Financial Times: Europa de Est se confruntă cu o creștere accentuată a focarelor de pestă porcină ● Les Echos: Războiul comercial al lui Donald Trump intră într-o nouă fază. Prețul: 200 de dolari pe an pe gospodărie ● Le Temps: La Sátoraljaújhely, Orban menține nostalgia Ungariei Mari ● Il Giornale: China elimină cuvintele Dumnezeu, Isus şi Biblie din cărţile pentru copii ● 72% din italieni vor alegeri anticipate.

HotNews.roFoto: Hotnews

• Financial Times: Europa de Est se confruntă cu o creștere accentuată a focarelor de pestă porcină

Pesta porcină africană amenință să pună stăpânire pe Europa, deoarece o creștere accentuată a cazurilor de virus ridică îngrijorări în rândul fermierilor și experților în sănătate animală cu privire la potențialul său de a devasta industria porcului din continent.

În ultima lună, România a înregistrat o creștere a cazurilor de pestă porcină raportate la efectivele de porci domestici, cu aproximativ 300 de noi focare raportate în iulie, de la aproape 80 în iunie și 30 în ianuarie.

Comisia Europeană a declarat că lupta împotriva pestei porcine, care este fatală pentru porci, dar nu reprezintă o amenințare pentru sănătatea umană, este o „provocare extremă și urgentă”, din cauza amenințării pe care o reprezintă pentru efectivele de porci ale continentului.

Pesta porcină africană - identificată în Kenya la începutul anilor 1900 - s-a răspândit rapid în China și în alte părți ale Asiei în ultimul an, reducând prețurile la carnea de porc. Peste 4 milioane de porci au fost distruși în Asia și, conform unor estimări, efectivele de porci din China ar putea fi reduse la jumătate față de anul trecut ca urmare a acestui virus.

În UE, în Bulgaria s-au intensificat, de asemenea, sacrificările după ce au fost diagnosticate 18 cazuri în iulie, în timp ce Slovacia a raportat primul caz de boală abia luna trecută.

Virusul nu s-a răspândit încă în principalele țări producătoare de carne de porc din Europa, adică Germania, Franța și Olanda. Dar Justin Sherrard, analist la Rabobank, a spus că „așa cum se vede în China și Vietnam, dacă boala s-ar răspândi, va avea consecințe devastatoare [asupra Europei]”.

Mai jos, numărul de focare de pestă porcină raportate în statele est-europene:

Toate cele 28 de state membre ale UE sunt obligate să aplice măsuri de prevenire și control în cazul în care boala este confirmată.

Izbucnirea bolii extrem de contagioase în România este „un amestec nefericit de politici publice, dezorganizare și ineficiență”, a declarat Ioan Ladosi, președintele Asociației Române a Producătorilor de Porci, asociație care reprezintă circa 80% din producătorii de porci ai țării.

România a ucis peste 200.000 de porci anul trecut, când suinele celui mai mare crescător de porci din țară au fost infestate. Domnul Ladosi a dat vina pe guvern pentru ultima izbucnire a pestei, afirmând că acesta „nu a reușit să pună în aplicare integral” recomandările făcute în urma auditurilor UE în ultimele 12 luni „dintr-un motiv simplu: politică și voturi”, deoarece politicienii se temeau de mânia micilor fermieri.

Industria de porci din România include aproximativ 250 de producători de porci, dar peste 50 la sută dintre animale sunt crescute în micile gospodării.

Vytenis Andriukaitis, comisarul UE pentru sănătate și siguranță alimentară, a cerut luna trecută statelor membre să fie extrem de vigilente în lunile de vară, când incidența bolii tinde să crească. Țările europene au intensificat recent procedurile de biosecuritate la frontierele UE după ce autoritățile din Irlanda de Nord au interceptat în bagajele călătorilor carne și produse lactate ilegale infectate cu virusul pestei porcine.

Guvernul britanic a lansat o campanie prin care îi avertizează pe turiști cu privire la amenințarea bolii și riscurile de a aduce produse de porc contaminate în țară.

