Cunoscut pentru atitudinea anti-sistem bancar și anti-BNR, senatorul ALDE revine cu un nou proiect legislativ prin care dorește să impună plafonarea dobânzilor la creditele date de bănci, conversia creditelor în valută la cursul inițial plus cel mult 20% din devalorizarea leului (”în cazul imposibilității consumatorului de a accepta majorarea dobânzii sau de a suporta șocul valutar”, precizează proiectul) dar și dreptul consumatorului de a răscumpăra creditul pe care banca i l-a vândut, la prețul ”real”. Proiectele similare pe care Zamfir le-a depus au fost declarate neconstituționale.
Potrivit documentului, dacă va deveni lege, ea se va aplica și în cazul creditelor în derulare. Inutil să mai adăugăm că proiectul nu este însoțit de un studiu de impact care să arate ce ar putea însemna toate aceste măsuri, odată aplicate în economia reală.
Pe de altă parte, având în vedere că este an electoral, e dificil de crezut că vor exista parlamentari responsabili, care să analizeze cu maximă atenție acest proiect și să-l respingă la vot. Ca dovadă, proiectele anterioare ale aceluiași senator, au fost demantelate abia la Curtea Constituțională, trecând prin Parlament ca prin brânză.
”BNR își manifestă disponibilitatea de a colabora cu structurile parlamentare și cu autoriățile relevante pentru reglementarea judicioasă a problematicii în discuţie, prin introducerea unor praguri de dobândă stabilite pe baza unor criterii funcţionale, care să nu creeze efecte disruptive asupra pieţei financiare”, se arată într-o scrisoare trimisă de Guvernatorul BNR în momentul în care Parlamentul discuta despre plafonarea dobânzilor. El chiar a transmis o propunere de metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, elaborată la nivelul Băncii Naţionale a României pornind de modele aplicate de alte state europene şi adaptate specificului sectorului financiar-bancar romănesc . Citește aici scrisoarea lui Isărescu.
- Cum e cu plafonarea în alte state europene
Plafonarea ratelor de dobândă la creditele bancare sau non-bancare este întâlnită în 14 state ale Uniunii Europene, scopul fiind, în special, protejarea consumatorilor din perspectiva solicitării unor dobânzi excesive. Între aceste 14 state ale Uniunii Europene, 11 stabilesc plafoane asupra DAE. Astfel:
i) 9 ţări prezintă plafoane asupra ratei DAE în cazul creditelor acordate de sectorul bancar (Belgia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovacia),
ii) 2 țări prezintă plafoane referitoare la rata DAE aplicabilă creditelor acordate sectorului nebancar sau entităţilor moneylenders (Slovenia, Irlanda),
iii) o ţară prezintă plafoane asupra ratei maxime de dobândă pentru capital (Polonia),
iv) 2 ţări prezintă plafoane absolute asupra ratei de dobândă la creditele nebancare, fie sub formă absolută, fie guvernate de diverse excepţii (Grecia, Malta).
Aplicarea unui plafon asupra ratei DAE este posibilă doar în cazul creditelor noi, întrucât indicatorul DAE se determină exclusiv la acordare pentru evidenţierea diferenţelor de costuri între credite şi pentru compararea produselor de creditare.
Diferenţierea plafoanelor impuse asupra ratelor DAE trebuie realizată în funcţie de caracteristicile şi riscurile specifice produselor de creditare, ce nu se limitează doar la separarea între credite ipotecare şi credite de consum.
Tipologia creditelor de consum încorporează o plajă extrem de variată în funcţie probabilitatea de nerambursare specifică produsului sau de pierderea care ar fi consemnată de instituția de credit în eventualitatea nerambursării, pierdere ce depinde de modul de garantare a creditelor. Diversele scheme de rambursare induc și riscuri diferenţiate din perspectiva lichidităţii. Vezi aici practica plafonării dobânzii în alte state sau citește despre metodologia plafonării dobânzilor, aici.
De asemenea,expunerea de motive la proiectul senatorului ALDE poate fi consultată aici.
Reamintim că, potrivit ziarului Adevărul, care citează site-ul Judecătoriei Sectorului 3, Theodor Cosmin Zamfir, fratele senatorului Daniel Zamfir, ar fi pierdut procesul pe care îl avea cu Credit Europe Bank, care a dispus executarea sa silită din cauza unei datorii de 720.000 euro, rezultată dintr-un credit. ”Admite excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, invocată de instanţă din oficiu. Respinge contestaţia la executare ca fiind tardiv formulată. Respinge cererea privind întoarcerea executării silite ca neîntemeiată. Obligă contestatorul la plata sumei de 1563,66 lei reprezentând contravaloare fotocopiere dosar de executare silită. Obligă contestatorul la plata sumei de 3221,21 lei reprezentând cheltuieli de judecată – onorariu de avocat”, se arată pe site-ul Judecătoriei.
5
25
