Financial Times: Fiat Chrysler Automobiles (FCA) și-a retras propunerea privind fuziunea cu Renault ● Les Echos: Bruxelles-ul deschide ostilitățile împotriva Italiei ● Gospodăriile franceze consumă mai puțin produse ”made in France” ● Jornal Economico: Alegerile din Danemarca: social-democraţia va reveni la guvernare ● Kathimerini: Facilităţile acordate de Tsipras costă mult şi merg în direcţia greşită ● Alte știri pe scurt.
- Financial Times: Fiat Chrysler Automobiles (FCA) și-a retras propunerea privind fuziunea cu Renault
Fiat Chrysler Automobiles (FCA) și-a retras propunerea privind fuziunea de 33 de miliarde de euro cu producătorul auto francez Renault, după ce statul francez a încercat să amâne decizia de a se consulta cu partenerul japonez al companiei, Nissan.
Chiar înainte de decizia FCA, confirmată de persoane familiarizate cu chestiunea, consiliul de administrație al Renault a solicitat o amânare a discutării proiectului de fuziune, spunând că guvernul francez, cel mai mare acționar al său, a cerut ca votul să fie amânat.
După mai bine de 6 ore de discuții ținute la sediul Renault din Paris miercuri seara Consiliul de administrație a declarat că "nu s-a putut lua o decizie din cauza solicitării exprimate de reprezentanții statului francez de a amâna votul într-un consiliu care urmează să se întrunească ulterior".
Oamenii informați asupra deciziei au declarat că statul francez și un reprezentant al sindicatului erau singurii membri ai consiliului care nu au votat pentru afacere, cu excepția reprezentanților Nissan din consiliul de administrație care s-au abținut.
Două persoane apropiate de consiliul de administrație au declarat că statul francez a cerut ca decizia să fie amânată cu aproximativ o săptămână, pentru a permite guvernului să discute cu Nissan despre fuziune.
FCA a decis să renunțe la proiect după ce guvernul și sindicatele franceze nu păreau convinse de asigurările date de compania italo-americană cu privire la siguranța locurilor de muncă la Renault, în urma eventualei fuziuni.
Acțiunile cotate la bursă de la Fiat Chrysler au scăzut cu 3,4% în tranzacțiile de după eșecul tranzacției.
- Les Echos: Bruxelles-ul deschide ostilitățile împotriva Italiei
Și Bruxelles-ul își are propriile limite. Așa cum era de așteptat, Comisia Europeană a lansat miercuri o procedură care ar putea duce la sancțiuni împotriva Italiei. Având în vedere decalajele fiscale ale celei de-a treia economii a zonei euro, instituția nu a avut de ales. Prin urmare, procedura de "deficit excesiv al datoriei" ar putea fi lansată luna viitoare. Datoria Italiei ar putea urca la 133,7% din PIB în acest an, față de 132,2% în 2018. Estimările arată că această datorie ar fi de 135,7% în 2020. Deficitul structural al țării, calculat independent de fluctuațiile ciclice ale economiei, ar fi trebuit să scadă cu 0,3 puncte procentuale din PIB în 2018, dar în cele din urmă el a crescut cu 0,1 puncte. Nu există nicio speranță de schimbare a tendinței în 2019: se așteaptă ca, în loc ca acesta să se îmbunătățească brusc, acesta să continue să se deterioreze.
Dar Bruxelles e conștient: lucrează pe un teren minat politic. Cu o coaliție foarte virulentă împotriva Comisiei Europene de la Roma, nu e sigur dacă aceasta procedură nu îi va oferi și mai multă muniție lui Matteo Salvini, vicepremierul italian provocator, muniție care îi va permite să tragă alte salve împotriva CE.
