În România, meteorologii au emis o informare privind temperaturi ridicate, între 35 și 37 de grade, luni și marți, când indicele de confort termic va depăși pragul critic de 80 de unități. Față de alte țări, noi suntem un caz fericit: termometrele au indicat circa 46 de grade Celsius în Franța - iar meteorologii avertizează că temperatura va mai urca. Ce înseamnă asta pentru economie? Cine câștigă și cine pierde de pe urma caniculei? Și, mai ales, sunt aceste temperaturi ceva neobișnuit pentru România?

HotNews.roFoto: Hotnews

Un val de căldură fără precedent a reușit să provoace întreruperi ale activității economice în aproape toată Europa, să ducă la închiderea unor școli, la interdicții de trafic șamd.

Reacțiile Guvernelor la valul de căldură au fost de data aceasta mult mai puternice, după ce valul precedent de caniculă (cel din 2003) a dus la peste 35.000 de decese în întreaga Europă.

Revenind la România, să spunem mai întâi că nu, 37 de grade nu e deloc un record de temperatură pentru țara noastră.

La noi au fost frecvent întâlnite temperaturi de peste 43 de grade Celsius, conform unor date furnizate de Institutul Național de Statistica, la solicitarea HotNews.ro. În Turnu Măgurele și în Calafat, maxima ultimilor 100 de ani a fost de 43.2 grade Celsius, fiind înregistrate de stațiile meteo în 10 iulie 1927 (la Turnu Măgurele) și respectiv la 5 iulie 2000 (la Calafat).

Vezi mai jos maximele termice și mediile lunii august în stațiile meteo românești (fără cea de pe Vârful Omu, pe care am considerat-o nerelevantă întrucât dimensiunea comunității de români care locuiește acolo nu este relevanță) în perioadă 1900-2000.

Cât despre impactul caniculei asupra economiei, acesta e destul de dificil de cuantificat. Unele sectoare economice câștigă, altele pierd sau pot existe segmente pe care sunt și câștigători și perdanți. Agricultura, de pildă, unde viticultura are doar de câștigat (soarele intens îi avantajează pe cultivatorii de viță de vie, în vreme ce alte culturi suferă din cauza secetei.

În vreme de caniculă cresc exponențial vânzările de aer condiționat, ventilatoare, de sucuri răcoritoare, de bere, apă și înghețată, iar activitatea teraselor se intensifică. Aceștia ar fi marii câștigători.

La rubrica perdanți se numără producția de energie sau activitatea în construcții ambele încetinind semnificativ când termometrele depășesc 40 de grade Celsius.

  • Primul efect al caniculei: Deșertificarea se va accentua

Anul 2007, de exemplu, a fost cel mai cald din ultimii 107 ani din România, cu maxime de peste 44 de grade Celsius și persistență mare a zilelor caniculare. Orașul București reprezintă cea mai mare "insulă de căldură" urbană a țării, fiind urmat, în acest sens, de Craiova, Giurgiu, Timișoara s.a. Și în România se manifestă o tendința clară de intensificare și extindere a fenomenului de secetă și deșertificare din cauze naturale, dar și din cauze antropice (defrișări, distrugerea sistemului de irigații etc.).

Din cele 14,7 milioane hectare de teren agricol sunt afectate de secetă, pe perioade lungi și în ani consecutivi, circa 7 milioane hectare (48% din total) (Sursa: Strategia Natională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea si combaterea degradarii terenurilor si desertificarii, pe termen scurt, mediu si lung).

Unii specialiști afirmă că, dacă nu se vor lua măsuri în timp util, este foarte probabil că populația din sudul României să fie nevoită să migreze, în următoarele două decenii, către zonele din nord, zece județe sudice fiind serios amenințate de deșertificare. Cele mai afectate zone sunt partea de sud și sud-vest a Olteniei, partea de sud-est a Banatului, sudul Moldovei (zonă nisipoasă Hanul Conachi) și Dobrogea.

