a revenit pe profit, raportând un profit înainte de provizioane de 14,4 milioane de euro. Criza elenă a dus la revizuireaîn scădere a ratingurilor băncii în 2010 de către Fitch. La începutul anului 2011, Moodys procedează la fel.

Grupul Marfin l-a numit pe Doros Ktorides, responsabil anterior cu recuperarea datoriilor instituţiei financiare, în funcţia de director general al Marfin Bank România şi preşedinte al companiei de leasing, acesta înlocuindu-l pe Stylianos Sofianos.

Tot în 2010, Marfin Bank România îşi schimbă strategia şi vrea să crească investind în retail, după cum anunța noul CEO, Doros Ktorides.

"Strategia noastră este să creştem ca bancă. Intenţionăm să investim în dezvoltarea infrastructurii băncii şi în lansarea de noi produse şi servicii atât pentru segmentul de retail, cât şi pentru corporate. Portofoliul nostru este format în prezent în proporţie de 80% din corporate şi 20% din retail, dar vrem să schimbăm această structură, poate la 70-30% sau chiar mai mult. Vrem să investim în retail şi vom lansa o mulţime de produse şi servicii noi", a spus Ktorides.

În 2013, Bank of Cyprus închide temporar sucursala din România pentru vânzare, depozitele respectivei bănci fiind mutate la Marfin.

La începutul lunii mai 2013, apare știrea că fondul de investiţii AnaCap negociază preluarea Marfin Bank România, Ktorides anunțând că banca urma să fie preluată în 2-3 luni, cel târziu până la finele anului.

În februarie 2016, Bank of Beirut încearcă să convingă Banca Naţională a României (BNR) să primească aprobarea pentru achiziţia Marfin Bank România, un proces destul de complicat având în vedere cei de la BNR erau și sunt destul de reticienţi în a permite in­trarea pe piaţa bancară ro­mâ­nească a unor acţionari din afara zonei euro.

De operaţiunile Marfin Bank România au fost inte­resaţi de-a lungul timpului mai mulţi investitori, printre care Banca Transilvania, fon­dul de investiţii american J.C. Flowers sau miliardarul american Wilbur Ross, unul dintre acţionarii Eurobank (acţionarul principal de la Bancpost).

În iulie 2018 se anunță că conglomeratul de business Vardinogiannis a finalizat achiziția Marfin Bank, după ce a primit avizul favorabil din partea Băncii Naționale a României (BNR).

Marfin Bank ajunsese deja la 30 de sucursale și la un volum al activelor de aproape 2 miliarde lei. În 2017, banca a înregistrat un profit net de 5,7 milioane lei.

Grupul Vardinogiannis este acționarul majoritar al Motor Oil Hellas Corinth Refineries, companie listată la Bursa din Atena, cu o capitalizare de piață de peste două miliarde euro.