​Marina P. este o văduvă pensionară din nord-vestul țării, având ambii copii stabiliți în străinătate. Nu vrea să se mute la ei atunci când va îmbătrâni, ca să nu-i încurce. Planul ei e să se mute la un cămin de bătrâni administrat privat, căruia să îi lase apartamentul ei mic, plus pensia amărâtă pe care i-o dă Statul, iar oamenii de acolo să o îngrijească ca și cum ar îngriji-o ai ei. Partea proastă e că în România aceste cămine nu sunt decât foarte puține.

HotNews.roFoto: Hotnews

În SUA ori în alte părți ale Europei, asemenea așezăminte se fac în parteneriat cu Statul, care asigură subvenții ori facilități fiscale celor din mediul privat care preiau de pe umerii bugetului de stat sarcina de a avea grijă de cei bătrâni. Pentru că îmbătrânirea are adesea o conotație negativă, mai ales din punct de vedere economic.

De regulă, pensionarii produc și consumă mai puțin decât tinerii. Îmbătrânirea nu este doar despre scăderea potențialului economic al unei țări. Cealaltă parte a monedei e reprezentată de creșterea cererii de produse și servicii adaptate nevoilor vârstnicilor.

E drept, atunci când discutăm despre fenomenul îmbătrânirii, trebuie avut în vedere că acesta va afecta toate marile direcții ale Economiei: Învățământul (vor fi mai puțini copii, deci vom avea un necesar mai mic de profesori), Sănătatea și chiar modul de a face banking.

Olandezii de la ING au publicat recent un raport în care au analizat care sunt statele europene care ar avea cea mai mare nevoie de asemenea centre de îngrijire a bătrânilor. Sau mai exact, pus în termeni economici, unde cererea de asemenea produse e cea mai ridicată.

Cei de la ING au analizat 11 state europene (care adună 84% din familiile UE), fiind chestionat câte un eșantion reprezentativ din populația fiecărei țări participante.

Potrivit tuturor estimărilor oficiale (ONU, Statisticile oficiale ale țărilor participante la studiu și researchul propriu al ING), numărul persoanelor în vârstă de peste 75 de ani din UE se va dubla până în 2050. Ponderea cheltuielilor legate de îngrijire și locuință este mai ridicată în rândul vârstinicilor față de persoanele mai tinere, aceasta urmând să crească cu până la 5.5% în volum în următorii 10 ani.

Ce mai arată studiul ING:

  • Spania, Italia și Germania sunt țările care vor avea cea mai mare proporție a persoanelor vârstnice în totalul populației.
  • Olandezii și belgienii stau cel mai bine la capitolul ”sănătate financiară”.
  • Bulgaria și România au cea mai mare nevoie de o implicare mai mare a Statului în acest tip de activitate.
  • Marea majoritate a persoanelor în vârstă din Europa este deschisă opțiunilor de locuințe adaptate vârstnicilor.
  • Din 2002 încoace, speranța de viață la naștere în UE a crescut cu 2,5 luni în fiecare an. În aceeași perioadă, speranța de viață sănătoasă pentru persoanele de peste 65 de ani a crescut cu 1,5 luni în fiecare an, începând cu 2006... dar, totuși, problemele de sănătate cresc brusc odată cu vârsta.

Sprijinul adecvat, asistența medicală și condițiile de viață pot ajuta persoanele în vârstă să rămână independente.

Potrivit Psihologiei poporului român, scrisă de clujeanul Daniel David, care citează Global Age Watch Index, imaginea seniorilor României se prezintă astfel:

  • sănătate (scor: 44,9 din 100; poziţia a 64-a dintre ţările analizate): expectanţa de viaţă: de la vârsta de 60 de ani există o speranţă de viaţă de încă 20, dintre care 15 sunt sănătoşi; în ceea ce priveşte starea de sănătate: 81,3% dintre cei de peste 50 de ani consideră că au un nivel de sens în viaţă similar cu cei de 35-49 de ani;
  • siguranţa financiară (scor: 77,2 din 100; poziţia a 26-a dintre ţările analizate). 98% dintre cei de peste 65 de ani au pensie; rata sărăciei este de 6,4% – procentul celor de peste 60 de ani care au venituri mai mici decât jumătate din venitul mediu al ţării; cei de peste 60 de ani au venitul pentru consum la 90,9% din venitul mediu al restului populaţiei pentru consum;
  • capabilitatea/funcţionarea socială (scor: 33,5 din 100; poziţia a 46-a dintre ţările analizate) : 41,4% dintre cei de 55-64 de ani sunt angajaţi în câmpul muncii; 69% dintre cei de peste 60 de ani au cel puţin studii gimnaziale;
  • suportul societăţii/mediului (scor: 62 din 100; poziţia a 64-a dintre ţările analizate);
  • relaţiile sociale: 75% dintre cei de peste 50 de ani au prieteni şi rude pe care se pot baza în caz de nevoie; siguranţa fizică: 54% dintre cei de peste 50 de ani se simt în siguranţă să umble noaptea singuri pe stradă în oraşul/zona în care locuiesc; libertatea civică: 59% dintre cei peste 50 de ani se simt mulţumiţi de libertăţile civice pe care le au (de exemplu, libertatea de alegere); sistemul public de transport: 62% dintre cei peste 50 de ani sunt mulţumiţi de sistemul public de transport.

Imaginea socială a seniorilor în România este totuși pozitivă: (1) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii sunt o presiune pe societate se prezintă astfel: 17,8% vs. 78,7%, (2) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii au prea multă putere politică se prezintă astfel: 50,9% vs. 38,6%, (3) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii nu sunt respectaţi în zilele noastre arată astfel: 85,3% vs. 12,8% şi (4) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii obţin prea mult din resursele guvernamentale se prezintă astfel: 11,9% vs. 85,1%.