Noi când ne uităm la reglementare și încercăm să aducem dobânzile din Germania în România, este oarecum similar cu încercarea de a crește salariile din România la nivelul celor din Germania, a declarat Radu Mușetescu, profesor ASE, într-o conferință organizată de FinMedia. Potrivit acestuia, este dezirabil, dar probabil că efectele vor fi din ce în ce mai nefaste.

Radu Musetescu, profesor ASEFoto: Hotnews

„Îmi aduc aminte că am ridicat această întrebare celor care inițiază proiecte de legi (în Parlament pe zona financiar-bancară n.r.): E normal ca în România dobânzile să fie mai mari decât în Germania? Este anormal ca în România dobânzile să fie mai mari decât în Germania? Toate răspunsurile pe care le-am primit au fost că aceste dobânzi mai mari sunt o manifestare a abuzului sistemului bancar”, a spus Mușetescu.

  • Ei bine, există și o teorie economică în spate care spune că, într-adevăr, între diferite țări nivelul dobânzilor este diferit. Acest lucru este generat nu de comportamentul abuziv al industriei, poate de ratele diferite de inflație, dar acesta este un element oarecum conjuctural, ci de nivelul de dezvoltare al acelei economii.
  • În România dobânzile reale trebuie să fie mai mari decât în Germania pentru că România este o economie mai săracă decât Germania. Noi când ne uităm la reglementare și încercăm să aducem dobânzile din Germania în România, este oarecum similar cu încercarea de a crește salariile din România la nivelul celor din Germania. Este dezirabil, dar probabil că efectele vor fi din ce în ce mai nefaste.

“Logica reglementării este că niciodată nu te oprești în momentul în care s-a rezolvat o problemă. Într-o societate și o economie, din logica reglementatorului niciodată nu se vor rezolva problemele definitiv. Adică mâine să spui că totul e ok și nu mai ai ce face. Ba dimpotrivă, există o logică a bulgărelui de zăpadă. Cu cât reglementezi mai mult și apar lucruri pe care nu ți le doreai, cu atât ai stimulentul să reglementezi și mai mult. Sectorul financiar, nu numai în România, în general este un sector destul de reglementat”, a explicat profesorul ASE.

  • În momentul în care nivelul dobânzilor, volumul de credite, moneda de credite nu mai sunt generate de către Banca Națională, ci de către Parlament, de factorul politic, ai practic o scoatere a unor elemente esențiale din aria de reglementare a unei instituții și ducerea lor în zona politică.
  • Discursul ăsta anti bănci nu îl găsești nici în țările comuniste din lumea de astăzi, gen China, nicăieri nu vei găsi o retorică antifinanciară.

El a mai vorbit despre faptul că după ce va veni următoarea criză, sectorul financiar va fi mai reglementat.

„În SUA se vorbește de o recesiune. Sunt tot felul de comentarii ale unor economiști, oameni politici care sugerează că în maxim 2 ani se va întâmpla o corecție. Cât de mare sau de mică, nimeni nu poate să știe, dar hai să spunem că va fi la jumătate față de ce a fost acum 10 ani. Ce va însemna din punct de vedere al industriei financiare o restructurare de acel gen? Ce fel de reacții? În opinia mea, se va merge către și o mai mare reglementare ceea ce va face imposibilă operarea actorilor privați într-un asemenea sector financiar-bancar”, a precizat Mușetescu.