Oficialii Comisiei au făcut totul miercuri pentru a evita acest scenariu, mobilizând două tipuri de argumente. Primul este de a avertiza Italia împotriva unei traiectorii pe care pare să se înscrie. Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene, a subliniat "daunele provocate de unele opțiuni economice recente" din Italia. Costurile ridicate ale dobânzilor, o povară care costă fiecare italian 38.400 de euro (în 2018) și care au un "efect negativ asupra creșterii" și amenință țara cu un "efect de bulgăre de zăpadă" asupra economiei.
Miercuri, Comisia a prezentat doar un raport care a notat derapajele italiene. Dacă acest raport este validat de Comitetul economic și financiar (care reunește reprezentanți ai statelor membre), acesta va face o recomandare formală. Numai după aceea, statele membre, prin miniștrii lor de finanțe, vor putea decide în luna iulie asupra declanșării acestei proceduri - cu posibilitatea eventualelor sancțiuni financiare până la 3,5 miliarde de euro. Cu alte cuvinte: Bruxelles va face propunerea, dar statele membre vor trebui să ia decizia finală.
Alte articole din Les Echos:
- Gospodăriile franceze consumă mai puțin produse ”made in France”
Conform unui studiu al Institutului Național de Statistica (INSEE), bunurile și serviciile realizate în Franța au reprezentat 81% din consumul gospodăriilor. Între 2005 și 2015, cota lor a scăzut cu aproximativ 2 puncte procentuale. Acesta este un recul de două ori mai mare decât în alte țări dezvoltate.
”Fabricat în Franța” este acum la modă și chiar își are propria expoziție anuală care se ține în noiembrie la Paris. INSEE a fost interesată de importanța acestui sector într-un studiu publicat miercuri. Potrivit institutului, Made in France înțeles ca un întreg - adică, luând în considerare bunurile și serviciile produse în Franța - a reprezentat 81% din consumul gospodăriilor. Dar are tendința de a da înapoi.
Cele două puncte procentuale cu cât a scăzut reprezintă mai mult de 25 de miliarde de euro în fiecare an, bani care nu mai intră în conturile producătorilor locali. Dar, evident, media de 81% ține de tipul de consum.
Serviciile consumate de gospodării (coafor, transport, sănătate, catering ...) sunt produse masiv în Franța, mai mult de 90% în medie. În cazul altor produse fabricate, această rată este mult mai scăzută, atingând 36%, și chiar 15% în cazul produselor nealimentare. De asemenea, consumul depinde și de vârstă, venituri și statutul capului familiei.
Pensionarii și managerii au un consum mai intens de produse fabricate local. Pensionarii cheltuiesc mult cu locuința (servicii locale), iar managerii consumă mai multe servicii culturale, de agrement și de catering, care sunt foarte adesea produse în Franța.
"În schimb, lucrătorii și agricultorii alocă o parte mai mare din bugetul lor alimentelor și băuturilor, care nu sunt de proveniență locală", explică autorii studiului. Tinerii consumă mai puțin produse franțuzești decât vârstnicii. În mod similar, cu cât venitul disponibil al gospodăriei este mai mic, cu atât consumul de bunuri și servicii produs în Hexagon este mai mic. Și cu cât este mai mare familia, cu atât consumul de produse locale e mai mic.
Familiile mari alocă o parte mai mare din bugetul lor cheltuielilor de îmbrăcăminte, adesea importate, și mai puțin cu costul locuințelor. În cele din urmă, ca și în fotbal, marele câștigător este Germania, care reprezintă majoritatea produselor importate consumate de francezi (13%). 8% din produsele consumate de francezi provin din Statele Unite și 7% din China.
- Jornal Economico: Alegerile din Danemarca: social-democraţia va reveni la guvernare
Alegerile au loc astăzi. Analiștii afirmă că danezii au văzut partidele de centru apropiindu-se de extrema-dreaptă în ceea ce privește problemele legate de imigrație și securitate, astfel încât nu mai trebuie să-i voteze pe extremiști.
