​Comisia Europeană și-a revizuit în sus estimarea de creștere economică pentru România, pe anul 2019, însă avertizează asupra scumpirilor din țară și a devalorizării leului, potrivit Prognozei economice de vară emise miercuri.

BaniFoto: Dreamstime.com

Creșterea economică a României a accelerat în primele 3 luni ale anului 2019, la 5,1%, în principal pe seama consumului populației, care a crescut cu 7% de la un an la altul. Pe tot anul 2019, România va avea o creștere economică de 4%, estimează Comisia Europeană. Bruxelles-ul și-a revizuit în sus estimarea de creștere pentru Românie, după ce în luna mai avansase o majorare a PIB-ului țării cu 3,3% pe anul 2019.

Oricum, Comisia Europeană este mai pesimistă decât autoritățile române. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), instituție din subordinea Guvernului, a estimat, în mai 2019, o creștere economică a României de 5,5% pentru anul 2019.

De asemenea, Comisia Europeană arată că în anul 2018 România a avut cea mai mare inflație din UE, de 4,1%, scumpirile continuând și în 2019.

Principalele scumpiri se înregistrează la alimentele procesate și neprocesate. De asemenea, leul s-a depreciat în prima parte a anului 2019, iar salariile au crescut.

Astfel, Comisia Europeană crede că România va avea pe anul 2019 o inflație de 4,2%, iar în 2020, de 3,7%.

La nivel european, previziunile pentru creșterea PIB-ului în zona euro în 2019 rămân neschimbate la 1,2 %, în timp ce previziunile pentru 2020 au fost reduse ușor, la 1,4 %, ca urmare a ritmului mai moderat preconizat pentru restul anului (previziunile din primăvară: 1,5 %). Previziunile privind PIB-ul UE rămân neschimbate, la 1,4% în 2019 și la 1,6% în 2020.

Riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân foarte interconectate și sunt, în principal, negative, mai spune Comisia Europeană.

Confruntarea economică prelungită dintre SUA și China, alături de incertitudinea ridicată legată de politica comercială a SUA, ar putea prelungi actuala tendință descendentă a comerțului și a industriei prelucrătoare la nivel mondial și ar putea afecta și alte regiuni și sectoare. Această situație ar putea avea repercusiuni negative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbări ale piețelor financiare.

De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potențialul de creștere semnificativă a prețurilor petrolului.

Pe plan intern al UE, Brexit rămâne o sursă majoră de incertitudine. În cele din urmă, există, de asemenea, riscuri semnificative care planează asupra factorilor de creștere pe termen scurt și a dinamicii economice a zonei euro.

Dificultățile din industria prelucrătoare, dacă persistă, și deteriorarea încrederi întreprinderilor ar putea influența și alte sectoare și ar putea afecta negativ condițiile de pe piața muncii, consumul privat și, în cele din urmă, creșterea economică.

Având în vedere procesul de retragere a Marii Britanii din UE, previziunile pentru 2019 și 2020 se bazează din nou pe o ipoteză pur tehnică de statu-quo în ceea ce privește structura schimburilor comerciale dintre UE27 și Regatul Unit. Această ipoteză a fost formulată doar în scopul elaborării previziunilor și nu are niciun impact asupra viitoarelor negocieri dintre UE și Regatul Unit - mai spune Comisia Europeană.

Ecfin Forecast Summer 10-07-19 Ro En by Claudiu on Scribd