Sunt 11, toți numiți de Guvernator. Ședințele lor nu durează mai mult de un ceas, iar operațiunile pe care le fac nu utilizează instrumente derivate. Ei formează unul dintre cele mai discrete comitete din BNR- Comitetul de Administrare a Rezervelor Internaționale. Pe scurt, CARI. Cei 11 au reușit să ducă profitul BNR pe 2018 la peste 1,18 miliarde de lei. În bancă, angajații le spun celor 11 ”brilianții”, termen utilizat și de Guvernatorul Isărescu miercuri, atunci când s-a referit la ei.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

”Am urmărit principalii parametri strategici pentru activitatea de administrare a rezervelor internaționale, stabiliți de către Consiliul de administrație al BNR la începutul anului 2018”, explică unul dintre ”brilianți”.

”Avem ca suport materiale de analiză de tip cantitativ și evaluări calitative întocmite de direcțiile de specialitate ale băncii și transmise în avans membrilor Comitetului. Aceștia dezbat diferite opțiuni investiționale și propuneri privind conduita tactică, în cadrul parametrilor stabiliți prin stategia de administrare a rezervelor internaționale, în același timp fiind monitorizate riscurile aferente”, mai spune membrul CARI pentru HotNews.ro.

Obiectivele impuse de CA au vizat obținerea unei performanțe investiționale cât mai ridicate, prin practicarea unui management prudent și eficace al rezervelor, centrat pe diversificarea riscurilor dar și pe siguranța și lichiditatea plasamentelor.

Cele 6 reguli au fost:

  • compoziția valutară: euro – între 55 și 85% din totalul rezervei valutare; dolarul SUA – între 10 și 35% din totalul rezervei valutare; alte valute – maximum 20% din totalul rezervei valutare;
  • o durată medie de până la 1 an și 3 luni pentru întreaga rezervă valutară;
  • o tranșă de investiții care vizează îmbunătățirea rezultatelor din activitatea de administrare a rezervelor internaționale;
  • categorii de emitenți eligibili: (i) Guvernul SUA; (ii) agenții guvernamentale sau sponsorizate de Guvernul SUA; (iii) guvernele țărilor membre ale Uniunii Europene; (iv) agenții guvernamentale sau sponsorizate de guvernele țărilor membre ale UE; (v) Guvernul Japoniei; (vi) alte guverne care beneficiază de rating minim A-; (vii) instituții supranaționale; (viii) entități private emitente de obligațiuni garantate cu active;
  • limita de expunere față de entități private emitente de obligațiuni garantate cu active: 10% din totalul rezervelor internaționale;
  • limita de expunere față de entitățile private, altele decât cele emitente de obligațiuni garantate cu active: 10% din totalul rezervelor internaționale.

Comitetul de administrare a rezervelor internaționale și Consiliul de administrație au considerat oportună modificarea unor portofolii de referință în cadrul activității de administrare a rezervelor internaționale ale României, în vederea creșterii rentabilității așteptate a portofoliilor BNR, precum și utilizarea acelorași portofolii de referință pentru administrarea portofoliilor de investiții denominate în EUR și USD, ca și pentru portofoliile de lichiditate denominate în aceleași monede.

”Am practicat în continuare un management dinamic și flexibil al rezervelor valutare, orientat către identificarea și valorificarea oportunităților apărute pe piețele financiare internaționale, care să nu pericliteze însă obiectivele BNR privind siguranța și lichiditatea investițiilor. Pentru obținerea unor venituri suplimentare, au avut loc ajustări ale compoziției valutare a rezervelor, precum și ale alocărilor pe clase de emitenți de titluri cu venit fix. Totodată, a fost menținută preferința pentru un management relativ dinamic în ceea ce privește duratele portofoliilor și expunerile pe curbele de randamente. De asemenea, s-a menținut restricția privind efectuarea de plasamente la contrapartide private”, mai adaugă un ”brliant”.

Creșterea nivelurilor randamentelor la care au fost remunerate investițiile realizate în cadrul activității de administrare a rezervelor internaționale a contribuit la majorarea veniturilor din plasamente, astfel că rentabilitatea anuală obținută din administrarea portofoliilor a crescut în perioada de referință de la -0,24% în anul 2017 la 0,3%).

