Financial Times: Giuseppe Conte demisionează din funcția de prim-ministru ● UE respinge apelul lui Johnson de renegociere a Brexit ● The Washington Post: Lista de invitați a Casei Albe a lui Trump favorizează Varșovia și Bucureștii în detrimentul Parisului și Berlinului ● Kathimerini: Măsuri pentru problemele din Samothraki ● Les Echos: Finanțele Publice: Am fost victimele unei piraterii. Peste 2000 de conturi au fost sparte

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Giuseppe Conte demisionează din funcția de prim-ministru al Italiei

Giuseppe Conte și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al Italiei, adâncind criza politică a țării după luni de guvernare pline de certuri și scandaluri. Demisia sa dă startul căutării rapide a unei noi formule guvernamentale care să facă față unei economii falimentare.

Domnul Conte a declarat că renunță la funcție, acuzându-l pe Matteo Salvini, ministrul de Interne și liderul partidului Ligii anti-imigrație, că a slăbit țara prin insistența cu care dorea noi alegeri.

Adresându-se parlamentarilor italieni, domnul Conte a declarat că dl Salvini „a demonstrat că își urmărește propriul interes personal și pe cel al partidului său”. Premierul a spus că îi va transmite președintelui Sergio Mattarella „că acest guvern a ajuns la capăt” și îi va pune pe masă demisia din funcția de prim-ministru.

Demisia face inutil demersul solicitat de Salvini, acela de a acorda un vot de neîncredere Guvernului.

Domnul Mattarella va trebui să se consulte cu liderii partidelor pentru a decide dacă există posibilitatea de a forma o nouă coaliție sau dacă țara va avea nevoie să treacă prin organizarea de noi alegeri. Acest lucru ar putea întrerupe negocierile privind realizarea bugetului pe anul viitor, un exercițiu delicat pentru una dintre cele mai slabe economii din zona euro.

Indicele bursier FTSE MIB din Italia a coborât cu 0,9 la sută, o subperformanță comparativ cu bursele europene, dar piețele și-au mai revenit pe măsură ce domnul Conte s-a adresat Parlamentului.

Liga și Partidul Cinci Stele au intrat în coaliție cu mai bine de un an în urmă, după ce ambele partide populiste au câștigat alegerile generale. De atunci, diferențele dintre pozițiile lor s-au adâncit, dl Salvini eclipsându-l pe Luigi Di Maio, liderul formațiunii Cinci Stele.

Domnul Salvini a declarat în această lună că nu există viitor în coaliție și a solicitat noi alegeri, o cerere interpretată de analiști ca o modalitate de a-și consolida puterea.

Conte a declarat că decizia dlui Salvini de a declanșa criza a împiedicat negocierile Romei cu Bruxellesul cu privire la deficitul bugetar și a trădat dorința de schimbare a cetățenilor.

Cele 14 luni de guvernare au fost marcate de confruntări sporadice cu liderii UE cu privire la planurile de cheltuieli ale Italiei, despre care Bruxelles-ul a declarat că nu respectă regulile bugetare ale blocului comunitar. Italia are a doua cea mai mare datorie din zona euro, după Grecia.

Răspunzând atacului domnului Conte, domnul Salvini le-a spus parlamentarilor că nu regretă nimic din ce a făcut și că oricând ar face din nou același lucru. „Sunt un om liber, fără teamă că voi fi judecat de italieni. Cei care se tem să participe la alegeri sunt mai puțin liberi”, a spus el.

Domnul Mattarella va începe consultările formale miercuri, când îi va întâlni pe liderii senatului și ai camerei inferioare precum și grupurile parlamentare ale senatorilor independenți. Printre opțiunile care ar putea fi luate în considerare de dl Mattarella se numără aceea ca partidul Cinci Stele să continue să guverneze alături de Partidul Democrat de centru-stânga. Matteo Renzi, fostul premier din partea PD, a sugerat această opțiune, deși există o anume ostilitate din partea ambelor partide față de această idee. „O posibilă alianță între Cinci Stele și PD este mai dificilă decât pare. Cinci Stele dorește clar să rămână la putere, dar le-ar fi greu să lucreze cu Renzi, o figură toxică pentru mulți parlamentari și susținători ai partidului”, a declarat Luigi Curini, profesor de științe politice la Universitatea din Milano. Nicola Zingaretti, noul lider al PD, ar prefera organizarea de alegeri, a adăugat dl Curini.

