Dacă ne organizăm puțin, cucerim Thassosul fără mari probleme, zice un român aflat la una din tavernele din Potos. Suntem aici mult mai mulți turiști decât localnici, spune el în glumă. În centrul micului dar frumosului sat Panagia (odiniară fosta capitală a insulei), de la mesele unei terase, localnicii îi priveau iritați pe turișii care blocaseră micile străduțe cu mașinile lor și își făceau selfie-uri cu aproape orice- de la măslini la leandri, peisaje, taverne șamd. E drept, numărul turiștilor îl depășește pe cel al localnicilor, la fel cum se întâmplă în cazul metropolelor europene. Și care au început să ia măsuri.

HotNews.roFoto: Hotnews

În Skala Marion se construiește în draci. ”Avem nevoie de banii cheltuiți de turiști, chiar dacă știm că asta vine cu un preț, spune un localnic. Creșterea fluxului de turiști este perceput în unele orașe ca pe o amenințare la adresa calității vieții, notează jurnaliștii de la Les Echos, într-o analiză publicată luni.

În Veneția, Barcelona, Londra sau Amsterdam, autoritățile iau măsuri pentru a limita numărul de vizitatori, încercând să se concentreze mai degrabă pe calitate decât pe cantitate. Mult timp încurajat pentru veniturile pe care le generează, turismul a ajuns să creeze adevărate probleme.

Veneția, Barcelona, Amsterdam sau Dubrovnik nu mai discută acum despre cum să facă să atragă turiști care să-și cheltuie banii la ei, ci despre cum să limiteze numărul lor. Pe masă au mai multe variante: Ori fixând limite ale numărului de turiști, ori prin limitarea duratei cazării ori prin reglementarea drastică a sosirii navelor de croazieră.

În Thailanda sau Filipine, autoritățile au luat măsuri drastice, închizând anumite plaje pentru perioade care ajung la câteva luni.

• Veneția- peste 30 de milioane de turiști anual

La începutul lunii iunie, o navă de croazieră a provocat panică în Veneția, lovindindu-se de un doc în timp ce încerca să acosteze. Autoritățile au raportat patru răniți ușor. Incidentul a redeschis discuțiile privind pagubele aduse orașului de turism. În fiecare an, peste 30 de milioane de oameni vizitează Serenissima, cum i se mai spune. În 2017, autoritățile au interzis orice construcție hotelieră nouă în centrul orașului, iar numărul de turiști din Piața San Marco din timpul carnavalului a fost limitat la 20.000 de participanți. De asemenea, anumite străzi și debarcadere au fost închise.

Aceleași autorități vor să introducă o taxă de intrare din ianuarie 2020, nivelul acesteia urmând să urce până la 10 euro în sezon. Se preconizează că taxa va aduce între 40 și 50 de milioane de euro, bani care vor fi utilizați în principal pentru finanțarea serviciilor de întreținere ale orașului.

• Sardinia- introduce ”numerus clausus”
  

Nu doar Veneția e îngrijorată din cauza fluxului ridicat de turiști, ci și municipalitățile din Florența și Roma. Amenzile date pentru încălcarea regulilor privind curățenia au fost mult înăsprite, ajungând și la 500 de euro. Noile dispoziții legale vin să elimine turiștii lipsiți de respect, pe care presa transalpină îi numește "invadatori barbari”.

În Sardinia, multe plaje au stabilit un numerus clauses, fixat între 300 și 1.000 de persoane pe zi, care trebuie să plătească un bilet de intrare între 1 și 10 euro, în funcție de tipul călătoriei sau de mașină. Italia, care primește anual aproximativ 60 de milioane de vizitatori, este a cincea țară din lume ca volum al fluxului de turiști.

Autoritățile țării s-au angajat să facă mai mult pentru a combate afluxul necontrolat de turiști, dar fără a renunța la profiturile financiare pe care turiștii le generează. Potrivit cifrelor oficiale, anul trecut veniturile din turism au fost de circa 42 de miliarde de euro.

Pentru a combate "creșterea fluxului de turiști grăbiți și superficiali" dar și pentru a promova turismul de calitate, directorul galeriilor Uffizi din Florența a urcat prețul biletului de intrare de la 8 la 20 de euro.

