Când domnul Popescu și-a făcut firmă, la finele lui 2017, era ușor dezorientat. Tocmai își dăduse demisia de la fostul job, iritat de postura de angajat al unui patron pe care îl înjura la fiecare zi de leafă. Îl bârfea pe unde apuca, spunând tuturor cât de zgârcit e, jurându-se că la firma lui va deveni milionar. Sediul și l-a pus în apartamentul în care locuia, iar numărul de angajați era unul: el. Firma avea ca obiect de activitate comerțul. Lua marfă din Metro și o vindea cu un adaos care să-i permită să trăiască. Dar firma n-a supraviețuit prea mult. Dl. Popescu este unul din tinerii antreprenori despre care INS a publicat luni un studiu, arătând cum supraviețuiesc și mai ales cum mor noile companii românești.
Citește aici lucrarea INS publicată luni.
Context:
În anul 2017 au fost înființate (și erau încă active în septembrie 2018), un număr de 131.012 de firme noi, excluzând întreprinderile agricole. Rata de creare a fost de 33,8%, cu 5,1 puncte procentuale mai mare faţă de rata de creare din 2016 (28,7%). Până în 2001, rata de creare a firmelor era în intervalul 13-17%, după care a crescut, ca urmare a îmbunătăţirii legislaţiei privind crearea IMM-urilor. În anii 2009 şi 2010 se observă o descreştere semnificativă a ratei de creare din cauza crizei care intervenise. Ca idee, predilecţia pentru deschiderea unei afaceri este mai ridicată în regiunea Bucureşti-Ilfov, iar regiunea Sud-Vest Oltenia are cea mai mică pondere comparativ cu celelalte regiuni.
- Mitul numărul 1: Întreprinzătorul este acel român care are o idee de business și vrea să dea de lucru oamenilor
Numărul mediu de angajaţi la întreprinderile individuale este de 2,4, iar la societăţile comerciale este de 3,1, peste jumătate din firmele noi (60,6%) fiind în clasa de mărime 0 salariaţi.
Majoritatea întreprinzătorilor aleg să-şi desfăşoare activitatea într-o singură locaţie. Practic, 7 din 10 antreprenori au sediul social întregistrat la locuinţa managerului, în timp ce restul funcţionează în sedii independente. Companiile noi din România cu mai multe sedii prezintă pondere mai ridicată faţă de media pe ţară doar în regiunile Nord-Vest, Nord-Est ṣi Bucureṣti-Ilfov. Procentul întreprinderilor active nou create, pentru care locul principal de activitate este locuinţa managerului, în anul 2017 se înscrie între 80,2% în regiunea Vest şi 60,4% în regiunea Bucureṣti-Ilfov.
- Mitul numărul 2: Noul întreprinzător este tânăr, școlit și cu idei mărețe
Întreprinderile nou create sunt înfiinţate de manageri care au un nivel de instruire preponderent „liceal şi universitar„ (58,2%), iar vârsta acestora se regăseşte majoritar în grupa 30-39 de ani (34,6%).
Proporţia fondatorilor/managerilor întreprinderilor nou create, cu vârsta mai mică de 30 de ani are o creṣtere de 8,4 puncte procentuale faṭă de anul precedent, celelalte grupe de vârstă prezentând uşoare variaţii a ponderilor faţă de situaţia din anul 2016. La nivel regional, variaţia în jurul mediei este relativ scăzută, regiunea Vest are o descreştere cu 10,7 puncte procentuale faţă de medie, la grupa de vârstă mai mică de 30 de ani; în regiunea Bucureṣti-Ilfov se observă o descreṣtere la grupa de vârstă cuprinsă între 40-44 de ani cu 6,6 puncte procentuale, respectiv o creṣtere de 7,9 puncte procentuale faṭă de medie la aceeaṣi grupă de vârstă în regiunea Vest .