• Les Echos: Războiul comercial al lui Donald Trump intră într-o nouă fază. Prețul: 200 de dolari pe an pe gospodărie

Dacă noul val de tarife împotriva Chinei va intra în vigoare la 1 septembrie, consumatorii americani ar putea fi cei care vor plăti prețul. Conform estimărilor inițiale, acesta ar putea fi de 200 de dolari pe an pe gospodărie. Cei cu venituri mai mici vor fi și cei mai afectați.

”Până acum e ok”. Donald Trump este cel care a spus asta, într-un tweet. Sâmbătă, la două zile după ce a decis să impună noi suprataxe pentru importurile chinezești, în valoare de 300 de miliarde de dolari. Președintele american și-a apărat politica pe Twitter. „Lucrurile merg foarte bine cu China. Ne plătesc zeci de miliarde de dolari, bani pe care îi obțin probabil prin devalorizări valutare și prin pomparea unor sume uriașe de bani în administrarea sistemului lor. Pentru moment, consumatorul nu plătește nimic. Și nu există inflație. Fără ajutor din partea Fed!."

Cifrele îl contrazic însă. Conform statisticilor vamale americane, valurile tarifare anterioare au generat puțin peste 20 de miliarde de dolari în Statele Unite. Aceasta este o sumă mai mică decât planul de asistență al fermierilor de 28 de miliarde de dolari, stabilit pentru a compensa pierderile suferite de sectorul agricol în războiul comercial al SUA.

Companiile sunt deja afectate

Efectele asupra economiei chineze sunt incontestabile. Aceasta încetinește (+6,2% față de anul trecut în al doilea trimestru, cel mai lent ritm în 25 de ani). Dar ceea ce China a pierdut, America nu a câștigat neapărat. Unele companii americane au început să își mute producția în alte țări din Asia sau să își schimbe lanțul de aprovizionare, decizii care sunt destul de costisitoare. Producătorul de utilaje Caterpillar, de exemplu, estimează că noile bariere tarifare vor costa între 250 de milioane și 350 de milioane de dolari doar în acest an. Ca să facă față acestor costuri, el plănuiește scumpirea produselor pe piață. La fel vrea să facă și cel mai mare distribuitor american, Walmart.

Potrivit unui studiu realizat de Fed New York și Universitățile din Princeton și Columbia, ponderea tarifelor comerciale către China și metale, suportate de consumatori, ar fi de 3 miliarde de dolari pe lună. Întreprinderile vor plăti suplimentar 1,4 miliarde USD.

Deficitul comercial cu China nu a scăzut, iar exporturile americane acolo au scăzut. În schimb, deficitele comerciale ale SUA cu alte state au urcat. E cazul Mexicului sau Vietnamului.

Noul val de suprataxări anunțat joi de Donald Trump ar putea, în plus, să ajungă la consumatorul american. Produsele taxate sunt bunuri de consum, cum ar fi îmbrăcăminte, electrocasnice, produse electronice, telefoane ... Prețurile acestor produse ar putea crește în următoarele luni.

Oxford Economics estimează impactul la 200 de dolari pe gospodărie pe an. Cei mai puțin norocoși, cei care consumă mai multe mărfuri importate, ar fi cei mai afectați. În total, aceste noi taxe ar putea costa 0,1 puncte din rata de creștere a economiei americane în 2020.

Iar aceste prognoze nu țin cont de reacția Beijingului, care a anunțat deja că va răspunde dacă președintele american își pune amenințările în practică.

• Le Temps: La Sátoraljaújhely, Orban menține nostalgia Ungariei Mari

Cea mai mare parte a acestei localități din extremitatea nord-estică a Ungariei a fost atașată Cehoslovaciei în iunie 1920, ca urmare a Tratatului de la Trianon. În ajunul centenarului evenimentului, memoria pământurilor pierdute este ingenios menținută.

Peter Szamosvölgyi nu asistă la prima pomenire a Tratatului de la Trianon. De la alegerea sa din 1998, primarul orașului Sátoraljaújhely își amintește cu amărăciune în fiecare an acordul de pace care dezmembra Imperiul Austro-Ungar, amputând trei sferturi din localitatea sa și cedând-o Cehoslovaciei. Asta se întâmpla la 4 iunie 1920.