  • Efectul nr.2: Agricultura reprezintă cea mai vulnerabilă ramură economică față de secetă

Cel mai puternic impact social este resimțit, totuși, în mediul rural, unde trăiește 47% din populație. Agricultura, o ocupație tradițională pentru țara noastră (28% din populație fiind încă ocupată în acest domeniu) este puternic dependentă de condițiile meteorologice. Că urmare, agricultura reprezintă cea mai vulnerabilă ramură economică față de secetă, grindină, ploi excesive s.a.

Este afectată, în special, producția vegetală, ale cărei probleme se transfera și în zootehnie. Pierderile cele mai importante sunt legate de calamitarea culturilor de cereale. Specialiștii din agricultura estimează că seceta și celelalte fenomene meteorologice periculoase pot diminua anual producția agricolă românească cu circa 30- 50%.

Pierderile din agricultura sunt accentuate și prin lipsa unui sistem de irigații extins și funcțional. Sistemul de irigații existent înainte de 1989, de peste 3 milioane hectare, a fost distrus în cea mai mare parte, în momentul de față suprafața irigată din România fiind de numai 563 000 hectare. Scăderea producției agricole afectează securitatea alimentară, ceea ce mărește riscurile de alterare a stării de sănătate a populației. În zonele direct afectate există o incidență mai ridicată a bolilor de nutriție și a altor boli asociate malnutriției, cum este tuberculoza, cunoscută și că "boală a sărăciei" (Vaslui, Călărași, Ilfov sau Teleorman, unde secetă este cronică).

Toate prognozele pe termen lung anunța pentru România iminentă unor schimbări radicale ale climei- veri extrem de secetoase, schimbări bruște de temperatură și ploi torențiale (peste 150 litri pe metru pătrat) urmate de inundații. În România va fi tot mai cald, va ploua tot mai rar și mai puțin și se vor intensifica fenomenele meteorologice extreme. Până în anul 2030 este de așteptat o încălzire medie anuală cu până la 1,5 grade. Se va accentua deficitul de precipitații, îndeosebi în sudul și în sud-estul țării (potrivit ecomagazin.ro,).

  • Efectul nr.3: Restricțiile utilizării apei în sectorul industrial, agricol și menajer vor fi tot mai frecvente

Biodiversitatea, agricultura, resursele de apa, silvicultură, infrastructura, energia, turismul și sănătatea populației sunt numai câteva dintre domeniile ce vor fi masiv afectate de schimbările vremii. Zonele urbane vor deveni tot mai dificil de locuit, infrastructura va fi tot mai expusă efectelor produse de diverse intemperii.

Creșterea concentrațiilor de poluanți din sol va afecta calitatea apei, ceea ce va crește numărul îmbolnăvirilor, mai ales în zonele cu acces redus la apa potabilă.

În zonele puternic afectate de secetă se va produce o reorientare a culturilor agricole, așa încât numărul speciilor de plante exotice va crește. O consecință directă a secetei va fi scăderea debitelor râurilor, ceea ce va determina reducerea producției de energie în hidrocentrale, în condițiile în care, până în anul 2030, cererea de energie pe perioadă verii va crește cu 28%, din cauza temperaturilor ridicate. Este de așteptat că până la sfârșitul secolului al XXI-lea temperatură la nivel global să crească cu 4 grade față de situația actuală. România va fi, practic, împărțită în două zone distincte - jumătatea nordică va fi afectată mai mult de ploi și temperaturi scăzute, în timp ce sudul țării va avea parte de temperaturi ridicate, ce vor produce deșertificări în unele zone

  • Intermezzo: Cum se raportează românii la încălzirea vremii, față de ceilalți europeni?

Procentul celor care cred că autoritățile locale sunt responsabile pentru luptă împotriva încălzirii este aproape dublu față de media UE. peste 7 din 10 români spun că nu au întreprins personal vreo acțiune în ultimele 6 luni pentru a combate schimbările climatice, față de un european din doi.

Efectul nr. 4: Productivitatea oamenilor care lucrează condiții de caniculă scade cu 1,7% pentru fiecare grad care depășește 30 de grade

Așa spun studiile, nu am inventat eu aceste cifre. Pierderile economice generate de caniculă variază (în funcție de cât durează perioadă caniculară) între 0.5 și pot ajunge la 4.5% din PIB.

Surse: