”Asistăm la accentuarea dezechilibrului extern pe fondul absorbției interne dincolo de potențialul economiei. Cererea excedentară de consum a continuat să erodeze contul curent. Vedem o creștere economică robustă, în atenuare faţă de maximul postcriză înregistrat în anul 2017, bazată în continuare pe consum”, a declarat miercuri Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la lansarea Raportului Anual al Băncii Centrale. HotNews.ro a transmis LIVE VIDEO conferința de presă ocazionată de prezentarea Raportului Anual al BNR.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR, urmareste ca inflatia sa nu depaseasca anul acesta 3,5%Foto: BNR

Ce a mai spus Isărescu:

• Agențiile de rating nu se uită doar la adâncimea deficitului de cont curent ci și dacă autoritățile înțeleg gravitatea acestui fapt. Pentru că o corecție nu se va face cu ușurință.

• BNR a făcut un profit de 1,1 miliarde de lei în 2018. 80% din el - aproape un miliard de lei- a fost transferat la bugetul de stat. Diferența nici vorbă să se dea sub formă de bonusuri pentru conducere. Conducerea nu ia bonusuri ci doar personalul care are merite profesionale deosebite!

• Profitul BNR se datorează administrării rezervei în valută. Nu din politica monetară. Emisiunea monetară e pe pierdere.

• Riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar -bancar a revenit începând din a doua parte a anului 2018. Adoptarea neașteptată a OUG 114 ale cărei prevederi inițiale afectau stabilitatea financiară și limitau eficiența politicii monetare. Au existat apoi inițiative legislative declarate ulterior neconstituționale: introducerea unor plafoane maxime ale ratelor de dobândă, eliminarea titlului executoriu al contractului de credit ș.a.

• Trebuie înțelese două lucruri: în Europa, băncile greu dau bani pe termene lungi. De aceea, în UE se pune accent pe piețele de capital. Dar e vorba de o altă cultură care merge dificil și în Europa, darmite în România... Avem însă Fondurile de Garantare care ar putea interveni. Dar astea trebuie discutate cu argumente economice, nu cu dorințe. Să creditezi o firmă cu capitaluri negative e pușcărie curată pentru un bancher, cum să faci așa ceva? Și atunci nu e nevoie de o reformă a firmelor?

• Avem puține firme bancabile și nu putem forța băncile să împrumute firme care riscă să nu mai dea banii înapoi. Mai avem un exces de resurse și puțini beneficiari. Soluția ar fi o reformă a companiilor!

• Faptul că nu am permis o volatilitate a cursului nu a fost rău. Nu am avut multe instrumente, dar le-am folosit pe toate, iar volatilitatea monedei noastre este foarte redusă.

• N-a fost nicio manipulare a ROBOR. Au crescut dobânzile pentru că am întărit politica monetară și am strâns lichiditatea din piață. Creșterea ROBOR a fost firească, nu manipulată!
  
  
• Am putea, pe fondul intrarilor de capital, să lăsăm cursul să se aprecieze, inflația ar coborî, noi am jubila, însă deficitul extern ar exploda și nu suntem inconștienți să ne gândim să facem așa ceva.

• Îndatorarea țării arată bine, ponderea datoriei NU a crescut ca pondere în PIB. Suntem la 35% datorie publică în PIB, printre țările cu cea mai mică datorie. Agențiile de rating văd asta, iar împrumuturie României se fac în volume mari și la dobânzi mici. Problema nu este asta ci ce anume facem cu banii.

• Dezechilibru extern în accentuare, pe fondul expansiunii absorbției interne dincolo de potenţialul economiei.

• Situare a ratei anuale a inflației în decembrie 2018 la nivelul consemnat la finele anului 2017, plasat în interiorul intervalului de variaţie asociat tintei staţionare, după depăşirea unor socuri temporare de ofertă.

• Ajustare treptată a conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară şi întărirea controlului asupra lichidităţii din sistemul bancar.

• Stabilitate financiară robustă, nefiind identificat niciun risc sistemic sever.

• Poziţie financiară solidă a BNR; niveluri pozitive semnificative ale capitalului propriu şi rezultatului financiar.

• Investițiile nu arată deloc bine, iar politica fiscală nu s-a înscris nici în 2018 pe o traiectorie anticiclică.

• Balanța bunurilor e în deteriorare puternică și în consecință, deși au crescut exporturilor iar cota de piață a României în UE nu a scăzut.

Comisia Națională de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro, condusă de primul-ministru și de președintele Academiei Române, în calitate de copreședinți, respectiv de guvernatorul Băncii Naționale a României și de un viceprim-ministru desemnat de premier, în calitate de vicepreședinți, a finalizat în decembrie 2018 redactarea Raportului de fundamentare și a Planului național de adoptare a monedei euro. La elaborarea acestor documente esențiale pentru conturarea parcursului pe care economia românească trebuie să se înscrie pentru aderarea cu succes la zona euro o contribuție substanțială a revenit băncii centrale, în cadrul căreia funcționează încă din anul 2010 Comitetul de pregătire a trecerii la euro, reprezentând un forum de dezbatere a problematicilor circumscrise acestui proces.

Dincolo de activitatea unor astfel de foruri, cooperarea instituțională dintre Guvern și Banca Națională a României se desfășoară permanent, pe multiple dimensiuni, care includ participarea unor experți ai BNR la ședințele Comisiei de planificare a fluxurilor financiare ale Trezoreriei statului sau sprijinul acordat Ministerului Finanțelor Publice de către BNR în procesul de emisiune de obligațiuni pe piețele internaționale de capital.

Banca Națională a României întreține un dialog constant cu Parlamentul României, acesta desfășurându-se sub multiple forme: (i) elaborare de puncte de vedere asupra unor proiecte de acte normative fie la solicitarea comisiilor parlamentare, fie la cererea unor inițiatori (MFP, ANPC sau alte autorități publice) sau a Ministerului pentru relația cu Parlamentul, în vederea definitivării poziției Guvernului cu privire la respectivele proiecte legislative; (ii) formulare de puncte de vedere, realizare de materiale sau participare la discuții/reuniuni ale comisiilor de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului pe tematici din sfera de activitate a BNR (politică monetară, stabilitate financiară, rezoluție bancară, afaceri europene, sisteme de plăți); (iii) interpelări punctuale adresate BNR de către senatori sau deputați.