Financial report: Poliția londoneză verifică modul în care proprietarul a 3 locuințe din Londra și-a făcut averea. Deputații francezi lansează "evaluarea de primăvară". Cum vor schimba suveraniştii regulile UE? Alegerile au răsturnat scena politică şi în alte ţări

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 29 mai 2019, 5:40 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Poliția londoneză verifică modul în care proprietarul a 3 locuințe din Londra și-a făcut averea. Cele 3 locuințe valorează peste 80 de milioane de lire ● Les Echos: Deputații francezi lansează a doua ediție a "evaluării de primăvară" ● Il Sole 24ORE: Salvini, Le Pen, Orban: cum vor schimba suveraniştii regulile UE? ● Liberal.gr: Alegerile europarlamentare au răsturnat scena politică şi în alte ţări

  • Financial Times: Poliția londoneză verifică modul în care proprietarul a 3 locuințe din Londra și-a făcut averea. Cele 3 locuințe vaorează peste 80 de milioane de lire



Autoritățile britanice de combatere a criminalității economice vizează verificarea modului în care proprietarul a 3 locuințe din Londra, în valoare de peste 80 milioane de lire sterline, a obținut banii cu ajutorul cărora le-a cumpărat, într-un al doilea val de verificare a averilor persoanelor fizice.

Agenția Națională pentru Criminalitate economică (ANC) a obținut autorizațiile necesare de la Înalta Curte săptămâna trecută, în urma unor investigații asupra modului în care proprietarul a trei locuințe rezidențiale își permite asemenea spații.

ANC nu a dezvăluit identitatea proprietarului, cu excepția faptului că este o persoană expusă politic - adică un politician, un funcționar de stat sau o persoană din familia acestuia. Aceste autorizații de verificare a averilor au fost introduse la începutul anului 2018 în temeiul Legii privind finanțele penale, ele putând fi emise atunci când există o diferență evidentă între valoarea unui activ (care trebuie să fie de cel puțin 50 000 de lire sterline) și venitul persoanei care pare să o dețină.

Este greu de explicat cum, de pildă, un modest funcționar de stat cu un salariu modest ar putea deține proprietăți de zeci de milioane de lire. De asemenea, legea îi poate viza și pe cetățenii străini - cetățean al unei țări care nu se află în Spațiul Economic European.

Primele două ordine de verificare a averii au vizat o proprietate de 22 de milioane de lire sterline, aparținând Zamira Hajiyeva, soția unui bancher azer, fostul președinte al Băncii Internaționale a Azerbaidjanului. Unul dintre aceste bunuri este o casă din Knightsbridge din centrul Londrei, care a fost cumpărată cu 11,5 milioane de lire sterline.

În 2016, soțul doamna Hajiyeva, a fost închis timp de 15 ani de către o instanță din Baku pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu, fraudă și alte acuzații. Dl Hajiyev neagă acuzațiile, iar avocații soției sale au spus despre proces că e în mod flagrant injust. Dna Hajiyeva se luptă acum în justiție pentru a nu fi extrădată în Azerbaidjan. Potrivit documentelor de la dosar, doamna Hajiyeva a cheltuit peste un milion de lire sterline în magazinul din Londra, Harrods, pe parcursul ultimilor 10 ani.

Potrivit legii, până la epuizarea anchetei, proprietățile care au ridicat suspiciuni că ar proveni din bani murdari nu pot fi vândute, donate sau puse pe numele altcuiva.

Proprietățile de lux din Londra au fost mult timp considerate foarte atractive ca metodă de spălare a banilor obținuți ilegal, dar acest lucru urmează să înceteze odată cu înființarea unui registru care va cuprinde identitatea proprietarilor reali ai clădirilor. Legea prin care acest registru va fi înființat este pe masa Parlamentului, urmând ca registrul să fie operațional din 2021.

  • Les Echos: Deputații francezi lansează a doua ediție a "evaluării de primăvară"




Deputații francezi lansează a doua ediție a "evaluării de primăvară" în cadrul căreia are loc o analiză și o monitorizare a execuției bugetare. Membrii majorității doresc să se concentreze asupra eliminării tendinței unor departamente de a solicita bani pe care nu-i cheltuie ulterior. Este al doilea an în care această analiză are loc, fiecare ministru urmând să fie audiat și chestionat cu privire la execuția bugetului pe care l-a avut la dispoziție.