Alte articole din Financial Times:

  • UE respinge apelul lui Johnson de renegociere a Brexit

UE a respins solicitarea lui Boris Johnson privind o re-negociere a termenilor privind retragerea Marii Britanii din blocul comunitar, cu numai o zi înainte ca premierul britanic să se întâlnească cu cancelarul german Angela Merkel, aceasta fiind prima lor întâlnire de la preluarea mandatului.

Respingerea venită marți a alimentat așteptările crescânde privind ieșirea Marii Britanii din UE fără niciun acord, înrăutățind astfel relațiile dintre cele două entități și adâncind perspectiva unor perturbări economice severe.

Boris Johnson a insistat ca UE să renunţe la aşa-numita clauză de backstop din acordul de retragere negociat între Londra şi Bruxelles, menită să evite o frontieră efectivă între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. Donald Tusk, președintele Consiliului European, a declarat că Marea Britanie nu are nicio „alternativă realistă” pentru această problemă.

Domnul Johnson, care o va întâlni miercuri pe doamna Merkel la Berlin și se va vedea joi cu președintele Emmanuel Macron la Paris, și-a expus obiecțiunile cu privire la soluția „nedemocratică” privind backstopul și a reiterat că discuțiile nu pot continua decât în ​​cazul în care aceasta ar fi anulată.

Dar dl Tusk a acuzat guvernul Regatului Unit că a urmărit o strategie care să conducă la o nouă frontieră dură, subminând astfel Acordul din Vinerea Mare din 1998 care a pus capăt deceniilor de violență în Irlanda de Nord. „Cei care se află în fundal și care nu vin cu propuneri alternative realiste sunt cei care sprijină, de fapt, restabilirea unei frontiere dure. Chiar dacă nu recunosc acest lucru”, a spus Tusk.

Scrisoarea domnului Johnson a fost interpretată de UE ca un semnal de neseriozitate în privința unei re-negocieri. Un oficial german a spus că riscul unei Brexit fără acord a crescut în mod clar. Un alt oficial din Berlin a declarat: „Cert este că avem încă nevoie de un mecanism legal care să asigure o frontieră deschisă între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, păstrând în același timp integritatea pieței unice a UE. Backstopul rezolvă această problemă, iar Johnson nu și-a propus o altă alternativă.”

Un înalt funcționar Downing Street a descris declarația domnului Tusk drept o „reacție excesivă”. „Se pare că poziția lor nu se va schimba. Este trist că nu doresc să fie rezonabili”, a spus funcționarul respectiv.

Premierul a declarat că guvernul va analiza o serie de „aranjamente alternative” pentru menținerea comerțului fără fricțiuni la frontiera irlandeză, dar a adăugat că aceste „soluții” sunt doar discuții despre relația viitoare dintre Marea Britanie și UE.

Într-o notă trimisă diplomaților UE27 marți, Comisia Europeană și Consiliul au „regretat” poziția Regatului Unit și au declarat că afirmațiile din scrisoarea domnului Johnson sunt „incorecte” și „înșelătoare”.

Aceștia au contestat trei dintre afirmațiile guvernului Regatului Unit: a spus că backstopul nu contravine Acordului de Vinerea Mare, că cetățenii Irlandei de Nord ar avea un cuvânt de spus cu privire la cadrul legal privind backstopul și că o frontieră deschisă nu ar putea fi menținută dacă Irlanda de Nord nu ar respecta legile UE.

Irlanda și-a reiterat sprijinul privind respingerea propunerii domnului Johnson într-o convorbire telefonică de 30 de minute, marți, între Simon Coveney, vicepremierul irlandez, și Stephen Barclay, secretarul britanic pentru Brexit. În ciuda diferențelor, apelul a fost cordial și prietenos, a spus un oficial din Dublin.

Lira a scăzut după comentariile domnului Tusk. Acesta a coborât cu 0,4 la sută în fața dolarului, tranzacționându-se sub 1,21 dolari.

