Guineea Ecuatorială, micuța națiune central-africană, bogată în petrol, plănuiește ridicarea unui zid de-a lungul graniței sale de 183 km cu Camerun, scrie Qz.com. Planurile au deranjat autoritățile cameruneze, care l-au trimis pe șeful statului major al armatei în orașul de frontieră Kye-Ossi pentru a face un raport al situației de acolo. Fricțiunile dintre cele două state sunt mai vechi, de prin anii 90, când Guineea Ecuatorială a descoperit zăcăminte de petrol.
Oficialii din Guinea se tem că fluxurile de migranți vor duce la un șomaj ridicat printre propriii cetățeni, majoritatea trăind încă în sărăcie. Guineea Ecuatorială s-a arătat încă de acum doi ani deosebit de dornică de a-și întări securitatea frontierei după ce a arestat 30 de bărbați puternic înarmați provenind din Ciad și Sudan, banuiți că aceștia ar fi pregătit o tentativă de lovitură de stat. Granița dintre cele două țări a fost redeschisă abia în ianuarie 2019.
În ultimul deceniu, Guineea Ecuatorială a devenit una dintre cele mai bogate țări din Africa, fiind a patra țară producătoare de petrol din Africa Sub-Sahariană, dar având o populație minusculă de puțin peste un milion de persoane. Datele Băncii Mondiale arată că țara are un venit național brut pe cap de locuitor de 7.050 de dolari, mult mai mult decât vecini precum Camerun (1.440 de dolari/loc.) sau Nigeria (1.960 de dolari/loc.).
Pe hârtie Guineea Ecuatorială ar putea fi văzută ca o economie în plină expansiune din cauza resurselor petroliere abundente și a investițiilor uriașe în dezvoltarea infrastructurii, atrăgând astfel resurse de muncă din țările vecine.
Cu toate acestea, la capitolul indicatorilor privind dezvoltarea umană, țara nu stă cu mult mai bine decât Camerun sau decât alte țări africane din cauza corupției. Micul stat ocupă locul 141 din 189 de țări după indicele ONU pentru Dezvoltare Umană.
Președintele Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, cel mai longeviv conducător african a venit la putere în august 1979, după ce l-a detronat pe unchiul său Francisco Macías Nguema printr-o lovitură de stat. De-a lungul celor 40 de ani de guvernare, el și familia sa au fost acuzați deseori că nu ar fi gestionat corect averea țării și că la capitolul drepturilor omului și al libertății presei, țara ar fi înregistrat un recul.
Președintele Obiang Nguema, precum și fiul său (și probabil succesorul său), Teodoro Nguema Obiang Mangue, care este în prezent vicepreședinte, au fost acuzați de corupție și de deturnare de fonduri publice.
În 2017, o instanță franceză l-a condamnat pe Teodoro Nguema Obiang Mangue cu o pedeapsă cu trei ani de închisoare cu suspendare, după ce l-a găsit vinovat de delapidarea a 175 de milioane de dolari din fonduri publice, bani pe care i-a folosit pentru a cumpăra case și mașini de lux. Fiul președintelui Obiang Nguema este de asemenea, cercetat de autoritățile elvețiene pentru infracțiuni economice.
2
6