Până în 2001 ponderea întreprinderilor nou create de întreprinzători cu nivel educaţional primar reprezintă aproximativ 5%, nivelul de educaţie profesional (vocaţional) aproximativ 30%, nivelul de educaţie gimnazial aproximativ 40% şi nivelul liceal şi universitar în jur de 25%. Din anul 2001 nivelul primar şi cel vocaţional reprezintă împreună o pondere de 20%, cel gimnazial până în 40%, reducându-se în ultimii ani, iar nivelul liceal şi universitar aproximativ 40%, în ultimii ani depăşind 55%.
Fondatorii cu studii liceale şi universitare apar cu ponderi mai mari pentru întreprinderile localizate în regiunea Bucureşti-Ilfov în anul 2017. Până în anul 2000 exista o pondere de aproape 70% a fondatorilor/managerilor care au activat în categoria “muncitori necalificaţi” înainte de a crea o nouă întreprindere. Din 2001 s-a observat o reducere a ponderii acestora până la nivelul de aproximativ 50%, în paralel cu creşterea ponderii celor ce provin din “muncitori calificaţi” sau “profesii tehnice”. În anul 2017 se observă o creştere accentuată la categoria “muncitori necalificaţi”, precum ṣi o uṣoară descreṣtere la “muncitori calificaţi”. Toate celelalte categorii prezentând descreṣteri comparativ cu anul anterior.
- Mitul numărul 3: Femeile sunt în plină ascensiune antreprenorială! De fapt, proporţia de femei fondatori/manageri este într-o uşoară descreştere
Peste jumătate din întreprinderi au fondatori/manageri bărbaţi. Proporţia de femei fondatori/manageri este într-o uşoară descreştere faţă de anul anterior, un procent de 37,8% înregistrându-se în anul 2017. Cea mai scăzută pondere a femeilor fondatori/manageri se află în regiunea Sud- Muntenia, iar cea mai ridicată pondere în regiunea Bucureṣti-Ilfov.
- Mitul numărul 4: Întreprinzătorii sunt stimulaţi suficient prin politicile fiscale să facă investiții
Întreprinzătorii nu sunt stimulaţi suficient să investească la un an de la înfiinţare, tendinţă observată în ultimii ani. La nivel de regiuni, ponderea noilor întreprinderi care fac investiţii în primul lor an de activitate se situează între 6% şi 19%. În anul 2017 se observă o uṣoară creṣtere a acestora la valoarea de 12,7% comparativ cu anul precedent. Cea mai scăzută pondere se înregistrează în regiunea Sud-Est, iar cele mai ridicate ponderi se înregistrează în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi Nord-Est. Rata de supravieţuire a întreprinderilor la un an de la înfiinţare depăşeşte 60%. Întreprinderile active care au supravieṭuit la un an de la înregistrare a rămas din anul 1995 până în anul 2007 la nivelul de aproximativ două treimi din numărul total. În anul 2017 rata de supravieţuire a întreprinderilor la un an este de peste 60%. Proporţia celor care şi-au încetat definitiv activitatea este de 21,7% în creṣtere cu 7,4 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, iar ponderea întreprinderilor încă inactive la un an după înfiinţare se situează în jurul valorii de 17,5%. În anul 2017, regiunile Nord-Vest, Sud-Est, Centru ṣi Nord-Est prezintă cele mai ridicate rate (73,3%, 69,4%, 68,7%, respectiv 65,4%) a întreprinderilor active după un an de la înfiinţare; regiunile Sud-Vest Oltenia ṣi Vest prezintă cele mai ridicate rate a întreprinderilor inactive la un an de la înfiinţare, aproximativ 28,7%, respectiv 27,9%, iar regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă cea mai ridicată rată a întreprinderilor desfiinṭate.