”Evaluările au o utilitate reală deoarece pun presiune pe cei din administrație în vederea cheltuirii mai atente a banilor publici. În acest an, fiecare raportor special a primit o temă de evaluare specifică, cum ar fi evaluarea Planului de investiții privind calificările pentru bugetul pentru ocuparea forței de muncă ", explică Bénédicte Peyrol, coordonatorul grupului LREM.

Dincolo de acestea, deputații vor vota rezoluții, texte fără caracter obligatoriu, dar care au drept scop să pună guvernul în fața unor responsabilități în anumite domenii. În ceea ce privește partea majoritară, au fost deja identificate trei dosare de lucru.

"Sunt ministere care cer mai mult decât pot cheltui. Cer multe credite, dar nu consumă atât de mult. Oferă loc pentru economii ", a declarat judecătorul Joel Giraud, raportorul LREM pentru Budget. "În 2018, acest lucru a fost valabil pentru ministerul Culturii sau cel al Sporturilor, sumele care puteau fi economisite depășind un miliard de euro”, notează Bénédicte Peyrol.

În cele din urmă, deputații LREM vor cere și o mai mare transparență a salariilor statului. Astăzi, este foarte dificil să existe o viziune globală asupra forței de muncă a statului, salarizarea în cadrul unor ministere reprezentând adevărate cutii negre.

  • ILSOLE24ORE: Salvini, Le Pen, Orban: cum vor schimba suveraniştii regulile UE?




Maşinăria comunitară este o structură complexă; votată prin compromis şi nu prin consens şi interesată mai mult de putere şi de revoluţii politice. Dincolo de tonurile puternice prin care Liga Nordului şi alte partide naţionaliste promit să "schimbe Europa", trebuie evaluată capacitatea lor de a influenţa Bruxellesul şi Strasbourgul, care va depinde atât de iniţiativa mişcărilor eurosceptice, cât şi de coeziunea partidelor europeniste.

În ceea ce priveşte Comisia Europeană, alegerea portofoliului de comisari individuali nu depinde de cei douăzeci şi opt şi de Consiliul European, care numeşte doar preşedintele executivului Comunităţii, care distribuie delegaţiile personalităţilor propuse de statele membre. În trecut, cei mai controversaţi candidaţi au fost izolaţi, fiindu-le încredinţate portofolii mai mici. Un exemplu este maghiarul Tibor Navracsic din actuala Comisie Juncker, care se ocupă de sport şi cultură.

În privinţa comisarilor, Parlamentul va avea cuvântul decisiv

Parlamentul European are un rol decisiv în alegerea comisarilor. În trecut, adunarea parlamentară a respins candidaţii care nu corespundeau criteriilor, cum ar fi Rocco Buttiglione în 2004, care 'a păcătuit' definind homosexualitatea "un păcat". Colegiul comisarilor ia decizii prin consens. Experienţa din deceniile recente arată că, odată cu trecerea timpului, disparităţile politice dispar, unghiurile se rotunjesc, iar spiritul de echipă ia locul partizanatului politic.

Pe partea parlamentară, cele mai multe partide eurosceptice au obţinut 25% din voturi, cu alte cuvinte 171 de deputaţi (154 în 2014, egal cu 20% din voturi). Provocarea va fi crearea unui singur grup parlamentar (astăzi, aceste mişcări sunt distribuite în trei grupuri diferite), astfel încât să se pună accentul pe dezbateri legislative şi negocieri politice. Contribuţiile financiare, timpul de vorbire, prezenţa în diferitele comisii parlamentare depind de puterea unui grup parlamentar. Mişcările naţionaliste nu au majoritate, dar pot avea o influenţă semnificativă asupra lucrărilor.

