Cele 7 motive pentru care Consiliul Fiscal dă de pământ cu rectificarea bugetară propusă de Teodorovici

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 8 august 2019, 13:33 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Daianu
Foto: Digi24
”Există riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit asumate și chiar a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. În absența adoptării unor măsuri compensatorii suplimentare credibile, intervalul probabil în care se va plasa deficitul bugetar la finalul anului 2019 potrivit metodologiei naționale este cuprins între 3,4% - 3,7% din PIB”, se arată în concluziile primei opinii emise de noua componență a Consiliului Fiscal, instituție condusă de prof. Daniel Dăianu.


Potrivit Opiniei, Consiliul Fiscal apreciază că o premisă esențială a îndeplinirii mandatului său o reprezintă instituirea unor proceduri de lucru cu MFP referitoare la stabilirea calendarului de transmitere a documentelor supuse opiniei CF, care să asigure atât un interval de timp suficient la dispoziția instituției pentru analiza acestora, cât și un interval de răspuns din partea MFP. Până acum, documentele erau transmise Consiliului Fiscal cu doar câteva ore înainte de adoptare, făcând imposibilă o analiză serioasă și mai ales, eventualele corecții necesare.

Luând în considerare experiențele altor state membre ale Uniunii Europene în această privință (Irlanda, Portugalia, Italia, Grecia, Bulgaria, Letonia, Estonia ș.a.), aceste proceduri ar putea fi formalizate sub forma unui acord tip memorandum de înțelegere, care ar conduce la potențarea rolului CF și, implicit, la ameliorarea procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare în România, respectiv la optimizarea procesului decizional. În plus, complexitatea documentelor care însoțesc legile bugetare anuale impun de cele mai multe ori solicitarea de către CF de informații și explicații suplimentare în baza art. 54 din LRFB, acesta fiind un alt argument de natură să pledeze pentru asigurarea unui interval de timp adecvat pentru analiză.

Consiliul Fiscal recomandă o creștere a transparenței în procesul de comunicare a construcțiilor bugetare prin publicarea și adoptarea ca reper a bugetului general consolidat, și nu doar a unor părți din acesta.

Cele 7 obiecții ale Consiliului Fiscal

• Prognoza cadrului macroeconomic aferent primei rectificări bugetare se bazează pe un avans plauzibil al PIB nominal care rezultă dintr-o creștere economică reală mai redusă și un deflator probabil mai ridicat. De asemenea, ipotezele referitoare la piața muncii sunt optimiste, îndeosebi în privința ritmului de creștere a numărului de angajați.

• Încă din construcția inițială, bugetul general consolidat prevedea o abatere de amploare de la regula privind soldul structural și mai mult, exista riscul depășirii chiar și a pragului de 3% din PIB – dată fiind și apropierea țintei inițiale de acest plafon.

• Consiliul Fiscal apreciază că un eventual impact bugetar pozitiv atât al măsurilor de creștere a eficienței colectării, cât și al amnistiei fiscale nu poate fi luat în considerare ex ante în proiecția veniturilor bugetare având în vedere principiul prudenței, statuat de LRFB.

• Consiliul Fiscal are rezerve însemnate față de nivelul propus al veniturilor bugetare – mai ales în cazul celor din TVA și contribuții de asigurări sociale – identificând un minus de venituri cumulat situat între 5,8-6,8 mld. lei.

• În ceea ce privește cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal are rezerve față de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistență socială și cele cu achizițiile de bunuri și servicii, identificând o sub-bugetare a acestora cu 3,5-4,5 mld. lei. O absorbție mai redusă a fondurilor europene, nedezirabilă din perspectiva dezvoltării economice, ar putea diminua deficitul bugetar cu 2,5-3,5 mld. lei.

Politica fiscal-bugetară comportă riscuri importante generate pe plan intern de încordarea severă a construcției bugetare. Aceasta este determinată de nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale și de gradul înalt de rigiditate al cheltuielilor, de angajamente excesiv de ambițioase în raport cu resursele disponibile. Intervine și contextul extern, ilustrat de încetinirea activității economice precum și efectele războiului comercial/valutar între state mari. Sunt de remarcat în acest context deficitele gemene relativ ridicate și singulare în regiune care particularizează economia românească.

• Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri serioase de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului cât și perspectiva pe termen mediu, prin creșterea veniturilor și/sau raționalizarea și eficientizarea cheltuielilor. O majorare substanțială a veniturilor bugetare pare o condiție sine-qua-non în acest proces de consolidare.


Nota: sublinierile din text aparțin redacției HotNews.ro


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






8547 vizualizari

  • +4 (6 voturi)    
    . (Joi, 8 august 2019, 14:33)

    I [utilizator]

    votati psd,alde, udmr si ne aduc astia la sapa de lemn. In cativa ani Romania nu va mai exista. Si ceausescu avea intentii bune dar degeaba daca nu stii ce trebuie facut!
  • 0 (2 voturi)    
    pe termen lung (Joi, 8 august 2019, 19:47)

    Dedalus [utilizator]

    Un stat construit cu singurul obiectiv de a da cat mai multi bani cetatenilor din buget (fie direct: salarii si ajutoare sociale, fie indirect:salariul minim) nu are cum supravietui mult timp.

    Politica din ultimii 2 ani a scazut capitalizarea firmelor romanesti, le-a diminuat capacitatea de a rezista concurentei, le-a scazut sansele de actiune pe plan extern si a prabusit antrepriza privata.

    Achizitiile publice au contribuit si ele la slabirea societatilor comerciale, prin favorizarea inexplicabila a firmelor mari,

    Comenzile de stat s-au redus si ele, fiind inlocuite cu angajari pe termen limitat,

    Piata muncii a fost blocata, prin masura stupida de a plati contributii egale cu cele de la timp intreg si in cazul contractelor cu timp partial, prin suprareglemetnarea si blocarea administrativa a gig-economiei.

    Astea toate au scazut diversitatea bunurilor si serviciilor oferite, au contribuit la orientarea capitalului uman spre sectoare publice neproductive (mediana salariilor la stat este mult mai mare decat cea din sectorul provat).

    In continuare, aceasta politica anti-concurentiala si anti-piata a descurajat capitalul uman facandu-i pe unii sa se indrepte spre cumprat de diplome si pe altii sa emigreze.

    Asta mai departe a distrus educatia, slabind si mai tare capitalul uman.

    +++

    Statul ar trebui sa fie reformat totat, cu obiectivul clar de stimulare a concurentei, cu liberalizarea pietei muncii si incurajarea achizitiilor publice pentru firme mici.

    Trei legi de schimbat spre o societate pro-piata:
    1) Legea achizitiilor publice
    2) Codul Muncii
    3) Legea Educatiei

    Reducerea deficitului bugetar spre zero.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version