Pentru el, dar și pentru premierul Viktor Orbán, care a venit să susțină un discurs cu ocazia aniversării a 99 de ani de la eveniment, Trianonul întruchipează atât un „diktat” cât și o nedreptate.

„Am fost găsiți vinovați, dar nu văd infracțiunea care să justifice această sentință. Austria ne-a băgat în Primul Război Mondial iar noi am suferit cele mai grele consecințe", se lamentează Orban.

Sátoraljaújhely a pierdut o gară importantă, o legătură feroviară între Ungaria Superioară (Slovacia) și Transcarpatia, precum și o zonă industrială și numeroase terenuri agricole. Un mic pod de pe canalul Ronyva separă astăzi orașul ungar de vecina sa slovacă, Slovenské Nové Mesto. O graniță care ar exista „doar în capul” învingătorilor din Primul Război Mondial care au decis această frontieră navigabilă. Când vremea o permite, o mulțime de bărci de hârtie încearcă să arate ciudățenia deciziei în fiecare 4 iunie.

„Granița există doar în capetele unora. Maghiarii sunt prezenți în șapte țări vecine diferite, dar rămân uniți de apartenența națională și de limbă. Scopul nostru este să menținem legătura dintre ei, legătură menținută cu succes până acum", spune Imre Jánosné Stumpf, purtătorul de cuvânt al asociației Sátoraljaújhely, promovând înțelegerea dintre tinerii maghiari din Ungaria post-Trianon. Inclusiv printr-un festival internațional de dans care reunește trupele din Bečej (Serbia) și Târgu Mureș (România) sau diverse tabere școlare.

Subiectul unor dispute teritoriale intense în secolul XX, Sátoráljaújhely a fost ocupat de cehoslovaci în mai 1919, recuperat de maghiarii pro-bolșevici în iunie, luat apoi iar de cehoslovaci în august, tăiat în două în anul următor, reuniți sub drapel maghiar ca urmare a primului arbitraj de la Viena din noiembrie 1938 și recuperat de sovietici în decembrie 1944.

Astăzi, această capitală a unei regiuni viticole își pune speranțele în turism, autoritățile locale înființând un muzeu al limbii maghiare, dar și un parc de aventuri care aduce aminte de trecutul său dureros.

În acest parc, un steag impunător al Ungariei Mari promite în mod simbolic că Ungaria va deveni din nou ceea ce era înainte de Tratatul de la Trianon. „Granițele nu se vor mai schimba. Amintirile trebuie să se estompeze, nu să stârnească tensiuni deja puternice în România și Transcarpatia", insistă totuși istoricul István Ringer, directorul muzeului Kazinczy care pregătește o expoziție despre Ungaria de după război.

Rana Tratatului de la Trianon nu s-a vindecat niciodată în Sátoraljaújhely și nici în restul Ungariei. La revenirea la putere în 2010, Viktor Orban a introdus în fiecare 4 iunie în școlile țării ca zi comemorativă a unității naționale. Anul viitor se va ridica un vast monument pentru a celebra cei o sută de ani a tratatului, în inima Budapestei, capitala, nu departe de parlament.

• Il Giornale: China elimină cuvintele Dumnezeu, Isus şi Biblie din cărţile pentru copii

Valorile occidentale dăunează societăţii chineze. Din acest motiv, în China, în ultimele luni, autoritățile recurg din ce în ce mai mult la cenzură, ca mijloc de a nu permite conceptelor, principiilor și modului de a gândi al Occidentului să 'infecteze' noul Imperiu de Mijloc condus de Xi Jinping. Principalele valori care trebuie ţinute sub o supraveghere strictă sunt cele religioase, în special preceptele legate de creștinism; astfel încât termenii extrem de sensibili sau potențial periculoși pentru stabilitatea sistemului politic au fost limitați, iar în anumite cazuri, cenzuraţi în mod expres. Conform celor raportate de Asianews, cuvinte precum „Dumnezeu”, „Biblie” și „Hristos” au fost interzise dintr-un manual pentru școlile elementare cu dublul scop de a reduce adeziunea chinezilor la religii și de a supune diferitele credințe unei sinicizări forțate.

