Zonele sărace ale României și cele din mediul rural sau urban mic se caracterizează printr-un acces deficitar la serviciile sociale, atât la cele de prevenire, cât și la cele specializate, se arată într-un studiu al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC. Practic, acesta este și motivul pentru care sărăcia în România scade foarte greu. Astfel, rolul ONG-urilor este important. Totuși, autoritățile au avut “grijă” să ofere posibilitatea persoanelor fizice să doneze până la 3,5% din impozitul pe venit pentru ONG-uri, dar a scăzut impozitul pe venit, deci acestea nu s-au ales cu mare lucru.

Federatia Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPCFoto: FONPC

Ce spune studiul:

  • Modificările fiscale și economice adoptate în anii 2017 - 2018 în România au afectat activitatea de furnizare de servicii sociale a prestatorilor publici și a celor privați (organizații neguvernamentale din domeniul protecției copilului).
  • Chiar dacă OUG 25/2018 prevede posibilitatea contribuabilului persoană fizică de a dona până la 3.5% din impozitul pe venit datorat bugetului de stat pentru finanțarea activității entităților nonprofit și a unităților de cult care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, scăderea impozitului pe venit va duce și la o reducere a sumelor ce pot fi colectate din facilitatea 2%/3,5%.
  • Cerința din 2018 ca persoanele fizice să depună personal Declarația 230 prin care puteau acorda 2% din impozit către organizații neguvernamentale a afectat colectarea acestor sume de către mediul ONG.
  • Finanțarea publică a serviciilor sociale este insuficientă.
  • Cuantumul subvenției oferit prin Legea 34/1998 este extrem de redus, iar sumele alocate pentru subvenționarea serviciilor sociale de la nivel național (Legea 34/1998) au scăzut dramatic în ultimii 8 ani, ajungând la nivelul celor acordate în 2009.

  • Finanțare extrem de redusă a serviciilor de prevenire a separării copilului de familie.

  • Finanțarea publică a acestor servicii sociale furnizate de ONG-uri nu ține cont de standardul minim de cost/beneficiar prevăzut de legislația în vigoare (HG 978/2015).
  • Creșterea salariilor angajaților din instituțiile publice furnizoare de servicii sociale nu a fost urmată și de actualizarea standardelor de cost/beneficiar – probleme în asigurarea finanțării necesare pentru furnizarea de servicii sociale

Conform documentului, se observă migrația personalului calificat de la ONG-uri către instituțiile publice, iar utilizarea clauzelor sociale, a contractelor rezervate sau a procedurilor rezervate de achiziție a serviciilor sociale conform Legii 98/2016 privind achizițiile publice este extrem de redusă.

Finanțarea publică pentru serviciile sociale se realizează prin diverse mecanisme aplicate la nivel central sau local.

"Este dificil de estimat în lipsa unor date publice în format deschis cuantumul finanțărilor publice pentru servicii sociale. Dacă ne raportăm la finanțările oferite în baza Legii 34/1998 se poate observa că suma alocată în 2017 este mai mică decât cea din 2010. Este nevoie de mecanisme prin care de la nivel central să existe suport metodologic pentru nivelul local și județean, de sprijin în vederea întăririi capacității organizaționale și de o corelare a procesului de control și monitorizare. La nivel local și județean, autoritățile publice au nevoie de cooperarea cu sectorul ONG în vederea creșterii calității serviciilor și a diversificării serviciilor", menționează sursa citată.

Studiul recomandă, printre altele, implementarea principiului finanțării publice care urmează beneficiarul și a libertății beneficiarului de a-și alege furnizorul de servicii, furnizarea de servicii sociale trebuie inclusă ca parte a unui mecanism funcțional și eficient de economie social, facilitățile fiscale oferite pentru sponsorizările către ONG-urile furnizoare de servicii sociale, continuarea și simplificarea mecanismului 2%, întărirea intervențiilor de prevenire și introducerea unui prag minim procentual al oricărui program care să fie investit în activități de prevenire, decontarea de servicii sociale trebuie sa fie făcută la aceleași standarde de cost indiferent de natura furnizorului (public, non-profit sau profit).

Asociația mai recomandă ca standardele de cost să fie revizuite periodic și să reflecte atât nevoile beneficiarilor cât și pe cele ale furnizorilor de servicii aliniate la piața muncii, o alocare mai mare de buget pentru subvenționarea serviciilor sociale, Elaborarea unui ghid care să faciliteze aplicarea legii achizițiilor publice a serviciilor sociale și formarea profesioniștilor din sectorul public și privat în domeniul achizițiilor publice și sporirea dialogului între instituțiile publice și ONG-uri pentru a facilita implementarea prevederilor referitoare la achizițiile rezervate de servicii sociale.

In contextul acestor multiple schimbări ale cadrului legislativ, al reformei sociale, FONPC dorește să mobilizeze actorii relevanți din domeniul finanțării serviciilor sociale în vederea asigurării sustenabilități atât a serviciilor private pentru copii, cât și a celor publice.