Financial Times: Interviu cu Vladimir Putin: ”Ideologia liberală a devenit învechită” ● Les Echos: Falsa idee bună de a salva planeta: dieta vegană 100%● El Mundo: Portugalia, ţara din Europa care luptă cel mai puţin contra corupţiei.● Le Point: Ciudatul hobby al lui Boris Johnson lasă perplexă Marea Britanie
- Financial Times: Interviu cu Vladimir Putin. ”Ideologia liberală a devenit învechită”
Vladimir Putin a subliniat amplificarea curentelor naționaliste și populiste din Europa și America, adăugând că liberalismul este folosit ca forță ideologică.
Într-un interviu acordat biroului Financial Times din Rusia, în ajunul summitului G20 de la Osaka (Japonia), președintele rus a declarat că "ideile liberale" și-au "depășit scopul", și că oamenii se opun imigrației, frontierelor deschise și multiculturalismului.
Îndepărtarea lui Putin de liberalism - ideologia occidentală dominantă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial - vine pe fondul apariției unor lideri anti-sistem, cum ar fi președintele american Donald Trump, Viktor Orban din Ungaria, Matteo Salvini în Italia și politicienii pro-Brexit din Marea Britanie.
"[Liberalii] nu pot dicta nimic nimănui, așa cum au încercat să facă în ultimele decenii", a spus el.
Dl Putin a vorbit despre decizia cancelarului Angela Merkel de a admite mai mult de 1 milion de refugiați în Germania, veniți în principal din Siria ca urmare a războiului, calificând-o drept "o greșeală cardinală". Dar în același timp l-a lăudat pe Donald Trump pentru că a încercat să oprească fluxul migranților și drogurilor din Mexic.
"Această idee liberală presupune că nu trebuie făcut nimic. Migranții pot ucide, jefui și viola cu impunitate, deoarece drepturile lor ca imigranți trebuie să fie protejate ".
El a adăugat: "Orice încălcare a legii trebuie pedepsită. Ideea liberală a devenit caducă. A intrat în conflict cu interesele majorității covârșitoare a populației."
În calitate de conducător de facto al Rusiei de aproape două decenii, Putin, în vârstă de 66 de ani, a fost în mod obișnuit acuzat că susține pe ascuns mișcările populiste, acordând sprijin financiar mass-media sociale, intervenind în acest fel în alegerile prezidențiale americane din 2016, în referendumul privind Brexit și în alte alegeri parlamentare recente. Dl Putin a negat categoric acest lucru. El a respins concluzia consilierului special, Robert Mueller, că Rusia ar fi intervenit sistemic în alegerile prezidențiale americane din 2016.
Referindu-se la războiul comercial dintre SUA și China și tensiunile geopolitice din Golf între SUA și Iran, Putin a declarat că situația a devenit "explozivă". Problema, a spus el, a rezultat din unilateralismul american și din lipsa de reguli care stau la baza ordinii mondiale.
El și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unei noi curse a înarmării nucleare între SUA și Rusia. "Războiul rece a fost un lucru rău... dar au existat cel puțin niște reguli pe care toți participanții la comunicarea internațională și le-au asumat și pe care au încercat mai mult sau mai puțin să le urmeze. Acum, se pare că nu mai există reguli", a spus el.
Într-o notă optimistă, domnul Putin a spus că există tentative de dezgheț în relațiile anglo-ruse înainte de întâlnirea pe care o va avea la Osaka cu Theresa May, ultimul ei summit ca prim-ministru britanic. "Cred că atât Rusia, cât și Marea Britanie sunt interesate de restaurarea deplină a relațiilor noastre, cel puțin sper că vor fi făcuți câțiva pași preliminari în această direcție".
”Trădarea este cea mai gravă crimă și trădătorii trebuie pedepsiți. Nu spun că incidentul de la Salisbury este calea de a o face... dar trădătorii trebuie să fie pedepsiți”, crede dl. Putin.
Relațiile dintre Londra și Moscova au fost înghețate după încercarea de asasinare a fostului agent dublu rus Serghei Skripal din Salisbury, Anglia. Guvernul britanic acuză guvernul rus pentru atacul asupra lui Skripal, dar domnul Putin a spus că nu există dovezi care să susțină acest lucru. Dl Skripal a executat o sentință în Rusia înainte de a fi eliberat într-un schimb de spioni cu Marea Britanie, a menționat el.
