Trei deputați ALDE au făcut un proiect prin care firmele care se simt nedreptățite de dispozițiile impuse de ANAF pot formula plângeri la instanțele judecătorești și, până la soluționarea cu decizie definitivă și irevocabilă, acestea se suspendă. Prima dată, despre acest proiect a scris Agerpres. Proiectul se află acum la Camera Deputaților, după ce a primit avizul favorabil al Consiliului Economic și Social (CES) cu o observație, respectiv să se aplice și la persoanele fizice. Pe de altă parte, Consiliul Legislativ a dat aviz negativ și indică motive de neconstituționalitate.
Interesant este faptul că în cazul obținerii unei soluții favorabile, atât firma cât și ANAF au dreptul de despăgubiri, majorări și/sau penalități de întârziere. Acestea vor fi stabilite de instanța de judecată în conformitate cu prevederile legale în materiale aplicabile la acea dată.
În mod amuzant, proiectul a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților pe 18 iunie, adică marți, dar încă se așteaptă semnătura lui Liviu Dragnea dacă va trece de Plen.
Conform proietului, firmele care se consideră nedreptățite pot formula plângere prealabilă împotriva măsurii ANAF în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
- Soluționarea plângerilor prealabile formulate împotriva dispoziției obligatorii se face de către instituția statului emitentă a actului respetiv.
- Plângerea suspendă executarea dispoziției.
- Plângerea prealabilă va fi soluționată prin decizie motivată în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării.
- Împotriva deciziei se poate formula acțiune în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia în temeiul Legii contenciosului administrativ.
- Introducerea acțiunii suspendă executarea dispoziției obligatorii până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Aviz negativ de la Consiliul Legislativ - neconstituțională
Prin obiectul său de reglementare, raportat la implicațiile asupra materiei contenciosului administrativ, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin 3 lit. k), din Constituția României, republicată, iar aplicarea art. 75, alin. 1, din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.
Consiliul legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
Potrivit acestuia, proiectul trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Totodată, soluțiile pe care le cuprinde noua reglementare trebuie să fie temeinic fundamentate luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamnlul reglementărilor interne. Instrumentul de motivare să prezinte cerințele care reclamă intervenția normativă, cu referire specială al insuficientele și neconcordanțele reglmentărilor în vigoare, principiile de bază și finalitatea reglementării propuse, cu evidențierea elementelor noi, precum și ca aceasta să cuprindă, printre altele, secțiuni distrincte privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat, asupra sistemului juridic, subliniind implicațiile asupra legislației în vigoare, consultările derulate.
De asemenea, precizează că proiectul reglementează o soluție limitativă, vizând exclusiv operatorii economici, iar o asemenea abordare este susceptibilă de critici din perspectiva constituționalității normelor avansate, în raport cu prevederile art. 16 – Egalitatea în drepturi și art. 21 – Accesul liber la justiție din Legea fundamentală, putând conduce la o aplicare selectivă și discriminatorie a reglementărilor propuse.
În forma propusă, proiectul conduce la crearea unor necorelări de fond nu doar cu dispozițiile Legii nr. 554/2004, dar și cu legile speciale aplicabile unor activități avute în vedere de inițiatori, motiv pentru care acesta nu poate fi promovat.