Alegerile legislative care au loc miercuri în Danemarca ar putea, conform sondajelor, să-i aducă din nou pe social-democrați la guvernare, după 'aventura' dreptei și a extremei-drepte care a afectat țările scandinave și la care danezii nu au fost imuni. Cel mai recent sondaj electoral estimează că partidul de centru-stânga, condus de Mette Frederiksen, Partidul Social Democrat, va fi cel mai votat din țară, cu aproximativ 27% din voturi - dar cifra totală a partidelor de stânga ar trebui să ajungă la 55%.
Pe de altă parte, guvernul de centru-dreapta al primului-ministru Lars Rasmussen urmează să ajungă doar pe locul doi, cu circa 18%, susținătorii de extremă-dreapta din Partidul Poporului Danez (DDP) urmând să atingă doar 11%, jumătate din 'scorul' obținut la alegerile din 2015 și o repetare a performanței slabe din alegerile europene de luna trecută.
Rezultatele sunt, potrivit analiștilor, un răspuns la adoptarea de către principalele partide din Danemarca a unor politici anti-imigraţie severe, mai curând rezervate extremei-drepte - despre care imigranții și apărătorii drepturilor omului cred că au condus la o creștere a abuzurilor rasiste și la discriminare, dar pe care, aparent, danezii le susțin. Teoria este că odată diseminată această linie dură la celelalte partide din spectrul politic, danezii nu mai trebuie să voteze extrema-dreaptă pentru a-și vedea valorile apărate.
Partidul Liberal al lui Rasmussen și social-democrații au susţinut măsurile amplu criticate cu privire la imigrație, argumentând că sunt necesare pentru a proteja sistemul generos de bunăstare socială din Danemarca și pentru a integra imigranții și refugiații aflaţi deja în țară. Dar cazurile de discriminare sunt în creștere și numărul crimelor motivate de ură înregistrate de poliție din raţiuni rasiale sau religioase a crescut constant de la criza refugiaților din 2015. Citată de ziarele daneze, Louise Holck, director adjunct al Institutului Danez pentru Drepturile Omului, a declarat că "politicienii se mișcă foarte aproape de limita drepturilor omului".
Multe dintre aceste măsuri, unele dur criticate chiar de agenția ONU pentru refugiați, au fost susținute nu doar de DPP - un aliat de bază care susține guvernul minoritar al lui Rasmussen -, ci și de social-democrați, care au respins în mod repetat criticile și au considerat măsurile necesare pentru a face față evoluțiilor din țară. Dar istoria extremei-drepte din Danemarca nu este pe cale să se încheie: DPP, care și-a impus în cele din urmă prezența la putere, este abandonat de danezii care sunt acum apărați de partidele tradiționale, dar pe de altă parte, suferă 'concurența' altor extremiști de dreapta - şi anume a partidului Stram Kurs, care dorește ca islamul să fie interzis în țară, iar musulmanii să fie deportați. (RADOR)
- Kathimerini: Facilităţile acordate de Tsipras costă mult şi merg în direcţia greşită
Comisia Europeană identifică o serie de întârzieri în finalizarea cerinţelor de ajustare bugetară şi îndeplinirea obiectivelor economice de către Grecia, în special după recentele promisiuni făcute de premierul elen, Alexis Tsipras, după cum se arată în raportul celei de-a treia supravegheri consolidate cu privire la Grecia, prin care Comisia transmite astfel un semnal de alarmă.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, responsabil pentru euro, a precizat că "dinamica reformelor a slăbit în ultimele luni". Promisiunile făcute de premier în luna mai cu privire la acordarea celei "de-a 13-a pensii" şi reducerea TVA-ului, printre altele, "costă mult şi nu merg în direcţia corectă", se arată în raport. În acelaşi timp Dombrovskis a spus că unele dintre aceste facilităţi anulează reforme anterioare realizate în cadrul programelor de asistenţă financiară. Totodată aceste facilităţi "duc la riscul de a nu se atinge ţinta de excedent primar în valoare de 3,5% din PIB în 2019 şi ulterior".