Este greu de spus cât de realistă este posibilitatea de a crea un singur grup parlamentar. Partidele naţionaliste au sensibilităţi diferite, obiective diferite, culturi divergente. Acestea fiind spuse, Sylvain Kahn notează într-un articol recent pentru Fundaţia Robert Schuman că, înainte de 2014, majoritatea deputaţilor extremişti stăteau în rândul celor aşezaţi printre cei din ţările non-membre. Prezenţa lor în trei grupuri distincte din legislatură demonstrează deja "un proces de grupare".

Sylvain Kahn vorbeşte despre "o orbanizare a mişcărilor naţionaliste". Premierul maghiar Viktor Orbán a devenit nu doar un model ideologic, ci şi unul strategic pentru multe partide eurosceptice: "Scopul său nu mai este cel de a arunca în aer Uniunea Europeană şi nici cel de a-şi forţa ţara să iasă din UE, ci mai degrabă să o schimbe în favoarea propriul program politic", explică profesoara la Paris. În acest sens, Matteo Salvini se poate baza pe sprijinul lui Marine Le Pen, însă paradoxal, nu se ştie încă ce vrea să facă Orbán, a cărui mişcare Fidesz, deşi suspendată, este încă parte a Partidului Popular European.

Cea mai slabă instituţie este, probabil, Consiliul. Organul co-legislator împreună cu Parlamentul care alcătuieşte cele 28 de guverne ale Uniunii ia de obicei decizii cu majoritate calificată. Domeniile în care există unanimitate sunt în principal politica fiscală şi politica externă. Cele trei ţări declarate deschis eurosceptice sau naţionaliste, şi anume Polonia, Ungaria şi Italia, nu au o minoritate blocantă împreună (35% din voturile ponderate). Cu toate acestea, pot obţine acest lucru prin asocierea cu Republica Cehă şi Regatul Unit, de exemplu.

La Bruxelles sau la Strasbourg, alianţele se fac şi se desfac în baza dosarelor. Nu există reguli stabilite şi previzibile. Negocierile diplomatice seamănă mai degrabă cu mesele de biliard decât cu jocurile Monopoly. Pariurile sunt calculate şi pe termen scurt. Interesele naţionale au nenumărate nuanţe de gri (de exemplu, cât de mult vor dori Ungaria şi Polonia să pună în pericol fondurile europene şi ajutoarele agricole?).

Riscul obstrucţionismului este aproape palpabil într-un Consiliu care, în ultimii ani, a jucat rolul de mediator în gestionarea derapajelor statului de drept în Ungaria sau Polonia. Un diplomat naţional a rezumat ieri, după rezultatele alegerilor publicate duminică: "Schimbările de regim din Europa nu vor avea loc imediat. Eventual, vor reprezenta o tranziţie treptată şi lentă.

Cu siguranţă, va fi din ce în ce mai greu să se guverneze împreună. Geografia politica a devenit mult mai variată. Consiliul, în special, a devenit un animal politic complicat".(RADOR)

  • LIBERAL.GR: Alegerile europarlamentare au răsturnat scena politică şi în alte ţări
Alegerile europene nu au adus "furtuni" politice doar în Grecia, unde se ştie, premierul Alexis Tsipras este silit să urmeze calea alegerilor anticipate, ci şi în alte ţări din Europa, în prim plan fiind Marea Britanie, Italia şi Germania.

În Germania, pentru liderul social-democraţilor (SPD), Andrea Nahles, se îndesesc "norii" contestării pe fondul alegerilor europarlamentare şi al alegerilor locale din Bremen. La alegerile europarlamentare Partidul Social Democrat, altădată puternic, a înregistrat pentru prima dată sub 20%. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns toate acestea, social-democraţii au pierdut şi primul loc pe care îl deţin de 73 de ani la alegerile locale în landul Bremen, un bastion tradiţional al partidului. Dubla înfrângere, aşadar, în corelaţie cu ascensiunea verzilor, creează o problemă nu numai şefei partidului, ci poate aduce evoluţii politice chiar şi pentru coaliţia guvernamentală al cărei partener este. Aripa de stânga a partidului solicită nu numai demisia lui Nahles, dar şi condiţii mai dure pentru a rămâne în coaliţia cu creştin-democraţii Angelei Merkel.