În ultimii ani, domnul Putin a condus operațiunea prin care a anexat Crimeea, a înnăbușit o revoltă pro-rusă în estul Ucrainei și a intervenit militar în Siria, operațiune pe care a descris-o drept un succes clar.
În afară de uciderea a mii de islamiști radicali și de sprijinirea regimului președintelui Bashar al-Assad, Putin a declarat că exercițiul militar le-a adus forțelor armate ale Rusiei o experiență de luptă neprețuită.
El nu a spus însă faptul că războiul de șapte ani a dus la mai mult de 5 milioane de refugiați și la 500 000 de morți. Cu toate acestea, dl. Putin a făcut referire la valurile de imigrație din zonele de conflict din Africa și Orientul Mijlociu, care au favorizat crimele și tulburările sociale, alimentând, la rândul lor, o reacție anti-sistem în Europa.
Făcându-se ecoul populiștilor naționaliști precum domnul Salvini și Le Pen din Franța, Putin a declarat că guvernele liberale nu au acționat pentru a-i liniști pe cetățeni. În schimb, ei au urmărit un multiculturalism nechibzuit, care include, printre altele, diversitatea sexuală.
"Nu încerc să insult pe nimeni pentru că și noi am fost condamnați pentru presupusa noastră homofobie. Nu avem nici o problemă cu persoanele LGBT. Doamne ferește, lăsați-i să trăiască așa cum doresc", a spus el. "Dar unele lucruri par excesive pentru noi."
"Fie ca toată lumea să fie fericită. Noi nu avem nici o problemă cu asta", a adăugat el. "Dar acest lucru nu trebuie să umbrească cultura, tradițiile și valorile tradiționale ale familiei, a milioane de oameni care alcătuiesc grosul populației".
- Les Echos: Falsa idee bună de a salva planeta: dieta vegană 100%
Dacă o reducere drastică a consumului de carne este necesară din motive sanitare și pentru a lupta împotriva încălzirii globale, animalele vor rămâne esențiale pentru mediu. Cu condiția să ne revizuim metodele de producție.
Reducerea consumului de carne, da, dar cât de departe? Rapoartele de cercetare spun clar: sunt suficiente 500 de grame de carne rosie pe saptamana. Asta e, potrivit unui studiu Nutrinet, maximul admis. Alte studii spun că 200 de grame ar fi suficiente (revista „The Lancet”).
Pentru specialiștii în nutriție, dietele prea bogate în produse de origine animală, inclusiv carnea roșie, promovează obezitatea, diabetul și debutul bolilor cardiovasculare. "În Franța, studiul NutriNet-Santé a găsit că 21% dintre consumatorii de carne sunt supraponderali, față de doar 12% pentru persoanele care consumă o dietă vegetariană. Tendința este aceeași și în străinătate, nu doar în Franța. De asemenea, consumul de carne este asociat cu riscul apariției unor forme de cancer, spune Benjamin Alles, cercetător specializat în nutriție.
Potrivit acestuia, efectivele de animale sunt responsabile de doar 18% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar două treimi din aceste emisii sunt legate de producția de carne și de lapte.
Cu toate acestea, ne-am putea imagina o planetă fără consumatori de carne? Ființa umană poate trăi fără carne, întrucât își poate găsi substitute pentru toate produsele derivate din animale. Oamenii care urmează o dietă vegană trebuie totuși să utilizeze suplimente alimentare pentru a înlocui anumite substanțe nutritive, inclusiv vitamina B12, găsite în carne, ouă sau lapte, substanțe esențiale pentru metabolismul nostru. Ei chiar sunt sfătuiți să fie monitorizați medical în timpul procesului de ”convertire” la acest regim.
"Un model alimentar vegetarian ar duce la apariția unor probleme de mediu", spune Thomas Nesme, profesor de agronomie la Bordeaux Sciences Agro. Animalele ajută la dezvoltarea pășunilor - care ocupă jumătate din zonele cultivate din lume. De exemplu, în zonele sub-montane, unde este dificil să cultivi ceva. "Ce ar face cineva cu pajiștile, de vreme ce omul nu poate digera iarba? Animalele joacă de asemenea un rol vital pentru biodiversitatea faunei și florei și pentru combaterea schimbărilor climatice prin stocarea carbonului. Ele sunt importante și din punctul de vedere al regularizărilor hidrologice, ca să nu mai vorbim de rolul lor estetic", spune Thomas Nesme.