"Este important să nu se piardă progresul semnificativ din ultimii ani", se subliniază în raport, amintindu-se că în condiţiile în care Grecia are o datorie foarte mare, de 180% din PIB, echilibrele pentru ieşirea pe pieţe sunt foarte delicate şi există "foarte puţin spaţiu pentru greşeli".(RADOR)
Alte știri pe scurt:
- Comemorarea a 75 de ani de la Debarcarea în Normandia a fost un prilej pentru liderii lumii occidentale de a se aduna în cadrul unei ceromonii emoţionante, afişând, potrivit The Times, imaginea unei unităţi internaţionale, în ciuda controverselor care au însoţit vizita preşedintelui american Donald Trump în Marea Britanie. În timp ce liderii politici au citit rugăciuni sau fragmente cutremurătoare din scrisorile unor foşti luptători pentru libertate, cele mai calde aplauze au fost rezervate veteranilor de război, după cum constată The Guardian.
- Însă în spatele ceremoniei, disensiunile din blocul occidental rămân vizibile. La Londra, preşedintele american şi-a arătat susţinerea pentru liderii care împing Marea Britanie spre o ieşire brutală din Uniunea Europeană, călcând în picioare normele diplomatice ca liderii străini să evite amestecul în politica internă, observă Politico. Prezentându-se drept un „apostol al Brexitului”, după cum scrie Le Figaro, Donald Trump promite Marii Britanii un „acord comercial fenomenal” după ieşirea din Uniunea Europeană, notează The Independent. La Libre Belgique remarcă o răcire a relaţiilor dintre Donald Trump şi preşedintele francez Emannuel Macron, pe care îi despart dezacorduri tot mai evidente. Atenţia maximă a fost îndreptată însă asupra întâlnirii dintre Trump şi Merkel, despre care Reuters scrie că a durat circa zece minute, fără a fi oferite prea multe detalii. Bloomberg comentează că a fost prima întâlnire după discursul susţinut săptămâna trecută în faţa studenţilor de la Harvard în care Merkel l-a atacat voalat pe Trump, îndemnând la „dărâmarea zidurilor” şi subliniind că „minciunile nu trebuie tratate drept adevăruri”. Bloomberg aminteşte şi că în ultimul timp relaţiile americano-germane s-au înrăutăţit pe fondul acuzaţiilor lansate de preşedintele american împotriva excendentului comercial german, a cheltuielilor reduse ale Berlinului în domeniul apărării sau împotriva intenţiei Germaniei de a construi un gazoduct pentru importul de gaze naturale ruseşti.
- La polul opus, China şi Rusia strâng legăturile într-un front unit împotriva presiunii americane, titrează South China Morning Post, în timp ce agenţia rusă Tass anunţă semnarea de către Vladimir Putin şi Xi Jinping a Declaraţiei privind parteneriatul dintre Rusia şi China. Confruntate cu sancţiunile şi războiul comercial impuse de Washington, Moscova şi Beijingul au reuşit să depăşească deceniile de neîncredere reciprocă, iar liderii lor construiesc o relaţie a cărei importanţă este în creştere, depăşind estimările multor analişti că ar fi doar „un scurt mariaj din interes”, comentează Financial Times.
- Bloomberg consideră că Uniunea Europeană a înregistrat un succes mai amplu în privinţa reformelor judiciare promovate de ţări din Europa de Est, reuşind să limiteze „capacitatea Ungariei, Poloniei şi României de a distruge independenţa instanţelor”. Viktor Orban a suspendat brusc planurile legate de constituirea unui sistem paralel de instanţe administrative, pentru a evita noi confruntări cu Bruxelles-ul, social-democraţii români au suferit o usturătoare înfrângere la alegerile europene, iar partidul polonez PIS – care a câştigat în faţa opoziţiei la alegerile pentru Parlamentul European – chiar dacă nu a cedat prea mult la presiunile UE, o va face pe măsură ce se apropie dezbaterea privind bugetul european, explică Bloomberg, conchizând: „Uniunea Europeană câştigă partida de combatere a regreselor făcute în domeniul statului de drept”.
