Financial Times: Zeci de mii de cehi au ieșit în stradă cerând demisia premierului Babis ● Naftemporiki: Merkel lansează critici împotriva Comisiei Europene pentru că ar fi "naivă" în faţa dominaţiei chineze ● Jornal Economico: Trump în Regatul Unit: speranțe mari pe frontul comercial ● Alte știri pe scurt.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Zeci de mii de cehi au ieșit în stradă cerând demisia premierului Babis

Zeci de mii de cehi au manifestat marți seara în centrul Pragăi, cerând demisia premierului Andrei Babis, într-unul dintre cele mai mari proteste ale națiunii europeane de după Revoluția de Catifea din 1989.

Purtând pancarte pe care scria ”Da Adevărului. Nu, minciunii” sau "Nu vă susținem!", protestatarii au umplut Piața Wenceslas și au cerut demisia primului ministru miliardar, aflat sub presiunea propriilor interese de business. Potrivit organizatorilor, participarea a urcat la peste 120.000 de persoane.

Protestul de marți este ultimul dintr-o serie de manifestări care a început în aprilie, după ce poliția a recomandat punerea sub acuzare a domnului Babis pentru fraudarea unor bani europeni ca urmare a unei investigații îndelungate. Domnul Babis a negat în mod repetat orice abatere de la lege spunând că la mijloc e un complot al dușmanilor săi politici.

La o zi după recomandarea poliției, ministrul de justiție a demisionat, provocând protestele cetățenilor îngrijorați că o schimbare la minister ar putea deschide calea pentru o intervenția politică în cazul Babis. Protestele au avut loc în fiecare săptămână de la demisia ministrului.

Problemele domnului Babis s-au complicat săptămâna trecută, după scurgerea în presă a unui audit realizat pentru Comisia Europeană, care a constatat că domnul Babis se afla într-un conflict de interese în timp ce era în guvern din cauza legăturilor cu fosta sa firmă, Agrofert. Domnul Babis a respins categoric concluziile auditului spunând că nu a încălcat nici legile europene și nici pe cele din Cegia. El a adăugat marți că raportul de audit a fost "dubios" și că este "un atac asupra Republicii Cehe", insistând că fondurile UE nu ar trebui returnate.

Jiri Pehe, directorul Universității din New York din Praga, a declarat că auditul UE a fost "cea mai gravă amenințare cu care s-a confruntat Babis de când a intrat în politică", deoarece a venit de la Bruxelles și nu din partea adversarilor politici locali. "Pentru el nu există nici o cale ușoară de ieșire. Nu cred că există un cec în alb pe care ți-l dă UE doar pentru că ești premier. Babis ar putea vinde Agrofert, dar. . . nu este o simplă companie, ci un grup de mai multe companii, deci nu ar putea fi vândută în câteva luni, chiar dacă ar dori ", a spus dl Pehe.

"Cred că va contesta [auditul UE]. . . Dar, între timp, Republica Cehă nu poate primi subvenții, ceea ce ar putea afecta economia".Cu toate acestea, alții rămân sceptici că manifestațiile vor submina puterea domnului Babis. Partidul lui a devenit cea mai mare grupare rezultată din alegerile europene din ultima lună, iar domnul Babis rămâne cel mai popular politician al țării. În plus, social-democrații, partenerul mai mic în guvernul lui Babis, are puține motive de a-l abandona acum. "Sprijinul social-democraților s-a prăbușit în alegerile europene și, prin urmare, au un interes să încerce să se mențină la putere, deoarece alegerile anticipate i-ar putea scoate din joc”, spun analiștii.

