​Toate componentele majore ale inflației au înregistrat creșteri peste așteptări. Presiunile salariale vor continua, iar investițiile și exportul net erodează creșterea economică. O redresare a investițiilor e improbabilă. Avem un dezechilibru extern singular în regiune ca dimensiune și tendință. O corecție controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, care reclamă însă timp. Acestea sunt doar câteva dintre mesajele transmise de BNR în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naționale a României, publicate miercuri. HotNews a identificat 12 mesaje cheie care reies din textul minutei publicate.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR, urmareste ca inflatia sa nu depaseasca anul acesta 3,5%Foto: BNR

• Membrii CA al BNR au observat că în primele luni ale anului, inflația a mers consistent în sens opus previziunilor și că toate componentele majore ale IPC au înregistrat creșteri lunare peste așteptări. Decisive pentru reaccelerarea inflației au fost scumpirile la legume și fructe, produse din tutun și combustibili.

• A fost evidențiată scăderea aportului consumului populaţiei și creșterea aportului variaţiei stocurilor, cea din urmă rămânând astfel, principalul determinant al expansiunii economice pentru al treilea trimestru consecutiv.

• S-a punctat contribuția negativă adusă la creșterea economică de către investiții. Formarea brută de capital fix (investițiile) și exportul net acționează în sensul erodării creșterii economice. Deficitul balanței bunurilor și serviciilor a continuat să crească sensibil în trimestrul IV 2018, la fel ca și deficitul de cont curent.

• A fost subliniată din nou mărirea deficitului de cont curent, concomitent cu scăderea gradului de acoperire a acestuia cu fluxuri de capital autonom. Continuarea adâncirii deficitului de cont curent față de perioada similară a anului trecut a fost considerată îngrijorătoare de către unii membri ai Consiliului.
  

• Presiunile asupra salariilor se vor menține ridicate, având în vedere și noi majorări semnificative aplicate salariului minim brut pe economie și salariilor din sectorul public. S-a observat că dinamica anuală a salariului mediu net a revenit pe palierul de două cifre, la fel ca și variația anuală a costului salarial unitar din industrie, care s-a cvasi-dublat față de trimestrul anterior.

• Au fost reliefate incertitudinile mari generate de intrarea în vigoare, începând cu 2 mai, a nivelului de 2,36 % al noului indice de referință pentru creditele acordate populației, IRCC - calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 și aplicabil în trimestrul II 2019 -, fiind discutate și implicațiile acestei schimbări asupra transmisiei și conduitei politicii monetare, și în final, asupra întregului cadru al acestei politici.

• Evoluția viitoare a cursului leului rămâne preocupantă din perspectiva inflației și a încrederii în moneda națională, mai ales în ipoteza unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale și/sau a modificării percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.

• Rata anuală a inflației va rămâne probabil în acest an deasupra intervalului țintei, peste nivelurile anticipate anterior, pentru ca apoi să revină, dar să se și mențină în jumătatea de sus a intervalului. Astfel, ea este așteptată să ajungă la 4,2% în decembrie 2019 și la 3,4% la finele orizontului proiecției, față de nivelurile corespunzătoare previzionate anterior, de 3,0 %, respectiv 3,1%.

• Ritmul anual al expansiunii economice este așteptat să decelereze în 2019 și 2020, dar să se mențină semnificativ și apoi marginal peste cel potențial - anticipat a fi afectat, la rândul său, de măsurile recent implementate, dar și de declinul anterior al investițiilor, suprapuse deficiențelor structurale persistente ale economiei.

• O redresare evidentă a investițiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcția programului bugetar, precum și din frecventele măsuri și modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

• Îngrijorătoare a fost considerată perspectiva deteriorării în continuare a exportului net și, implicit, a contului curent, de natură să inducă riscuri la adresa inflației, pe calea cursului de schimb, dar și la adresa sustenabilității creșterii economice.

• Actualul dezechilibru extern - singular în regiune, ca dimensiune și tendință – rezultă din dinamica superioară a absorbției interne în raport cu cea a producției autohtone, precum și din probleme de competitivitate non-preț ale economiei românești, localizate în anumite sectoare de producție. Unii membri ai Consiliului au subliniat că o corecție controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, care reclamă însă timp.