Animalele consumă și produse rezultate din industria agroalimentară, cum ar fi turtele de soia rezultate în urma producției de ulei. Ele produc fertilizanți pentru sol prin dejecțiile lor, iar de pe urma animalelor, 800 de milioane de oameni săraci reușesc să trăiască de la o zi la alta.
„Generalizarea unui regim alimentar vegetarian ar avea nevoie de mult mai mult teren alocat pentru hrana oamenilor“, spune Bertrand Dumont, cercetator la INRA si la Universitatea din Clermont-Auvergne.
Până în 2040, vânzările de carne naturală vor scădea cu 3% pe an, iar carnea va reprezenta doar 40% din piața mondială, potrivit unui studiu recent realizat de AT Kearney. Carnea ”cultivată", produsă în laborator, va reprezenta 35% din vânzările totale de carne, evoluție legată de progresele spectaculoase din domeniul biotehnologiei.
Viitorul cărnii celulare ar putea, totuși, afecta mediul înconjurător. "La prima vedere, carnea cultivată nu este superioară climatic celei naturale de animal. Impactul său relativ va depinde de modul de producție, de tipul de energie utilizat pentru a o obține", concluzionează autorii.
- EL MUNDO: Portugalia, ţara din Europa care luptă cel mai puţin contra corupţiei
Portugalia se situează în urma Turciei, Serbiei şi României pe lista ţărilor care nu aplică măsuri contra fraudei, potrivit unui raport al Consiliului Europei.
Consiliul Europei a criticat Portugalia pentru că este ţara din Europa care luptă cel mai puţin împotriva corupţiei. Conform noului raport al Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) - un organism care se ocupă cu evaluarea şi îmbunătăţirea modalităţilor de luptă împotriva corupţiei în statele membre ale CE - ţara vecină (Portugalia) este cea care îndeplineşte cel mai puţin recomandările legislaţiei anticorupţie promovate de organizaţia internaţională. Raportul GRECO plasează Portugalia în partea de jos a listei ţărilor care nu au implementat încă măsurile de combatere a fraudei pe care agenţia le-a recomandat de ani de zile; ţara vecină se află în spatele unor ţări precum Turcia, Serbia, România şi Croaţia în lupta împotriva corupţiei. În prezent, statul portughez este unul dintre cele 13 state care încă nu au ratificat Convenţia privind corupţia şi legea penală, un acord-cheie pentru lupta împotriva acestui tip de infracţiuni.
Organismul CE subliniază că această clasificare inferioară a Portugaliei este cauzată de faptul că statul portughez nu a pus în aplicare niciuna dintre recomandările făcute pentru a preveni corupţia politică şi de faptul că, în cel mai bun caz, implementarea a 93% a măsurilor recomandate a fost doar parţială.
Mai puţin de jumătate din populaţie are încredere în Justiţie
GRECO este deosebit de preocupat de lipsa de rigoare în punerea în aplicare de către Portugalia a măsurilor recomandate pentru combaterea corupţiei printre membrii Procuraturii şi, în special, printre judecători. Măsurile sunt considerate esenţiale pentru îmbunătăţirea aprecierii pe care portughezii o au pentru magistraţii lor; potrivit celui mai recent Eurobarometru, mai puţin de jumătate din populaţia portugheză are încredere în sistemul judiciar. În sfera politică, raportul subliniază că Portugalia nu a implementat încă pe deplin măsurile propuse pentru prevenirea corupţiei în rândul membrilor Adunării Republicii. Doar 40% dintre indicaţii au fost implementate parţial, în timp ce mai mult de jumătate au fost complet ignorate.
Numărul 30 în clasamentul Transparency International
Portugalia figurează pe locul 30 în clasamentul privind corupţia al Transparency International (TI), fiind depăşită de ţări precum Qatar, Uruguay şi Danemarca, ţară care se clasează pe primul loc, de ani de zile; Spania este pe locul 41. Anul trecut, Portugalia a regresat pe listă, parţial din cauza controversatului program de Golden Visa, un mecanism legal de acordare a permiselor de rezidenţă - şi acces în spaţiul Schengen - pentru investitorii din afara UE, cu condiţia să facă un transfer de capital de cel puţin un milion de euro, să creeze cel puţin 10 locuri de muncă sau să achiziţioneze bunuri imobiliare în valoare egală sau mai mare de 500.000 de euro. Transparency International a criticat guvernul portughez pentru lipsa de transparenţă cu privire la program, care a devenit o sursă de venituri pentru stat, dar poliţia portugheză susţine că este un traseu folosit de mafioţi pentru a "cumpăra" rezidenţa europeană şi a spăla bani obţinuţi în mod ilicit.
