Atunci când dorim să știm cât de bună este o guvernare sau cât de sustenabilă este direcția pe care merge economia, nu este suficient să se uităm doar la ratele de creștere economică. Acestea pot fi, uneori, de-a dreptul înșelătoare, scrie consilierul prezidențial Cosmin Marinescu pe blogul personal. Ne amintim cum au stat lucrurile în anii 2007 și 2008, înainte de criză, când economia României creștea tot cu ritmuri record, pentru ca mai apoi să ne confruntăm cu una dintre cele mai severe căderi economice.

Cosmin MarinescuFoto: Administratia Prezidentiala

Și în economie, ca și în alte privințe, mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. Performanțele cantitative se pot evapora ușor dacă nu sunt însoțite și de progrese calitative. În absența acestora din urmă, cifrele rotunde în statistică privind creșterea economică pot ajunge să reflecte doar iluzia sustenabilității.

În contextul actual, ratele înalte de creștere economică sunt însoțite de acutizarea deficitelor – bugetar, comercial și de cont curent. Această spirală a deficitelor se va dovedi împovărătoare pentru România în anii următori. Când echilibrele macroeconomice se deteriorează continuu, în ciuda creșterii economice, devine evident că direcția de politică economică este greșită.

Deficitul bugetar

În această privință, suntem singura țară din Uniunea Europeană al cărei deficit bugetar începe cu cifra 3, în ciuda asigurărilor guvernanților că totul este sub control, că nu deficitele sunt problema României, că și alții au deficite mari etc. Iată, însă, că cifrele spun cu totul altceva. Deși economia crește, deficitele se adâncesc continuu.

În anul 2019, execuția bugetară pe primele 4 luni arată că deficitul bugetar aproape s-a dublat față de nivelul aferent perioadei similare din 2018, de la 6 miliarde lei la circa 11,4 miliarde lei.

Dublarea deficitului bugetar a avut loc deși investițiile publice sunt în regres față de anul anterior. De exemplu, cheltuielile de capital sunt cu aproape 5% mai mici decât cele aferente perioadei corespunzătoare a anului 2018.

Totodată, pe primele 4 luni ale anului curent, în ciuda țintelor ambițioase asumate în materie de investiții, proiectele europene au înregistrat un avans de doar 7% față de situația anului 2018. Pe partea de venituri, fondurile de la UE au înregistrat o creștere de doar 1,3% față de anul trecut.

Execuția bugetară la sfârșitul lunii aprilie 2019 arată că veniturile bugetare sunt mult în urma țintei de creștere programată. De exemplu, pe primele 4 luni din 2019, veniturile fiscale au crescut cu doar 6,7% față de anul trecut, deși bugetul prevede o țintă de creștere a veniturilor fiscale de peste 16%.

După cum arată graficul de mai jos, principalele categorii de venituri fiscale se situează mult sub proiecțiile de creștere asumate de Guvern în legea bugetului.

De exemplu, pe primele 4 luni, încasările din TVA au crescut cu doar 12%, față de ținta anuală de aproape 17%. Deși datele recente arată menținerea unui ritm ridicat al comerțului și importurilor, dinamica veniturilor din TVA nu indică îmbunătățirea colectării. Pentru îndeplinirea țintei de colectare la TVA ar fi necesară majorarea încasărilor cu circa 19% în perioada mai-decembrie 2019.

Pe de altă parte, cheltuielile cu asistența socială (inclusiv pensii) s-au majorat pe primele 4 luni cu 15% față de 2018. Rezultă că, pentru încadrarea în bugetul asumat, aceste cheltuieli necesită un spor de doar 4,9% în următoarele 8 luni, față de perioada aferentă din 2018. Însă, în condițiile majorării asumate a pensiilor cu 15% de la 1 septembrie, deja poate fi estimată depășirea bugetului de pensii, așa cum am indicat încă din etapa reexaminării bugetului.

Așadar, veniturile bugetare evoluează sub program, în timp ce multe cheltuieli sunt insuficient bugetate. Perpetuarea acestui trend de execuție bugetară comportă riscuri semnificative: deficitul bugetar ar putea ajunge la 1,8-2% din PIB la sfârșitul primului semestru.

Această evoluție ar constitui un serios semnal de alarmă pentru piețele financiare, din perspectiva încrederii în capacitatea Guvernului de a ține deficitul bugetar sub control.

Deficitul comercial

Cifrele ne arată că acesta se adâncește tot mai mult. În 2018, deficitul comercial a crescut cu 17%, la un nivel record de peste 15 miliarde de euro. Pe primul trimestru din 2019, deficitul comercial a crescut cu 34% în raport cu trimestrul I al anului trecut, ritm dublu față de creșterea anuală din 2018.

Potrivit graficului de mai sus, România este singura țară din Europa Centrală și de Est ale cărei deficite comerciale se adâncesc, ori aceasta înseamnă că pierdem în continuare oportunități importante pentru producția națională.

Deficitul de cont curent

Evoluțiile din ultimii ani indică, pe fondul deficitelor comerciale, și agravarea continuă a deficitului de cont curent. Și în această privință România se găsește pe contrasens în raport cu situația țărilor din Europa Centrală și de Est, unde sunt în general înregistrate excedente de cont curent sau deficite în atenuare.

Această spirală a deficitelor aflate în continuă expansiune ridică mari semne de întrebare în privința sustenabilității. Asemenea evoluții poartă, bineînțeles, amprenta politicilor prociclice axate exclusiv pe stimularea consumului, în timp ce au fost neglijate investițiile și predictibilitatea economică – atât de necesară mediului de afaceri.

Însă, la spirala deficitelor trebuie să adăugăm și inflația – aflată recent în plină ascensiune – dar și deprecierea monedei naționale din ultimele luni. Aceste evoluții mușcă agresiv din puterea de cumpărare a românilor. Rezultă astfel tabloul unei guvernări marcate de dezechilibre și volatilitate.

Paradoxul este că toate acestea se întâmplă în plină creștere economică. De aici și indiciul unei guvernări lipsite de responsabilitate, care pare să ofere doar iluzia sustenabilității, în timp ce împovărează, pe zi ce trece, situația economică a României.

P.S. Deși textul de față se referă doar la deficitele macroeconomice, guvernul actual are un bilanț negativ consistent și în alte privințe, prin prisma deficitelor de spitale, școli, autostrăzi etc., dar și prin deficitul de democrație - consemnat recent prin modul de organizare a alegerilor din 26 mai.