După ce în 2015 ministrul Finanțelor de atunci (același ca cel de azi) crease cadrul legal pentru a putea impozita bacșișul, iar câteva luni mai târziu își abroga propriile norme, în 2019 istoria pare să se repete. Finanțele au publicat miercuri proiectul de OUG prin care bacșișul din sectorul ospitalității va fi fiscalizat și impozitat. Teodorovici speră ca Statul să ia din bacșișul chelnerilor aproape 15 milioane de lei în acest an și alte circa 90 de milioane de lei anul viitor. Documentul nu clarifică însă întrebări rămase în suspans provenind din vechea legislație privind fiscalizarea bacșișului.

HotNews.roFoto: Hotnews

• Vezi aici proiectul actual de fiscalizare a bacșișului.

Acum 4 ani, Teodorovici spunea că eșecul fiscalizării bacșișului nu e de fapt un eșec, ci e o ”experiență”. Așa cum tot o ”experiență” a fost și OUG 11 sau alte măsuri fiscale care ne-au dus în zona gri a impredictibilității fiscale.

De această dată, potrivit proiectului,

• instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia (card/numerar/substitute de numerar)

• la livrarea de produse la domiciliu evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie
  

• se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului

• Cum se va proceda practic: restaurantul (sau firma în genere) va fi obligat de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conține rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere. Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%.

• se instituie obligația operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacșișului, integral salariaților, potrivit unui regulament intern și de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct,

• pentru situațiile în care, clienții care achită contravaloarea bunurilor livrate/servicilor prestate cu numerar/card sau substitute de numerar, solicită, pe lângă bonul fiscal, și factură, se precizează că, operatorii economici au obligația de a evidenția bacșișul și pe factură. În situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de plată și se emite factură, bacșișul se evidențiază distinct pe aceasta.
  

• Se lasă la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal,

• se precizează faptul că, bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.

• Se stabilește regimul fiscal aplicabil sumelor provenite din bacșiș, astfel: pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse pentru care sunt aplicabile prevederile cap. X – Venituri din alte surse, din Titlul IV – Impozitul pe venit al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri, în conformitate cu prevederile art. 115 din Codul fiscal. În acest caz, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

• Din punct de vedere al contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), veniturile se iau în considerare la calculul plafonului de 12 salarii minime brute pe țară, peste care se datorează CASS. Astfel, se datorează CASS pentru veniturile realizate sub forma bacșișului, doar dacă împreună cu celelalte categorii de venituri cum ar fi cele din activități independente, agricultură, silvicultură, piscicultură, cedarea folosinței bunurilor, investiții sau alte surse, însumează mai mult de 12 salarii minime brute pe țară pe an. În această situație, beneficiarul veniturilor depune „Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, până la data de 15 martie a anului următor celui în care au fost realizate veniturile, în care se declară depășirea plafonului anual, se calculează și se declară CASS. Contribuția se calculează ca procent de 10% din 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează.

• Sumele provenite din bacșiș nu se cuprind în sfera TVA, întrucât acesta nu reprezintă și nu este asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

• Pentru alte activități economice decât cele expres prevăzute (cod CAEN: 5610 și cod CAEN 5630), aplicarea acestor prevederi este opțională.
  

• Pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

Citește și: Studiu de caz: Cat bacsis se da cu adevarat intr-un restaurant de cartier care fiscalizeaza?

Cum e în alte state cu fiscalizarea bacșișului?

Analiza practicilor mondiale în domeniul reglementării bacșișului, arată că aceasta este cvasigeneralizată. Astfel:

• în Italia, Elveția, Columbia, Egipt și Bolivia, bacșișul se evidențiază pe nota de plată, dar se obișnuiește și un bacșiș extra,

• în Argentina, Franța și Brazilia, bacșișul este inclus în nota de plată și nu se așteaptă nimic în plus,

• în țări precum Germania, Marea Britanie, Cehia, Croația, Canada, Turcia, Grecia, Spania, clientul lasă între 10% și 20%,

• în Statele Unite ale Americii, cele mai noi reglementări, propuse în anul 2017, prevăd ca bacşişul să revină angajatorului în totalitate, iar el să decidă împărţirea între personalul de servire şi personalul din bucătărie. Acesta poate însă decide şi să îl păstreze integral. Angajatul are obligatia să îşi declare veniturile din bacşişuri, ce sunt taxate cu 8%. În situaţia în care din salariu plus bacşiş, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7,25 $ pe oră, angajatorul trebuie să suplimenteze cu bani pentru a îi asigura venitul minim. Angajatorul colectează impozitul pe venit, taxa de asigurare socială şi taxa medicală pe veniturile din bacşişuri declarate de angajat.

Citește și: Bacşişul în România versus alte ţări: Cum vor patronii de restaurante și hoteluri să fie impozitate aceste venituri.

“Este o măsură care a fost cerută de industria HoReCa și nu numai. Așa cum am obișnuit reprezentanții patronatelor, eu sunt un partener onest, deschis și de bună credință față de propunerile venite din partea celor care activează în economia reală. Obiectivul nu este de a suprataxa ceva, ci doar de a avea un cadru legal simplu și clar, așa cum există în numeroase alte țări. Este, totodată, și o promisiune îndeplinită, o promisiune pe care nu am facut-o de ieri, de azi, ci de mult timp. Vom continua să creăm cadrul legal care să ne permită să-i ajutăm pe cei care activează în economia reală”, a precizat domnul Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Citește și : Impozitarea bacșișului - posibile implicații.