Motivele

Prin Constituţie, China garantează cetăţenilor săi libertatea de cult, cu condiția ca credincioșii să fie înscriși într-una dintre asociațiile patriotice controlate de stat. Acest organism intermediar între guvern și societate este un fel de filtru prin care Partidul Comunist Chinez adaptează preceptele religioase la linia politică a țării. Fiecare religie, de la islamism la creștinism, răspunde așadar în faţa propriei asociații patriotice și nu în faţa conducătorilor respectivelor autorități spirituale. Dacă Islamul este o problemă limitată la Xinjiang, creștinismul este o religie care ridică mult mai multe preocupări autorităților care au descoperit probabil că China riscă să devină țara cu cei mai mulți creștini din lume. Aici există aproximativ 100 de milioane de creștini, dintre care doar 36 de milioane aparțin asociațiilor de stat; cei mai mulți frecventează Biserica clandestină, care se disociază de asociaţiile statului, fiind sever reprimată. Făcând o proiecție pentru viitor, se pare că până în 2030, China ar putea conta pe aproape 250 de milioane de creștini, un număr uriaș, având în vedere că astăzi, Partidul are 90 de milioane de membri.

De la Robinson Crusoe la Fetiţa cu chibrituri: poveștile cenzurate

Beijingul se teme că germenele occidental se poate răspândi prin cultul religios și că virusul poate infecta organigrama socială pe care se bazează China. Una din măsurile de evitare a riscului este aplicarea unui control minuțios asupra celor mai sensibile sectoare, cum ar fi de exemplu cel cultural. Un exemplu clar în acest sens sunt cărțile publicate de Editura pentru Educația poporului, o editură controlată de guvernul chinez, care a publicat un text pentru elevii din clasa a cincea ce conține o serie de povestiri modificate ale unor autori străini. În povestea „Fetiţa cu chibrituri” a lui Hans Christian Andersen a fost cenzurată o propoziție spusă de bunica moartă a protagonistei. În versiunea inițială, bunica îi spune la un moment dat nepoatei că „atunci când o stea cade, un suflet merge să stea cu Dumnezeu”; în timp ce în versiunea chineză, expresia devine „când o stea cade, o persoană părăsește această lume”. Aceeaşi soartă a avut-o şi romanul „Robinson Crusoe” de Daniel Defoe, unde Bibliile recuperate de naufragiat de pe nava distrusă devin „puține cărți”; la fel s-a întâmplat cu rugăciunea din nuvela „Vanka” de Anton Cehov, unde a fost eliminat cuvântul „Hristos”.

În 2015, Xi Jinping a dispus o sinicizare a religiilor, astfel încât acestea să se poată adapta contextului local. În mod evident, prin sinicizare, cultele își pierd propriile valori pentru a lăsa loc patriotismului și naționalismului chinez. Combaterea religiilor, în special a creștinismului, este o strategie de limitare a unei credințe care ar putea copleși curând guvernul chinez, dar mai ales o încercare clară de a impermeabiliza China faţă de ideile occidentale (și explicate într-un sens occidental), extrem de periculoase pentru țară: democrație, justiție, drepturile omului și statul de drept.

Alte articole din Il Giornale:

72% din italieni vor alegeri anticipate

Conform datelor ultimului sondaj realizat de Winpoll pentru cotidianul 'Il Sole 24 Ore', 72% din italieni vor alegeri anticipate. O revelaţie care reflectă starea de spirit și orientările politice ale cetățenilor, din ce în ce mai plictisiţi de certurile din cadrul majorității de guvernare.

Pe scurt, susţinerea pentru alegeri anticipate este în plină expansiune și este reprezentată de mai bine de șapte italieni din zece. În ceea ce priveşte în schimb bazinele electorale ale partidelor, Liga Nordului ajunge la un procent de 40%, nefiind deloc afectată de Rusiagate și de toate controversele în care este implicat executivul din care face parte.

Pagubele sunt în schimb suportate de Mișcarea 5 Stele, care se pare că ar fi în cădere liberă, ajungând sub 15%.

Partidul Democrat al lui Nicola Zingaretti se confirmă ca fiind a doua forță politică din Italia, cu un procent de 23,3%. În centru stânga găsim + Europa cu 2,3%, Verzii cu 1,7% și Stânga cu 1,9%.