• Barcelona, orașul în care furia împotriva turiștilor e în creștere

În Spania, Barcelona se revoltă împotriva supradozei de turiști. "Turismul ucide orașul”. Bannerul care a fost urcat la începutul lunii iulie pe fațada emblematicei clădiri La Pedrera a arhitectului Antoni Gaudi, vorbește despre nivelul exasperării locuitorilor. A doua destinație din lume, Spania a primit 82,6 milioane de vizitatori anul trecut, iar turismul, care aduce cu 14,6% din PIB, este perceput ca o bonanza. "Problemele legate de turismul de masă nu sunt peste tot în Spania, ci sunt localizate în câteva destinații punctuale. Sunt zone în care turismul nu afectează calitatea vieții, spune consultantul Bruno Hallé, șeful secției de ospitalitate al Cushman & Wakefield .

Aceeași furie are loc și în Mallorca, epicentrul turismului din Insulele Baleare. "Turiștii să plece acasă", e mesajul scris pe zidurile orașului Palma, principalul oraș al insulei, unde prețurile imobilelor au luat foc, făcând imposibil accesul localnicilor la locuințe.

În Marea Britanie, Londra încearcă să gestioneze fluxurile de vizitatori. Comisia parlamentară pentru Mediu a Camerei Comunelor a lansat o anchetă în 18 iulie, privind turismul durabil. Ancheta urmează să stabilească impactul turismului asupra mediului și are ca termen final de publicare jumătatea anului viitor. Documentul va evalua dacă industria turismului din Regatul Unit gestionează în mod adecvat impactul turismului de masă în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de autorități.

Între timp, orașul Edinburgh, Scoția, dorește să aplice o taxă de două lire sterline pe cameră pe noapte pentru turiști, taxa aplicându-se pentru prima săptămână de ședere, la toate rezervările, inclusiv prin Airbnb. Sprijinită de 90% dintre rezidenți și de 51% din furnizorii de cazare și votată în februarie de către consiliul municipal, proiectul ar putea aduce 11,6 până la 14,6 milioane de lire sterline pe an.

Londra, Parisul sau Amsterdamul se zbat și ele să gestioneze fluxul turistic. Bhutan a impus o taxă de 250 de dolari americani/zi pentru fiecare turist. Noua Zeelandă a crescut tarifele pentru viză și a introdus la rândul ei o taxă turistică. Dubrovnikul, după ce s-a trezit într-o singură zi cu 10.000 de turiști,s-a gândit să limiteze numărul acestora la 4.000/zi, adică circa 10% din populația sa.

E drept, turismul aduce bani comunităților locale, ajută la înființarea de locuri de muncă, dar volumul prea mare de turiști duc la deteriorarea gravă a mediului. Iar autoritățile trebuie să găsească o soluție, un punct de echilibru între bugetele locale și pagubele produse de fluxul de turiști.

În Filipine, nu departe de Manila, insula Boracay - una dintre cele mai frumoase din lume - a fost închisă turiștilor din cauza poluării. ”A devenit pur și simplu o fosă septică”, spun autoritățile, după ce anual, insula primea peste două milioane de turiști.

În Thailanda, celebrul golf Maya Bay (poate ați văzut filmul ”Plaja” cu Leonardo DiCaprio) atrăgea 5.000 curioși pe zi. După ce au constatat că 77% din corali ar fi dispărut, autoritățile au concluzionat că celebra lagună are nevoie de o pauză: ea va fi închisă până în septembrie, după care numărul din vizitatori va fi limitat la 2.000 pe zi.

În Europa, orașe celebre ca Barcelona sau Amsterdam se gândesc să limiteze numărul turiștilor fie prin interdicția de a mai construi spații de cazare (Barcelona) fie prin limitarea numărului de zile de cazare/an (Amsterdam) (sursa).

În Australia, escaladarea Muntelui de Granit Roșu (Uluru) - o formațiune sacră pentru aborigeni, va fi interzisă începând cu 26 octombrie 2019. Turiștii îl vor putea admira de la distanță.