Financial report Banca Danske încerarcă să-l discrediteze pe avertizorul de integritate. Pentru prima dată după război, balanța agro-alimentară a Franței cu UE este negativă. Rusia păstrează secretul cu privire la accidentul unui submarin

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 5 iulie 2019, 4:39 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Banca Danske încerarcă să-l discrediteze pe omul din interior care a dezvăluit spălarea de bani de 200 de miliarde de euro ● Les Echos: Economisirea: radiografia unei pasiuni franceze ● Pentru prima dată după război, balanța comercială agro-alimentară a Franței cu UE este negativă ● Le Figaro: Rusia păstrează secretul cu privire la accidentul unui submarin

  • Financial Times: Banca Danske încerarcă să-l discrediteze pe omul din interior care a dezvăluit spălarea de bani de 200 de miliarde de euro



Creditorul danez ar fi efectuat investigații pentru a-l putea "șantaja și discredita" pe Howard Wilkinson, avertizorul de integritate care a expus scandalul de spălare de bani a creditorului danez de 200 de miliarde de euro, afirmă avocatul avertizorului.

Avocatul american al lui Wilkinson, fostul executiv al Danske și cel care a a tras primul semnalul de alarmă asupra unor sume mari de bani care au fost scoase din Rusia și fostele state sovietice prin intermediul unei mici sucursale estoniene a băncii daneze, le-a scris miercuri procurorilor danezi, solicitându-le să lanseze o anchetă în acest sens.

"O astfel de investigație a reprezentat o intruziune în viața privată a domnului Wilkinson și a fost inițiată ca represalii directe pentru divulgarea de activități ilegale", a scris Stephen Kohn, avocatul dlui Wilkinson, într-o scrisoare consultată de Financial Times. "Sunt căutate orice fel de informații care ar putea fi folosite pentru a-l discredita pe dl Wilkinson sau chiar pentru a-l șantaja discret".

Acuzațiile ar putea deschide o nouă direcție în ancheta penală pe rol, condusă de către autoritățile daneze în cea mai mare schemă de spălare a banilor descoperită până acum. Zece persoane au fost acuzate, inclusiv fostul director executiv al băncii, Thomas Borgen, și fostul președinte al autorității de reglementare din Danemarca, Henrik Ramlau-Hansen, care fusese înainte director financiar al Danske.

Danske a deschis propria investigație internă în 2014 ca urmare a afirmațiilor domnului Wilkinson, un bancher britanic, care susținea că unii clienți din sucursalele din Estonia dețin conturi ale unor companii paravan pentru serviciile de informații ruse și pentru rude ale președintelui rus Vladimir Putin. Banca intenționa inițial să apeleze la o firmă privată de investigații numită Parsifal care să conducă ancheta, dar apoi a decis ca investigația să fie făcută intern, potrivit unei persoane familiarizate cu situația.

Doi oameni familiarizați cu ancheta internă a lui Danske și-au confirmat existența acestei anchete interne, dar au negat existența unei abuzuri.

Ziarul danez Berlingske a scris joi că procurorul danez pune deja întrebări cu privire la motivul încetării contractului încheiat cu firma de investigații Parsifal și vrea să afle cine din oamenii de la vârful băncii știa despre presupusa spălare a banilor și de când.

Procuratura daneză a confirmat că a primit scrisoarea avocatului dlui Wilkinson, dar a refuzat să comenteze altceva pe marginea acestui subiect.

Banca Danske a transmis: "Continuăm să investigăm problemele legate de sucursala noastră estonă. Acestea includ acuzațiile făcute de dl Wilkinson și, în acest context, ne-am adresat și lui cu diverse ocazii pentru a vedea dacă ar fi dispus să fie intervievat și să ajute banca să înțeleagă problema".

Acesta a refuzat să comenteze direct afirmațiile domnului Kohn, spunând că nu a văzut nicio copie a scrisorii sale. Acuzațiile aduse de domnul Kohn reprezintă o altă durere de cap pentru Danske, cel mai mare creditor din Danemarca. Luna trecuta, banca l-a concediat pe fostul director executiv interimar, Jesper Nielsen.

  • Les Echos: Economisirea: radiografia unei pasiuni franceze



În mod tradițional, Franța este una dintre țările dezvoltate cu cea mai mare rată a economiilor gospodăriilor. Și aceasta se datorează generozității sistemului nostru de pensii: într-adevăr pensionarii au cea mai mare rată a economisirii: au un nivel bun de trai în timp ce consumul lor este redus. Pe termen scurt, accelerarea ratei de economisire se explică prin creșterea puterii de cumpărare (datorită măsurilor de urgență sociale anunțate de Emmanuel Macron în decembrie anul trecut dar și prin scăderea inflației în 2019 față de 2018), toate într-un context de incertitudine și de scădere a încrederii pe fondul crizei "vestelor galbene".

Este un lucru normal ca accelerarea veniturilor gospodăriilor să se traducă în economii mai mari. Această creștere va fi urmată în a doua jumătate a anului de o creștere a consumului, pe care cele mai recente cifre par să o confirme.

Trebuie amintit că rata de economisire a gospodăriilor nu esteacelași lucru cu rata investițiilor financiare. Economiile reprezintă cota de venit care nu este consumată. Acesta poate fi utilizată fie pentru rambursarea creditelor, fie pentru investiții imobiliare fie pentru cele financiare. În prezent, investițiile în imobiliare încetinesc, ceea ce ar putea duce la creșterea investițiilor financiare, dar acest fenomen nu se confirmă întotdeauna.