  • Naftemporiki: Merkel lansează critici împotriva Comisiei Europene pentru că ar fi "naivă" în faţa dominaţiei chineze

Cancelarul german, Angela Merkel, a lansat critici faţă de regulamentele UE cu privire la fuziuni, susţinând că acestea nu reuşesc să ia în considerare dominaţia din ce în ce mai mare a Chinei şi subminează eforturile companiilor europene de a concura pe scena mondială. Într-un discurs susţinut la Berlin, cancelarul german s-a plâns că atunci când şi-a exercitat dreptul de veto faţă de fuziunea dintre compania germană Siemens și compania franceză Alstom, care ar fi creat un campion european al căilor ferate, Comisia Europeană nu a avut în vedere concurenţa chineză.

"Cum poate spune cineva că China nu-şi va consolida prezenţa în Europa în următorii cinci ani?" a subliniat Merkel în discursul susţinut în cadrul unui eveniment organizat de Asociaţia Federală a Industriei Germane (BDI), cerând Uniunii Europene să reformeze regulamentele astfel încât "să fie cu adevărat competitive". Este prima dată când Merkel critică atât de dur cadrul european cu privire la concurenţa loială, într-un moment în care Berlinul şi Parisul urmăresc crearea unor competitori majori europeni capabili să concureze cu coloşi din China şi SUA. Franţa a prezentat propuneri concrete în acest sens la nivelul UE.

Pe de altă parte, comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care se numără printre candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene, respinge afirmaţiile şi propune în schimb un control mai strict al achiziţiilor de companii de către entităţi străine, precum şi modificări care să permită autorităţilor de reglementare să ia în vizor mari companii din domeniul tehnologiei. În cazul fuziunii Siemens-Alstom, Vestager s-a pronunţat că este "improbabil" ca în viitorul apropiat companiile feroviare chineze să devină un furnizor serios pentru căile ferate europene. (RADOR)

  • Jornal Economico: Trump în Regatul Unit: speranțe mari pe frontul comercial

În timp ce face campanie pentru Boris Johnson, președintele Statelor Unite semnalează un posibil acord comercial. Coincidență sau o încercare de a-i condiționa pe britanici? Primarul Londrei pare să opteze pentru a doua ipoteză.

Aflat în vizită în Regatul Unit, președintele Statelor Unite, Donald Trump, s-a întâlnit cu regina și cu viitorul rege, a spus câteva lucruri nu prea plăcute despre una dintre nurori și a menținut la un nivel crescut confruntarea cu unii membri ai Partidului Laburist, și anume primarul Londrei, Sadiq Khan, un oraș plin de afişe și de alte manifestări de respingere a vizitei. Dar dincolo de această spumă a zilei, marea temă din spatele acestei vizite rămâne acordul comercial - sau un eventual acord comercial - care să permită atenuarea Brexit-ului, din ce în ce mai aproape de a se produce fără un acord cu Uniunea Europeană.

Orice s-ar întâmpla după Brexit va fi întotdeauna mai puţin rău dacă Regatul Unit va putea să se bizuie pe un acord general satisfăcător cu Statele Unite, dar analiștii nu numai că nu sunt încă siguri cu privire la existenţa acestui acord, ci susțin, unii dintre ei, că tipul de campanie pe care Trump îl face în favoarea lui Boris Johnson în calitate de candidat pentru a-i succeda Theresei May poate fi o modalitate de a condiționa opţiunile britanicilor prin legătura dintre cele două subiecte. Sau, mai clar spus: Trump ar putea transmite mesajul potrivit căruia se va 'trece' printr-un acord doar dacă politica internă britanică va merge în direcția dorită de Casa Albă, și anume alegerea lui Johnson ca lider al conservatori și ca prim-ministru, cel puțin până la următoarele alegeri.

Printre altele, Trump a făcut campanie și în favoarea lui Nigel Farage, liderul Partidului Brexit - care tocmai a câștigat alegerile europene pe insulă și care şi-a unit armele cu italianul Matteo Salvini, unul dintre prietenii europeni ai lui Steve Bannon - fost consilier al lui Trump implicat într-un fel de cruciadă în favoarea extremei-drepte europene. Este o intervenție suplimentară în chestiuni care nu îl privesc, așa cum a fost în mod rezonabil explicat în cuvintele lui Sadiq Khan, care a comparat limbajul lui Trump cu cel al fasciştilor din secolul XX, slab reprezentaţi în Regatul Unit (în ciuda lui Oswald Mosley), dar destul de cunoscuţi în Italia.

Așa cum s-a întâmplat în vizita anterioară a lui Trump în Regatul Unit - de data aceasta a considerat o vizită de lucru, fără drept de coabitare cu regina - Khan a fost liderul revoltei britanice privind prezența președintelui Statelor Unite în țară. Și dacă data trecută, în luna iulie a anului trecut, a existat un balon care îl simboliza pe Trump (și pe care Muzeul Londrei vrea să-l cumpere) care plutea pe cer, de data aceasta primarul Londrei a ales să dea foc rețelelor sociale, care s-au 'distrat' cu acest subiect.

Între timp, în ciuda faptului că seara de ieri a fost completată cu o întâlnire între oamenii de afaceri britanici și delegaţia omologilor lor americani care l-a însoțit pe Trump, nu există nici o informaţie despre acordul dintre cele două părți care să treacă dincolo de simpla posibilitate. (RADOR)

Alte știri pe scurt:

  • Vizita preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, în Marea Britanie, rămâne încă viu comentată, cu atât mai mult cu cât ea se va încheia abia astăzi (5 iunie). „Vizita de stat a lui Trump în Regatul Unit trece de la pompă şi spectacol la politica externă”, titrează cotidianul american USA Today. Ziarul pomeneşte fastuoasa primire oferită alaltăieri, la Palatul Buckimghan, de către Regina Elisabeta II şi de Prinţul Moştenitor Charles, dar se opreşte în spcial asupra discuţiilor preconizate cu premierul Theresa May, deşi, începând de vineri, ea devine doar un premier interimar. „Familia Trump este ‘regalitatea americană', le-ar fi spus britanicilor un prieten de-al lui Trump, citat de săptămânalul „Newsweek”. „Laburiştii britanici afirmă că Trump nu merita asemenea onoruri”, notează cotidianul britanic The Guardian. Mai mult, „liderul lor, Jeremy Corbyn, a anunţat că se va alătura protestatarilor anti-Trump, adunaţi în centrul Londrei”. Cât despre Brexit, „Trump a spus că el ar fi dat în judecată Uniunea Europeană”, notează ziarul american Washington Post.
  • Un alt drum european a atras şi el atenţia presei. Este vorba despre drumul pe care, ieri, ginerele şi consilierul lui Trump, Jared Kushner, l-a făcut la Bruxelles pentru a se întâlni cu preşeditele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Portalul bruxellez EUObserver informează că „au fost discutate probleme legate de Orientul Mijlociu”. Cotidianul britanic Daily Express crede însă că ar fi putut fi discutată şi „eventualitatea unui viitor război comercial între SUA şi UE’. Iar purtătoarea de cuvânt a Comisiei a subliniat că „genericul de ‘probleme geopolitice’ poate include numeroase aspecte”.
  • În sfârşit, o altă vizită europeană a ajuns şi ea în prim-plan. Este vorba despre prima vizită pe care noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a efectuat-o ieri, la Bruxelles. Publicaţia belgiană Bruzz precizează că noul preşedinte ucrainean s-a întâlnit cu mai marii Uniunii Europene, precum preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cu şefa „externelor”, Federica Mogherini. Dar ziarul ucrainean Evropeiska Pravda pare mai degrabă să minimalizeze evenimentul, scriind: „A devenit o tradiţie ca preşedinţii ucraineni nou aleşi să facă o primă vizită instituţiilor Uniunii Europene şi NATO”. Iar pentru o publicaţie prorusă de limbă franceză, Courrier de Russie, scopul vizitei este clar: „Zelenski s-a dus la Bruxelles ca să discute restituirea Crimeii”. (RADOR)