Revenind în zona centru-dreapta, imediat după Liga lui Matteo Salvini se află Fratelli 'Italia cu 7,4%. Se pare că echipa lui Giorgia Meloni a depășit Forza Italia; partidul lui Silvio Berlusconi, aflat totuși într-o fază de reînnoire profundă, este stabil la un procent de 6,7%. (RADOR)

Alte știri pe scurt:

• Două atacuri în masă în mai puţin de 24 de ore şochează Statele Unite”, titrează Associated Press, comentând că focurile de armă trase în locuri publice aglomerate din Texas şi Ohio au provocat un carnagiu şocant chiar şi pentru o ţară obişnuită cu violenţa armată. USA Today face un bilanţ al atacurilor armate produse în 2019 în Statele Unite şi constată că numărul lor, 251, este mai mare decât numărul de zile scurse din acest an, iar, potrivit New York Times, dintre aceste atacuri, 32 s-au soldat cu cel puţin 3 morţi. Observând că doar cu câteva săptămâni înainte Asociaţia Naţională a Armelor sărbătorea relaxarea legilor cu privire la portul de arme în Texas, Los Angeles Times vorbeşte despre „totala incapacitate şi lipsă de voinţă a liderilor politici de a lua în considerare mesajul transmis de violenţa armată şi de a face ceva în această privinţă” prin impunerea unor controale raţionale asupra portului de arme. Washington Post notează posibila acuzare a atacatorului din Texas pentru crime bazate pe ură rasială şi pentru atac terorist intern. Indignarea s-a revărsat şi în dezbaterea politică, observă Politico, detaliind că politicienii democraţi acuză că retorica rasistă a preşedintelui Trump ar încuraja aceste acte de violenţă.

• La nivelul relaţiilor dintre marile puteri, „securitatea mondială deplânge moartea unui pilon al dezarmării nucleare”, notează Le Soir. „Moartea, de acum oficială, a tratatului privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF), anunțată de Donald Trump în urmă cu șase luni și realizată vineri, 2 august, este un nou semn îngrijorător al unei dezordini crescânde în relațiile internaționale”, consideră Le Monde, în timp ce El Pais conchide că „era controlului nuclear se destramă”. Sistemul de securitate al Războiului Rece convenit de SUA și Rusia se dezintegrează, în timp ce apar noi puteri precum China, care ignoră orice inițiativă ce îi poate opri expansiunea militară. La acestea se adaugă și noi amenințări tehnologice, fără niciun control, cum ar fi armele cibernetice, rachetele hipersonice sau roboții ucigași, explică ziarul spaniol. The Telegraph notează că după abandonarea acestui acord crucial de control al armamentelor, NATO a asigurat că nu va desfăşura rachete nucleare în Europa, pentru a evita o nouă cursă a înarmărilor cu Rusia.
  

• În privinţa României, informaţiile legate de cazul de la Caracal continuă să reţină atenţia presei internaţionale. „Oasele găsite în casa din România aparțin minorei care a chemat Poliția de trei ori”, titrează El Mundo, care după ce face o scurtă trecere în revistă a ultimelor informaţii, aminteşte că acest caz „a provocat consternare și furie faţă de răspunsul lent al poliției și al justiției la apelurile pentru ajutor din partea fetei” şi că „mulți văd în reacția defectuoasă a autorităților o dovadă a dezinteresului și a incompetenței cu care administrația română își tratează cetățenii”. The Irish Times notează că un „al doilea ministru român pică pe fondul furiei declanşate de uciderea unei adolescente”, detaliind că prim-ministrul Viorica Dăncilă a demis-o pe ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu pentru „afirmaţiile profund greșite” ale acesteia ce dezvăluie „o atitudine lipsită de responsabilitate, care nu reflectă poziția guvernului”. În opinia ziarului irlandez, cazul uciderii Alexandrei Măceşanu „a expus din nou slăbiciunea serviciilor publice vitale din România, unde există o frustrare profundă faţă de lipsa de profesionalism și de corupția generalizată cu care oamenii se confruntă în relațiile lor cu statul”. (RADOR)