Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
”Du-te mamă și muncește, să-mi pot lua și eu pensia aia mărită!”, i-a spus acum două zile mai în glumă, mai în serios, o pensionară fiicei ei care tocmai o vizitase și care se pregătea să se întoarcă acasă. Femeia avea dreptate; pensia ei era și e plătită (și) din munca fiicei ei, așa cum pensia noastra nu o va plăti Statul (acesta doar re-distribuind banii produși de cei care vor munci atunci când ne vom pensiona noi) ci de cei aflați în câmpul muncii! Partea proastă e că datele ecuației demografice nu arată deloc bine în acest moment.
Potrivit calculelor profesorului Ghețău, în foarte scurt timp numărul pensionarilor va ajunge la circa 6,3 milioane de români. Vestea proastă e că cele 6,3 milioane de pensionari ar reprezenta 31% din populația țării iar raportul dintre acești pensionari și populația în vârstă de muncă (20-64 ani) ar ajunge la 50% (comparativ cu 30% în anul 2010).
Vestea proastă e că a mări în mod artificial pensiile înseamnă a te baza fie pe majorarea taxelor din prezent, fie pe menținerea lor dar introducerea de noi taxe care să permită achitarea pensiilor tot mai mari.
Nu doar țara noastră se confruntă cu problema îmbătrânirii, ci mai toate economiile dezvoltate. Doar că la noi lucrurile sunt făcute la plezneală. În SUA, căminele private care se ocupă de soarta seniorilor beneficiază de o serie de deduceri fiscale și de subvenții, fiecare din jucători având de câștigat. Statul cheltuie mai puțin cu protecția socială decât ar face-o dacă ar avea în grijă seniorii, proprietarii căminelor câștigă din contribuțiile seniorilor și din sprijinul financiar al Statului, iar seniorii câștigă servicii de calitate la prețuri relativ corecte.
În țările dezvoltate din Europa lucrurile nu stau mult diferit. În plus, pentru cei aflați la vârsta de pensionare și care doresc să lucreze, li se oferă diferite stimulente pentru ca seniorii să își continue viața activă.
”Romania este una dintre tarile europene cu cel mai ridicat ritm de imbatranire a populatiei. Asta este prima veste proasta. A doua veste proasta e ca suntem una din tarile cu cele mai ridicate fluxuri de emigratie. Si pleaca tinerii si cei in floarea varstei. Cele doua evolutii vor avea un efect devastator asupra sistemului public de pensii. Trebuie repetat faptul ca pensiile sunt platite din taxele si impozitele achitate de persoanele aflate in campul muncii in acel moment. Ele nu sunt platite dintr-un fond care exista si care a fost construit de-a lungul timpului, ci din niste bani cheltuiti in secunda doi dupa ce CAS-urile sunt colectate de la populatie. Si asta are o importanta enorma pentru noi, viitorii pensionari, din mai multe puncte de vedere. Pe de-o parte pentru ca pensia noastra va depinde de numarul tinerilor care vor fi in tara in acel moment. Cu cat acestia vor fi mai putini, cu atat pensia noastra va fi mai mica”, a explicat pentru HotNews.ro Radu Crăciun, aici.
Într-o clădire nouă, îngropată între mare și o centrală electrică din nord-vestul orașului Helsinki, are loc un experiment privind îngrijirea vârstnicilor, îndeaproape urmărit de întreaga populație. Un grup de aproximativ 30 de persoane, în vârstă de peste 60 de ani, își iau cina într-o locuință comună numită Kotisatama, ale cărei facilități includ două saune, o terasă pe acoperiș și o sală de exerciții fizice, scria recent Financial Times (necesită abonament).
Dar nu există personal supraveghetor. Kotisatama este o casă în care atât cei în vârstă, cât și cuplurile, trăiesc împreună și își împart treburile. "Scopul principal al acestei case este să ne menținem activi", spune Leena Vahtera, o locuitoare în vârstă de 72 de ani și președinte al proiectului. "Acesta nu este un azil de bătrâni clasic".
Soțul ei a murit în 2007, în timp ce cei doi fii au propriile lor familii. "Nu am vrut să fiu o povară pentru ei. Am văzut cum mama mea era atât de singură... Suntem siguri că statul nu poate oferi serviciile de care au nevoie bătrânii. Vrem să luăm propriile decizii privind viața noastră", spune ea.
Finlanda discută de 20 de ani despre ce trebuie sa faca cu privire la problemele demografice, reformând sistemul de asistență medicală, guvernanța locală și sistemul de pensii. "Finlanda este o țară rațională. Îmbătrânirea am luat-o foarte serios în seamă", spune Ilkka Kaukoranta, economist-șef la SAK, confederația sindicală din Finlanda.
Totuși, găsirea de răspunsuri s-a dovedit aproape imposibilă. Guvernul de coaliție tripartit din Finlanda s-a prăbușit luna trecută pentru că nu a reușit să treacă reformele guvernamentale înainte de alegerile din 14 aprilie.