Scăderea în clasamentul TI şi publicarea raportului GRECO vine într-un moment în care Portugalia se confruntă cu mai multe scandaluri de corupţie, fraudă şi abuz în funcţii publice. La Lisabona, fostul prim-ministru José Sócrates este judecat pentru infracţiuni de corupţie pasivă într-o funcţie politică, spălare de bani, falsificare de documente şi fraudă fiscală calificată. Ricardo Salgado, fostul preşedinte al dispărutei bănci Espiritu Santo (BES) şi fostul ministru Armando Vera sunt, de asemenea, anchetaţi pentru rolul lor în cazuri de corupţie. Actualul guvern al lui António Costa nu a scăpat de acuzaţii din cauza scandalului FamilyGate, nume care a fost dat numărului suspect de mare de rude ale unor socialişti proeminenţi, numite în administraţia publică, în timpul mandatului său.
Aproximativ 40 de oficiali de rang înalt - inclusiv miniştri, secretari de stat, înalţi oficiali guvernamentali şi şefi de cabinete din administraţie - sunt conectaţi prin căsătorie sau rudenie, un factor care a generat acuzaţii de nepotism, a dus la demisia mai multor persoane şi la elaborarea expresă a unei noi legi care, în principiu, respinge numirea rudelor deţinătorilor de funcţii înalte, în posturi oficiale. (RADOR)
- LE POINT: Ciudatul hobby al lui Boris Johnson lasă perplexă Marea Britanie
Mai degrabă decât să joace tenis sau să meargă la sala de sport, "BoJo" preferă să facă modele de autobuze din cutii de lemn.
Mulți bărbați și femei de la putere strecoară şi o fereastră de respiro în agenda lor supraîncărcată. În Marea Britanie, David Cameron afirmă că îi place tenisul, în timp ce Theresa May preferă să gătească. În ceea ce îl privește pe Boris Johnson, marele favorit în cursa pentru Downing Street, acesta spune că se relaxează făcând... autobuze din vechi cutii de lemn.
"Eu fac machete de autobuze... Nu, nu fac modele. Caut cutii vechi de lemn şi le pictez", i-a declarat Boris Johnson, 55 de ani, unul dintre cei doi finalişti pentru funcţia de lider al Partidului Conservator, unei jurnaliste de la Talkradio, care l-a întrebat despre hobby-urile lui. Acestea sunt "cutii vechi de lemn [...] care trebuie să fi servit la ambalarea a două sticle de vin, astfel că au o diviziune. Le transform într-un autobuz și pun în el pasageri", a adăugat el. "Pictez pasageri care se simt bine într-un autobuz frumos, cu emisii reduse de carbon, asa cum sunt cele care au apărut pe străzile Londrei, reducând dioxidul de carbon (CO2), oxidul de azot, reducând poluarea", şi-a continuat el explicaţia.
Răspunsul său i-a lăsat perplecşi pe britanici. "Sincer, este ciudat. Boris Johnson, probabil următorul prim-ministru al Regatului Unit, este întrebat ce-i place să facă în timpul liber pentru a se relaxa. Uitaţi-vă ce spune... Este atât de ciudat încât este hipnotizant", a scris pe Twitter Brian Klaas, profesor de politică la universitatea UCL. Pe autorul englez Simon Blackwell această declaraţie îl face să afirme: "Pot să spun literalmente că este incredibil că mereu orice rahat vechi [sic] poate deveni prim-ministru". Alții au pus la îndoială veridicitatea afirmaţiilor. Dar Nimko Ali, o activistă pentru drepturile femeii și o prietenă a soției lui Boris Johnson, a asigurat pe Channel 4 că "a văzut despre ce vorbeşte el".
Nu este prima dată când Boris Johnson recurge la imaginea autobuzului imperial, simbol al capitalei britanice, lui plăcându-i să-şi amintească că a fost primarul Londrei timp de opt ani.
În timpul referendumului din 2016, el a făcut campanie pentru Brexit, parcurgând țara cu un autobuz ce purta sloganul controversat: "Noi trimitem 350 de milioane de lire sterline în UE în fiecare săptămână, mai bine să ne finanțăm NHS!", serviciul de sănătate publică. (RADOR)
5
8