  • Kathimerini: Măsuri pentru problemele din Samothraki

Un port în ruină, o linie navală-umbră a trecutului, suprapuse pe avarii simultane ale navelor de linie şi pe un vânt puternic au dezvăluit probleme grave care durează de decenii şi care s-au amplificat în ultimii ani. Întâmplarea a făcut în acelaşi timp o publicitate proastă turismului grec de care depinde o mare parte din economia greacă. Deşi problema unei legături navale sigure către Samothraki era cunoscută încă din 2017, i se cere acum unui guvern de numai patruzeci de zile să funcţioneze pompieristic pentru a rezolva atât problema pe termen scurt, cât şi problema de mai lungă durată a îmbunătăţirii liniilor nerentabile şi a infrastructurilor portuare deficitare.

De notat că pentru găsirea unor soluţii permanente la problema legăturilor navale către Samothraki şi rezolvarea problemelor grave legate de infrastructura portuară a insulei, ieri a avut loc o reuniune guvernamentală în urma căreia au fost decise următoarele:

- asigurarea unei legături navale neîntrerupte şi regulate între insulă şi oraşul Alexandroupoli, până la data de 31/10/2019, când expiră contractul actual,

- îmbunătăţirea cadrului de licitaţii pentru contractele referitoare la liniile nerentabile, care să prevadă nave mai bune, inclusiv existenţa posibilităţii de înlocuire a navei,

- începerea imediată, după mulţi ani, a lucrărilor de curăţare şi refacere a porturilor Kamariotissa şi Thermes. Încă de astăzi au fost alocate în acest sens primele fonduri de către Ministerul Navigaţiei şi Politicii Insulare către Autoritatea Portuară Alexandroupoli. În plus, sunt accelerate lucrările de modernizare şi optimizare a porturilor insulei,

- alocarea unor fonduri suplimentare în valoare de 4,5 milioane de euro pentru lucrările antiinundaţii, care au fost promise după dezastrul natural din septembrie 2017, dar care nu au fost realizate,

- consolidarea activităţii turistice în insulă prin acţiuni imediate care presupun atragerea de turişti români (care reprezintă circa o treime din vizitatori), în urma unei înţelegeri între Ministerul Turismului şi biroul din România al Organismului Elen de Turism, iar pe termen mediu prin crearea unei noi linii navale Samothraki - Alexandroupoli - Limnos.

În Bulgaria şi România

În presa din Bulgaria şi România s-a făcut mare caz de blocajul intervenit la Samothraki, din cauză că un număr mare de cetăţeni din cele două ţări aleg această insulă ca destinaţie pentru vacanţele lor. Nu este întâmplător că pentru a uşura situaţia cetăţenilor lor care au rămas blocaţi împreună cu alţi vizitatori în Samothraki, săptămâna trecută, au fost mobilizate autorităţile consulare ale celor două ţări de la Salonic.

În plus, presa din Bulgaria şi România a găzduit declaraţii şi mărturii ale celor blocaţi. Edificatoare sunt cele povestite de un bulgar despre cei mai bine de 1.300 de oameni care se aflau în port aşteptând, cu tensiunea şi nervii amplificaţi din cauza lipsei de informare şi a tracasării. "Eram ca într-un lagăr de concentrare. Erau oameni peste tot, cu saci de dormit, cu corturi şi maşini", povesteşte el.

Ministrul român de externe, Ramona Mănescu, a făcut declaraţii pe această temă în care a vorbit despre o reacţie întârziată a autorităţilor elene în problema creată şi în rezolvarea situaţiei care a provocat un adevărat chin pentru vizitatorii insulei. (RADOR)

  • Les Echos: Finanțele Publice: Am fost victimele unei piraterii. Peste 2.000 de conturi au fost sparte

Direcția Generală a Finanțelor Publice a anunțat marți că a fost victima unei piraterii masive a spațiului dedicat persoanelor fizice (un fel de Spațiu Privat Virtual francez- n.red.). Mii de documente fiscale au fost modificate.

S-ar putea crede că serverele Finanțelor sunt inexpugnabile, dar se pare că hackerii au găsit totuși o cale de intrare. Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFIP) a anunțat marți că a fost victima unei piraterii masive a spațiului dedicat persoanelor fizice. Peste 2.000 de conturi de e-mail personale au fost sparte. Incidentul s-a produs la sfârșitul lunii iunie, imediat după perioada de returnare a taxelor și impozitelor. Conform „Le Canard enchaîné” care va apărea în această miercuri, mii de fișe de declarații fiscale au fost modificate.