Lucrurile stau încă şi mai rău în Marea Britanie, unde partidele tradiţionale, conservatorii şi laburiştii "s-au prăbuşit" încă o dată, după alegerile locale recente. Prima poziţie obţinută de Brexit Party (32%) al lui Nigel Farage şi locul al doilea obţinut de liberal-democraţi (18,5%) mută "linia de divizare" în ţară între «Remainers» şi «Leavers» (adepţii rămânerii şi adepţii Brexit-ului dur).

Pe fondul proastelor abordări pe tema Brexit, conservatorii au suferit un dezastrul total, înregistrând o cotă de 9% în ciuda faptului că Theresa May îşi anunţase data demisiei, pentru 7 iunie, în timp ce probleme grave pare a avea şi liderul laburiştilor, Jeremy Corbyn. Procentul obţinut de Laburişti (14%) a fost un motiv pentru critici din interiorul partidului la adresa lui Corbyn, dar şi din exteriorul partidului. Critici intense au fost lansate de ministrul de externe din umbră Emily Thornberry, care a declarat că "am mers la alegeri fără o poziţie limpede asupra a ceea ce dorim de la Europa", o lovitură directă la adresa liderului său, care este acuzat de parlamentarii săi de faptul că nu susţine un al doilea referendum. Un alt reprezentant important al partidului, fostul consilier al lui Tony Blair, Alastair Campbell, a dezvăluit ieri că a votat liberal-democraţii, un partid pe care l-au susţinut şi fostul premier conservator John Major şi vicepreşedintele guvernului Michael Heselteine.

În Italia, liderul Ligii Nordului, Matteo Salvini, sărbătoreşte victoria partidului său, care a reuşit să obţină 34,3% din voturi, dar demersul său "paneuropean" nu pare să dea roade. Singurul său câştig este faptul că a lăsat pe locul al treilea partenerul său de guvernare, Mişcarea Cinci Stele, cu 17,06%, un rezultat care creează fricţiuni în coaliţia de guvernare. La rândul său, unii membri ai Ligii îi cer lui Salvini să facă apel din nou la urne pentru ca partidul lor să guverneze fără partenerul actual, pe de altă parte, Luigi di Maio, lider al Mişcării Cinci Stele, se confruntă cu o critică puternică cu privire la rezultatele proaste ale partidului. Deja Di Maio primeşte presiuni să se retragă din coaliţie, perspectivă pe care nici nu o dezminte şi nici nu o confirmă.

În sfârşit, o criză a izbucnit şi într-o ţară din Balcani, România, unde liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, nu numai că a fost condamnat pentru a doua oară în câteva luni pe teme de corupţie, dar a suferit şi o lovitură serioasă din partea centru-dreptei proeuropene care a câştigat alegerile europarlamentare. Concret, principalul partid de opoziţie, Partidul Naţional Liberal, şi coaliţia de centru USR-PLUS şi-au asigurat în comun un procent de circa 47%, în timp ce partidul social-democrat de guvernământ (PSD) a primit puţin peste 24% din voturi. În alegerile europarlamentare din 2014, PSD a primit un procent de 37,6% din voturi şi jumătate din cele 32 de mandate ale ţării în Parlamentul European. "Nu ne bucură aceste rezultate", a subliniat Dragnea, anunţând în acelaşi timp că nu va fi candidat la preşedinţie împotriva lui Klaus Iohannis, de centru-dreapta, la alegerile prezidenţiale care se vor desfăşura la sfârşitul anului. (RADOR)









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





10110 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Propunere (Miercuri, 29 mai 2019, 8:40)

    varavara [utilizator]

    Propun sa se aduca si la noi pentru o perioada niste autoritati engleze antifrauda.
    Daca la ei cu greu gasesc cate unul sa-l ancheteze, la noi ar avea instant mii de cazuri.
  • 0 (0 voturi)    
    Londra este orasul unde se spala banii. (Joi, 30 mai 2019, 11:35)

    matematics89 [utilizator]

    Londra este orasul unde se spala banii...asa se explica preturile din acel oras trist si posomorat...in care plua 90% din an...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by