Gospodăriile franceze preferă lichiditatea și siguranța- piețele bursiere pot fi volatile, iar încrederea populației este încă la cote modeste.

Ce consecințe are această tendință de economisire pentru economie? Într-o economie în care are loc o contracție a comerțului mondial, Europa și economia franceză au nevoie de un sprijin mai mare din partea consumului casnic, prin intermediul unor cheltuieli mai mari. Creșterea economisirii nu este o veste bună pentru afacerile private, care au nevoie de consum pentru a putea trăi. Banca Centrală Europeană (BCE) poate lua măsuri pentru reducerea economisirii, printr-o politică monetară expansionistă, prin scăderea ratelor dobânzii. Poate că, după consumul dezamăgitor din primul trimestru, consumul gospodăriilor să-și reia creșterea în următoarele trimestre.

Alte articole din Les Ehos:
  • Pentru prima dată după război, balanța comercială agro-alimentară a Franței cu UE ste negativă
Exporturile s-au stabilizat încă din 2011, dar importurile au crescut cu 24%, potrivit lui Vincent Chatellier, economist la Institutul Național pentru Cercetări Agricole. Franța plătește poziționarea sa la vârf și a devenit foarte dependentă de anumiți clienți europeni. Poziția ei este fragilă, mai ales că toate țările din UE și-au dezvoltat industria alimentară și, adesea produc produse mai ieftine.

Acum aproape șaizeci de ani, generalul de Gaulle spunea că o țară care produce peste 300 de sortimente de brânză e o țară neguvernabilă. Ce ar spune azi generalul, când Franța produce aproape 1500 de sortimente de brânzeturi?

Cu toate acestea, nu reușim să vindem mai mult la export de cât vindeam în 2011. În schimb, importurile au urcat cu peste 40%. Vânzările în afara granițelor noastre stagnează la aproximativ 3 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut la 1,56 miliarde de euro. Mai pe larg, în pagina 16 a cotidianului francez.

  • LE FIGARO: Rusia păstrează secretul cu privire la accidentul unui submarin






Numele acestui submarin și detaliile dezastrului care s-a soldat cu pierderea vieților a 14 marinari nu vor fi făcute publice, a avertizat Kremlinul. "Secret-apărare". Cu aceste două cuvinte, Kremlinul a pecetluit, miercuri, soarta anchetei privind naufragiul unui submarin, care a ucis 14 persoane pe 1 iulie în nordul îndepărtat. Cu excepția Statului Major, niciun cetățean rus - nici măcar familiile victimelor - nu trebuie să cunoască cauza acestei noi tragedii maritime rusești: cea de-a șasea care loveşte un submarin în mai puțin de douăzeci de ani, cu un bilanţ total de 164 de dispariții. "Informația nu poate fi făcută publică în totalitate", a declarat purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, suscitând şi mai multe întrebări.

Potrivit mai multor mijloace de comunicare, vehiculul în cauză ar fi un S12 cu propulsie nucleară, numit "Locharik", care apoi s-a alăturat bazei sale din Severomorsk, închisă pentru lumea exterioară.
Șeful statului însuși a amplificat misterul afirmând, în timpul unei apariţii la televiziune cu ministrul Apărării, Serghei Şoigu, că aeronava este un submarin "neobișnuit". Prezența la bord, a adăugat Putin, "a șapte căpitani de prim rang" - cel mai înalt rang printre ofiţerii din navigaţie - și a doi "eroi ai Rusiei" provoacă multiple presupuneri. Potrivit RBK și "Novaia Gazeta", S-12 este o ambarcațiune secretă destinată cercetărilor și operațiunilor speciale, capabilă să evolueze până la 6.000 de metri adâncime.

"Studiile lui sunt potențial îndreptate spre pregătirea instalării sistemelor de comunicații sau distrugerea sistemelor inamicului", a declarat Ilia Kramnik, specialist al flotei militare în Consiliul Afacerilor Externe al Rusiei, pentru "Le Figaro". De mulţi ani, militarii occidentali sunt îngrijoraţi de activismul subacvatic al Rusiei și suspectează că Moscova încearcă să submineze, în caz de conflict, integritatea internetului global, ale cărui date sunt transmise prin cabluri marine. Acestea transportă aproape 95% din comunicațiile zilnice.

Miercuri dimineață, Ministerul rus al Apărării a negat că a informat autoritățile norvegiene privind siguranța nucleară despre cauzele accidentului. În ziua precedentă, acestea din urmă au declarat că au obținut de la Moscova o informaţie potrivit căreia o "explozie de gaze" s-ar fi produs la bordul submarinului. În timpul tragediilor anterioare, au fost adesea prezentate eșecuri umane, legate de respectarea regulilor de siguranță. Un argument respins de Ilia Kramnik; potrivit acestui analist, carenţele industriei navale rusești ar explica aceste daune. În 2008, naufragiul lui Nerpa (20 de morți) a inculpat doi membri ai echipajului, acuzați că au introdus gaze toxice în cabină. Finalmente, aceştia au fost eliberaţi.

Întreaga țară își amintește de scufundarea submarinului Kursk, care a ucis 118 persoane în august 2000. Noul președinte de atunci, Vladimir Putin, a fost criticat pentru lipsa de empatie față de familiile victimelor. Joi, șeful armatei a anunțat decorarea postumă a paisprezece persoane ucise în naufragiul submarinului, în timp ce un serviciu religios a fost celebrat în memoria lor, la Murmansk. (RADOR)


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






4128 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version