"Administrația fiscală a primit 2.000 de solicitări pentru a reseta parolele într-un timp foarte scurt", a declarat un purtător de cuvânt al ministerului, spunând că "sistemul de avertizare a funcționat bine".

Ministerul spune că utilizatorii în cauză au fost avertizați prin telefon sau e-mail. Situația lor fiscală a fost restabilită la starea inițială. „Este important să vă asigurați accesul, astfel încât un atacator să nu vă poată accesa datele personale sau să facă operațiuni în numele Dvs”, avertizează DGFIP.

Între timp, serviciile Bercy vor asigura până la sfârșitul lunii august resetarea parolelor prin introducerea unei întrebări secrete. Sunt prevăzute și alte soluții, compatibile cu standardele europene cum ar fi trimiterea unui cod prin SMS sau aplicarea de soluții biometrice.

  • The Washington Post: Lista de invitați a Casei Albe a lui Trump favorizează Varșovia și Bucureștii în detrimentul Parisului și Berlinului

Când Klaus Iohannis se va întâlni cu președintele Trump, marți, președintele român va deveni cel de al zecelea conducător european care îl vizitează pe Trump la Casa Albă anul acesta.

Însă nici unul dintre ei nu a venit dintr-o mare putere vest-europeană, dintre cele care sunt de decenii aliați esențiali ai SUA. În schimb, Trump a curtat și a fost curtat de conducători din Europa Centrală și de Est.

Din perspectiva lui Trump, regiunea oferă potențialul unor noi aranjamente comerciale, energetice și militare care uneori pot ocoli Europa de Vest, reprezentând o înțepătură pentru unii lideri tradiționali cum e cancelarul german Angela Merkel.

Trump evidențiază „importanța Europei Centrale pentru SUA, atât ca aliați și parteneri de securitate cât și ca parteneri de afaceri și comerciali pe viitor”, a declarat luni un demnitar al administrației.

Președintele s-a întâlnit cu conducătorii Austriei, Cehiei, Slovaciei, Turciei, Ungariei și Poloniei. Iohannis va fi al șaptelea din Europa Centrală sau de Est. Din Europa el i-a mai primit pe conducătorii Elveției, Irlandei și Olandei, pe lângă lideri din Canada, Orientul Mijlociu, America de Sud, Asia și Asia de Sud.

„Unii dintre conducătorii est-europeni, indiferent că vorbim de Ungaria, de polonezi și, acum, România, și-au dat practic seama cum să se poarte cu Trump, și ei apelează la unele dintre instinctele lui mai iliberale”, a declarat Kelly Magsamen, vicepreședintă pentru securitate națională și politici internaționale la Center for American Progress.

„Lui Trump îi place ideea de a submina proiectul european, indiferent dacă e vorba de Brexit sau sentimentele anti-UE” împărtășite de Trump și unii dintre conducătorii pe care i-a invitat, a declarat Magsamen, fostă consilieră pe probleme de securitate națională a președinților Barack Obama și George W. Bush.

Trump s-a întâlnit în 2019 cu conducătorii Regatului Unit, Franței și Germaniei în străinătate, dar nu și acasă. El se va întâlni cu aliați apropiați la reuniunea anuală G7 din acest weekend, în Franța, și există așteptări ca el să-l invite curând la Casa Albă pe noul premier britanic Boris Johnson.

La fel ca alți președinți, Trump profită de reuniuni externe precum G7 sau G20 pentru a avea runde de întâlniri cărora diplomații le spun „întâlniri-viteză”. Acele întrevederi sunt în mod normal mai scurte și cu mai puțină implicare decât o vizită formală la Casa Albă, care în mod obișnuit e rezultatul a luni de planificare și al manevrelor interne pentru prinderea unui loc în orarul aglomerat al președintelui, au declarat membri veterani ai unor administrații anterioare.

Accentul pus pe Europa Centrală și de Est e similar unei alte inițiative de apropiere de spațiul post-comunist, sub Bush, însă acum vine în contextul diferit al ascensiunii naționalismului pe întregul continent și al fisurilor apărute în Uniunea Europeană. Este totodată într-un contrast puternic cu Obama, care a clădit o relație în mod special strânsă cu Merkel în cursul crizei financiare globale de acum un deceniu.