Pentru Europa, Finlanda poate fi un avertisment cu privire la problemele politice dificile care stau în față. Populația Finlandei îmbătrânește mai repede decât în orice altă țară europeană, iar Germania și Italia vor avea aceeași problemă nu peste multă vreme. Lecția finlandeză ar putea fi aceea că încercarea de a asigura sustenabilitatea costurilor de îngrijire a sănătății persoanelor în vârstă implică tipuri de opțiuni pe care puține guverne sunt dispuse să și le asume, ridicând întrebări cu privire la creșterea economică pe termen lung și la sănătatea finanțelor publice.
În timp ce părți din restul Europei se confruntă cu ceea ce cercetătorii numesc "sinucidere demografică", lecțiile din experiența finlandeză sunt complexe. "Noi ne-am pregătit devreme, dar s-a făcut foarte puțin", spune Marja Vaarama, profesor de asistență socială la Universitatea din Finlanda de Est.
Țara este o demonstrație vie că schimbarea demografică forțează alegeri de politici fiscale dificil de asumat. "Este foarte dificil și foarte greu ceea ce avem de făcut. Există atât de multe probleme practice care trebuie rezolvate", spune Timo Soini, ministrul afacerilor externe. Un alt politician finlandez este mai blând: "Aceasta este o lovitură serioasă pentru credibilitatea noastră ca națiune reformatoare. Dar dacă noi nu putem face asta, ce speranță au restul statelor?"
"Îmbătrânirea este principala cauză a dezechilibrului structural al economiei noastre și a celui din finanțele publice", spune Kai Mykkanen, ministrul de Interne al Finlandei. În ultimii ani, Finlanda a început să-și calculeze așa-zisul decalaj de sustenabilitate - diferența pe termen lung dintre cheltuielile guvernamentale și veniturile care vor fi agravate de îmbătrânirea populației. Deocamdată, aceasta reprezintă aproximativ 4% din produsul intern brut.
Guvernele succesive din Helsinki au încercat să reducă acest decalaj cu o gamă largă de propuneri de politici. Reformele majore ale sistemului de pensii au fost adoptate în 2001 și din nou în 2014, iar majoritatea experților consideră acum că se află pe o bază financiară solidă.
Dar reforma din sănătate și îngrijire socială s-a dovedit a fi mult mai dificilă, ducând la demisiile ultimelor trei guverne. O parte din problemă este că sănătatea și îngrijirea socială sunt responsabilitatea municipalităților, iar furnizarea unei game complete de servicii este tot mai dificilă pentru multe dintre municipalitățile mici iar timpii de așteptare sunt lungi.
Actualul guvern a încercat să combine un amestec de reforme în administrația locală cu unul privind sănătatea și asistența socială. Problema a fost că această reformă combinată nu funcționa simultan în zona urbană și rurală.
Și atunci, experți din domeniul sănătății au sugerat concentrarea pe cinci sau șase regiuni. Dar politicienii de centru au propus în schimb 18 județe nou formate iar în final nu s-a găsit nicio cale comună.
Este o lecție dureroasă pentru restul Europei, deoarece fragmentarea politică este în creștere pe întreg continentul, ceea ce face ca formarea guvernelor să fie extrem de dificilă și să complice șansele de a reforma domenii politice sensibile. "Este greu să faci reforme cu guverne multi-partid", spune economistul Olli Karkkainen.
Propunerea finală de reformă a fost extrem de complexă și a eșuat înainte ca Parlamentul să fie dizolvat. Partidul de centru pare-se că a pierdut foarte mult în sondaje, în mare parte exact din cauza poziției față de reformele asistenței medicale.
Următorul guvern de la Helsinki este de așteptat să facă o altă încercare de a reforma sănătatea și asistența socială. Dar o coaliție formată de trei sau patru partide va fi probabil necesară, complicând lucrurile în continuare. Toate acestea afectează finanțele publice ale Finlandei, agențiile de rating avertizând că ar putea lua măsuri negative dacă reformele nu se vor materializa.
Dincolo de politică și economie, experții din Finlanda declară că dezbaterea privind îmbătrânirea trebuie revizuită. Prof. Vaarama spune că este greșit să clasificăm toți oamenii în vârstă de peste 65 de ani ca fiind "bătrâni". Ea susține că bătrânețea începe de fapt la 80-85 de ani. Înainte de aceasta, oamenii pot încă să lucreze și să fie consumatori . "Societatea nu înțelege încă ce este longevitatea. Ar trebui să ne uităm la modul în care putem ”beneficia” de această populație", adaugă ea.
Profesorul Vaarama spune că politici simple, cum ar fi o mai mare atenție acordată fizioterapiei la domiciliu de pildă ar putea păstra cuplurile împreună și ar împiedica singurătatea, care devine o problemă tot mai mare.
Acesta a fost gândul din spatele Kotisatama, unde 83 de persoane - cu o vârstă medie de 72 - locuiesc în 63 de apartamente. Există 18 cupluri, patru bărbați singuri, iar restul sunt femei singure. În fiecare săptămână, grupuri de câte 6 persoane se ocupă de gătirea mesei și de curățenie.