- Mitul numărul 5. Întreprinzătorul este acel român cu idei și bani pe care știe cum să-i fructifice
Alegerea domeniului de activitate este influenţată de dezvoltarea economiei, comerṭul fiind prima opṭiune, urmată de industrie la mică distanṭă. Întreprinderile nou create în anul 2017 au optat pentru activităţi în domeniul comerţului (28,5%), urmată de industrie (22,6%), la mică distanţă ṣi de activităţi în domeniul alte servicii, transporturi ṣi construcṭii (15,6%, 13,2%, respectiv 13,1%). Pe regiuni, domeniile de activitate sunt reprezentate în anul 2017 astfel: domeniul “industrie” este mai atractiv în majoritatea regiunilor, unde se depăşesc 20 puncte procentuale; “construcţiile” sunt preferate în regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Nord-Est; “comerţul” are mare atractivitate, cu valori cuprinse între 36,6% în regiunea Sud-Muntenia şi 19,3% în regiunea Nord-Vest; “transporturile” sunt preferate în majoritatea regiunilor, excepţie făcând regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Nord-Est, unde nu se depăşesc 11 puncte procentuale; “hoteluri şi restaurante” este un domeniu cu rezultate semnificative în regiunea Centru; “alte servicii” au ponderi ridicate în toate regiunile, evidenṭiindu-se regiunea Vest cu 20,2%.
Aproape toate noile întreprinderi au un singur obiect de activitate, observându-se o creştere faţă de anul 2016 de doar 3,9 puncte procentuale a întreprinderilor cu activităţi multiple.
Numărul angajaţilor din întreprinderile nou create cu capital străin a scăzut, din cauza descreṣterii investiţiilor străine din ultimul an. Ponderea forţei de muncă din întreprinderile active nou create cu capital străin a fost în anul 2017 de 12,1%, observându-se o descreṣtere comparativ cu anul 2016. Pe regiuni, acest indicator prezintă fluctuaṭii cu tendinṭe majore de descreṣtere comparativ cu anul precedent, evidenṭiindu-se regiunea Sud-Muntenia cu o descreṣtere de 22,7 puncte procentuale.
Întreprinderile noi întâmpină dificultăţi în principal din cauza “lipsei fondurilor”, factor important atât în desfăşurarea activităṭii cât şi în supravieţuirea unei întreprinderi. Proporţia întreprinderilor noi care întâmpină dificultăţi în obţinerea contractelor înregistrează o creştere în anul 2017 comparativ cu anul 2016. Cele mai frecvente dificultăţi legate de ofertă rămân “lipsa de fonduri”, “accesul limitat la lucrători bine pregătiṭi”, “fără clienţi sau plata cu întârziere de către clienţi” ṣi “accesul limitat la credite”.
Cele mai frecvente dificultăţi legate de cerere sunt, în anul 2017, “concurenţa mare”, “afacerea nu este suficient de bine cunoscută” şi “clienţi cu fonduri reduse“ (INT111S). În cazul dificultăţilor legate de ofertă, cea mai mare pondere în anul 2017 a “lipsei de fonduri” se observă în regiunile Sud-Est (93,3%) ṣi Sud-Vest Oltenia (77,1); regiunile Sud-Est, Bucureṣti-Ilfov ṣi Sud-Vest Oltenia au cele mai mari ponderi a cauzei ’’acces limitat la credite’’ (41,2%, 41,1%, respectiv 40,5%). Regiunile Bucureṣti-Ilfov, Sud-Vest Oltenia ṣi Vest au cele mai mari valori la “lipsă de tehnologie” (28,4%, 26,4%, respectiv 26,0%). În ceea ce priveşte dificultăţile legate de cerere, regiunea Sud-Est declară cea mai mare pondere pentru “clienţi cu fonduri reduse“ (67,7%); majoritatea regiunilor despăṣesc 60 puncte procentuale la ‘’concurenţă mare’’, excepṭie facând Centru ṣi Bucureṣti-Ilfov; regiunile Vest ṣi Centru au cele mai scăzute ponderi la ‘’preṭul pieṭei prea mic’’ (19,8%, respectiv 15,1%).