Iohannis, în ce-l privește, nu e ostil față de UE, așa cum e Trump, și a criticat cotitura Ungariei vecine către un naționalism anti-imigranți. Însă el caută să obțină binecuvântarea lui Trump întrucât va candida la alegeri toamna aceasta și era nerăbdător să accepte o invitație râvnită la Casa Albă.

Trump dorește să dea România drept exemplu, ca țară NATO care și-a îndeplinit angajamentul de a cheltui 2% din PIB pe apărare. România s-ar putea alătura totodată unor vecini ai ei central-europeni în a deschide ori a lua în calcul deschiderea unei misiuni diplomatice la Ierusalim, o prioritate a Administrației Trump după ce SUA au rupt uzanțele valabile de decenii și și-au mutat ambasada de la Tel Aviv în orașul sfânt, care este revendicat și de palestinieni spre a le fi capitală.

„Este o zonă care este foarte interesantă; se petrec foarte multe acolo. Economiile sunt în creștere. Comerțul dintre aceste țări și SUA crește mereu”, a declarat oficialul administrației, care a vorbit sub condiția anonimatului, din cauza protocolului Casei Albe. Daniel Fried, fost demnitar în Departamentul de Stat și fost ambasador în Polonia, vede „motive amestecate” pentru concentrarea lui Trump pe Europa Centrală și de Est. Fried, în prezent specialist pe Europa la Atlantic Council, aplaudă inițiativa de a se atrage aceste țări mai aproape de SUA, chiar dacă „aripii ideologice a Casei Albe a lui Trump îi place de ele din motivele greșite”.

Administrația Trump a curtat în special Polonia, văzând-o ca pe o contrapondere la influența și prioritățile germane. Trump a meditat la mutarea unor forțe americane staționate acum în Germania la un nou comandament din Polonia, unde va face cea de-a doua sa vizită în calitate de președinte în weekendul de Ziua Muncii [în SUA se serbează în prima zi de luni din septembrie - n.trad.].

Diplomații vest-europeni refuză să răspundă la întrebarea dacă liderii lor se simt ignorați ori dezavantajați în vreun fel din cauza acestui accent pus pe țări în general mai sărace și mai puțin puternice. Atât oficiali britanici cât și americani observă că, odată cu alegerea conservatorului pro-Brexit Johnson, Trump are acum un aliat ideologic apropiat la cârma unuia dintre marii aliați occidentali.

Președintele francez Emmanuel Macron s-a retras din rolul său de purtător de cuvânt al eforturilor europene de a-l convinge pe Trump să renunțe la politicile comerciale punitive și la confruntarea cu Iranul. Cei doi conducători au fost cordiali, chiar dacă un pic încordați, atunci când s-au întâlnit în iunie cu ocazia comemorării a 75 de ani de la Ziua-Z. „Facem multe împreună și relația dintre tine și mine, cât și dintre SUA și Franța, a fost nemaipomenită”, a declarat Trump înainte de a se întâlni cu Macron în orașul francez Caen.

Merkel a fost strident de critică față de Trump în anumite momente, inclusiv luna trecută, când a declarat că atacurile lui contra a patru parlamentari democrați de culoare sunt contrare cu ceea ce înțelege ea prin „puterea Americii”. „Au existat ocazii anul acesta pentru o întâlnire a celor doi conducători în afara Casei Albe”, a declarat un oficial german.

Merkel l-a vizitat pe Trump la Casa Albă atât în 2017 cât și în 2018, însă Trump nu a vizitat Germania în calitate de președinte. El este extrem de nepopular în Germania. Întrebat luni la Casa Albă despre absența lui Trump din Germania, oficialul administrației a respins orice idee privind o ignorare a lui Merkel.

„Președintele Trump are contacte frecvente cu cancelarul Merkel, iar acest fapt nu ar trebui interpretat în nici un fel în ce privește relația americano-germană”, a declarat oficialul.

Merkel, la rândul ei, e posibil să se fi pus pe studiat pentru următoarea sa întâlnire cu Trump ori poate dorea numai să-l ia un pic peste picior cu cartea aleasă de ea luna aceasta drept lectură de vacanță. Merkel a fost surprinsă de fotografi citind cartea „Tiran: Shakespeare despre Politică” a profesorului Stephen Greenblatt de la Harvard, carte pe care un fost oficial al Departamentului de Stat din vremea administrației Bush, Eliot A. Cohen, a calificat-o drept „în esență, o carte despre președintele Trump”. (RADOR)