"Păstrează capul și picioarele în stare bună. Este mai bine să îmbătrânim împreună", spune doamna Vahtera. Ea adaugă că locuitorii sunt conștienți de faptul că resursele sunt limitate atât la nivel local cât și la nivel național.
"Politicienii știu ce au de făcut, dar sunt de asemenea conștienți că măsurile pe care le au de luat vor duce la ne-alegerea lor în următoarea campanie electorală", spune un polițist finlandez.
Îmbătrânirea activă este acel proces prin care persoanele vârstnice sunt încurajate să rămână în câmpul muncii şi să împărtăşească din experienţa lor celorlalte generaţii. Totodată, presupune încurajarea seniorilor societăţii de a se implica voluntar în diverse activităţi culturale, comunitare şi economice ce contribuie la dezvoltarea societăţii în care trăiesc. Îmbătrânirea nu presupune retragerea individului din societate, ci posibilitatea de a juca un rol activ prin a duce o viaţă sănătoasă, independentă şi împlinită.
Pentru a ajuta persoanele vârstnice să rămână active, este necesar să li se ofere şansa de a participa pe deplin la viaţa societăţii, de a le crea oportunităţi de angajare, facilitarea accesului la activităţi de voluntariat (îngrijirea membrilor familiei), să le creeze condiţiile pentru a duce o viaţă autonomă, prin adaptarea locuinţelor, a mijloacelor de transport, a infrastructurii etc. Populaţia îmbătrâneşte, iar media de vârstă va creşte (în varianta de proiectare medie) de la 41,6 de ani în anul 2016, la 47,9 de ani până în anul 2060.
Biroul electoral a dat o cifră naucitoare, cicâ sunt vreo 5,5 milioane plecati din țară, toti cu vârste între 20-55 de ani, adică activi . Acestia nu vor lua pensie din România. Mai sunt în România încă 2-3 milioane care au lucrat în ultimii 30 de ani la negru la început, mai apoi pe minim plus bonuri de masă - astia toți vor avea pensia minimă de 640 lei.
Deci presiunea va fi pe pensiile speciale și de serviciu, care f curând vor depăși ca sumă totală totalul pensiilor normale.
Pana atunci.. vietnamezii vor repopula Romania.
Cei plecați vor lua pensii din țările lor de adobție.
Vietnamezii nu vor veni în cea mai săracă țară din Europa, care în plus va fi mai îndatorată decât după pacea de la Buftea/București din 1918.
Va doare la banana de viitor ca traiti inca 20 de ani si va aruncati dupa iluzii spuse in campanii sau o punga de orez.
Caminele de batrani private nu sunt o solutie, costurile sunt foarte mari si ca atare taxele vor fi prohibitive pentru generatia de ceausei care a lucrat 40 de ani pe salariul minim.
Statul.... se vede si se stie, nu te poti baza.
Ca atare, intr-o tara de unde pleaca lumea buna si raman criminalii, nebunii, hotii si politicienii, mai ramane o singura solutie pentru batrani. Da' nici macar p-asta nu ti-o asigura statul roman, sa ai optiunea legala de a pleca decent si de buna voie cand ajungi in mizerie.
Trebuie investit in cercetare si inovare. In viitor foarte multe locuri de munca vor fi automatizate, asa ca nu forta de munca va fi problema. Oamenii cu imaginatie si viziune vor fi foarte valorosi.
Eu castig aproape 7000 lei.
As fi de-a dreptul nesimtit sa ii cer mamei mele sa stranga cureaua...
Si argumentele sunt aberante in cele mai multe cazuri.
In primul rand se compara cea mai saraca tara din UE cu cele mai bogate! care-i logica?
Apoi se considera ca e ok ca pensionarii sa aiba o pensie de o suta doua de euro. Dar se trece cu vederea ca pensionarii cheltuie banii in tara, fiind astfel contribuitori directi la cresterea economica si la taxe, prin tva cel putin dar nu numai.
Si atunci, e totuna un pensionar care cheltuie lunar o mie euro, ca cei din vest sau unul care cheltuie o suta ca cei din Ro?
Apoi multi "comentatori" subliniaza ca cei mai multi tineri pleaca din Ro pt ca nu au viitor. Dar se fac ca nu inteleg ca inclusiv ideea de a avea o pensie de o suta-doua la batranete ii face pe multi sa plece! Daca ar avea o perspectiva de o pensie de o mie de euro ar mai pleca?
Se vaită că nu au milițieni, spre exemplu, dar pensionează liftele la 45 de ani.
Cît despre mărirea salariilor, asta-i valabilă doar la asistații de la buget. La privat nu a crescut deloc.
Dar sunt neștiute câte feluri de pensii speciale și de serviciu există și nici numărul lor nu se cunoaște că e confidențial....
atata timp cat avem concetateni care cred sa sistemul de pensii = Caritas si ca merge pe o schem Ponzi, sa nu ne miram ca suntem unde suntem