În același interval, veniturile economice aferente activității de administrare a portofoliilor s-au majorat de la -80 milioane echivalent euro la 98 milioane echivalent euro. Rentabilitățile anuale ale portofoliilor de lichiditate ale BNR10, denominate în euro și dolari SUA, s-au situat la nivelurile de -0,47% și respectiv 1,68%. Portofoliile de investiții – denominate în lire sterline, coroane norvegiene, dolari canadieni și dolari australieni – au înregistrat rentabilități anuale pozitive, cuprinse în intervalul 0,47–2,94%.

Rezervele internaționale ale României erau la finele anului trecut de 36,8 miliarde euro din care circa 90% reprezentau rezerve valutare și puțin peste 10%, aur monetary. Față de finele anului 2017, rezervele au scăzut cu 306 milioane euro. Rezerva de aur s-a menținut la circa 104 tone, dintre care peste 61 de tone în custodie la Banca Angliei.

O acțiune de verificare a lingourilor de la sediul Băncii Angliei a fost efectuată de către BNR în 2018, pentru al treilea an consecutiv. Din punct de vedere valoric, rezerva de aur a României a înregistrat o creștere de 123 milioane euro față de sfârșitul anului 2017, ca urmare a creșterii prețului aurului pe piața internațională. Rezerva valutară s-a micșorat în perioada de referință cu 429 milioane euro, totalizând 33,06 miliarde euro la sfârșitul anului 2018.

Contextul internațional

În anul 2018, în contextul evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale a avut loc creșterea randamentului mediu la care au fost investite activele în valută. În aceste condiții, diferențialul între rentabilitatea obținută prin plasarea activelor în valută și ratele dobânzilor asociate pasivelor externe ale instituției a devenit favorabil. Politica investițională practicată de către BNR, în conformitate cu strategia de administrare a rezervelor internaționale pentru perioada 2018-2019, a continuat să fie prudentă. Pe parcursul anului 2018 piețele financiare au fost influențate în mod semnificativ de tensiunile comerciale între SUA și China, de negocierile privind Brexitul, de disensiunile între Italia și Uniunea Europeană, dar și de deciziile de politică monetară adoptate de către principalele bănci.

Acești factori au condus, în general, la o tendință de aplatizare a curbelor de randamente ale obligațiunilor guvernamentale globale în perioada analizată, preocuparea privind efectele negative asupra creșterii economice generate de politicile protecționiste contribuind la menținerea la niveluri reduse a randamentelor pe termen lung.

Economia globală a continuat tendința ascendentă, însă ritmul creșterii economice a încetinit, astfel că, dacă în aprilie 2018, FMI prognoza o creștere de 3,9% pentru economia globală în anii 2018 și 2019, în luna aprilie 2019 aceste niveluri au fost revizuite la 3,6%, respectiv 3,3%.

Deși la începutul anului 2018 implementarea reformei fiscale în SUA, constând în reducerea taxelor plătite de corporații, a avut un impact pozitiv asupra rezultatelor financiare ale companiilor americane și, implicit, asupra prețurilor acțiunilor, politica externă a SUA a dus la o creștere a incertitudinii privind economia globală și la un apetit mai mare al investitorilor pentru active cu risc scăzut, materializat în scăderea principalilor indici bursieri. Prețul aurului, exprimat în dolari SUA, a înregistrat până în luna octombrie o evoluție în general descendentă, susținută de aprecierea dolarului SUA și de anticipările privind înăsprirea politicii monetare în SUA, cu efecte asupra temperării presiunilor inflaționiste. Ulterior, prețul aurului a crescut având în vedere necesitatea investitorilor de diversificare a riscului, ca urmare a amplificării tensiunilor comerciale și, implicit, a presiunilor inflaționiste pe care le-ar putea exercita acestea, a scăderilor înregistrate de piețele bursiere la nivel global și creșterii volatilității pe piețele financiare, precum și a posibilității declanșării unei noi crize a plafonului de îndatorare al SUA.

Până în luna aprilie moneda europeană s-a apreciat în raport cu dolarul SUA, dar, ulterior, perechea valutară EURUSD a consemnat o tendință descendentă. Comparativ cu începutul anului, euro s-a depreciat față de dolarul SUA și față de yen, dar s-a apreciat față de lira sterlină, coroana norvegiană, dolarul canadian și cel australian.