Financial Times: Vapori de apă descoperiți în atmosfera unei planete. ● Demersul lui Emmanuel Macron faţă de Rusia deranjează UE ● The Washington Post: De ce vor saluta duşmanii SUA plecarea lui Bolton şi de ce nu ar trebui să se entuziasmeze prea mult ● Gazeta.ru: Cazul presupusului spion american Smolenkov: "Rusia a încetat să-l caute după câteva luni de la dispariţie"
- Financial Times: Vapori de apă descoperiți în atmosfera unei planete
Oamenii de știință au detectat pentru prima dată vapori de apă în atmosfera unei planete aflate în afara sistemului nostru solar. „Găsirea apei într-o lume potențial locuibilă, alta decât Pământul, este extrem de interesantă”, a spus Angelos Tsiaras de la University College London, locul unde o echipă de astronomi a făcut descoperirea analizând datele provenite de la Telescopul Spațial Hubble. „Această planetă satisface cele mai multe cerințe privind gradul potențial de locuire decât oricare altă planetă pe care o știm acum.”
Exoplaneta, cunoscută sub numele de K2-18b, se află la 110 ani lumină distanță în constelația Leu. Face parte din categoria ”super-Pământ”, cu o masă de opt ori mai mare decât a planetei noastre și având diametrul dublu față de cel al Pământului. Detaliile sunt publicate în revista Nature Astronomy.
În teorie, viața ar fi putut evolua pe K2-18b, având în vedere existența apei și a temperaturilor tolerabile pentru moleculele biologice. Dar organismele nu ar arăta ca cele de la noi pentru că ar trebui să tolereze gravitația mai puternică a planetei și probabilitatea unor niveluri mai mari de radiații decât cele pe care Pământul le primește de la soarele nostru.
„K2-18b nu este „Pământul 2.0”, deoarece este semnificativ mai greu și are o compoziție atmosferică diferită”, a spus dr. Tsiaras. „Cu toate acestea, ne aduce mai aproape de răspunsul la întrebarea fundamentală: este Pământul unic?”
Căutarea exoplanetelor dincolo de sistemul solar a început în urmă cu doar 25 de ani. De atunci au fost depistate aproximativ 4.000: un număr extrem de mic din cele 100 de miliarde de asemenea stele cât se bănuiește că ar avea galaxia noastră.
K2-18b a fost descoperit în 2015 de satelitul Kepler al NASA. Echipa UCL a folosit observații spectroscopice furnizate de telescopul spațial Hubble. Aceasta a arătat fără ambiguitate că acolo există apă și a confirmat prezența hidrogenului. ”Soarele” ei este mai mic decât Soarele nostru și mai rece, dar și mai aproape de planetă, oferindu-i o temperatură similară celei de pe Pamânt.
Deși K2-18b are o densitate similară cu planetele din sistemul nostru solar, oamenii de știință sunt limitați de capacitatea lui Hubble, în privința altor detalii. Astronomii nu pot spune câți vapori de apă sunt în atmosferă, dacă sunt prezente și alte gaze precum azotul, oxigenul sau metanul sau dacă planeta e acoperită parțial sau total de oceane.
Ei speră să răspundă la aceste întrebări odată cu lansarea următoarei generații de telescoape.
Acestea includ succesorul lui Hubble, telescopul spațial James Webb, care urmează să funcționeze din 2021 și misiunea Ariel a Agenției Spațiale Europene, programat pentru lansare în 2028.
Alte titluri din FT:
- Demersul lui Emmanuel Macron faţă de Rusia deranjează UE
Preşedintele francez, acuzat de aroganţă din cauza angajamentului său de a reface relaţiile Europei cu Moscova.
Febrilitatea activităţii diplomatice a preşedintelui francez Emmanuel Macron, menită să dezgheţe relaţiile UE cu Moscova, a tras semnale de alarmă în alte capitale europene, unde suspiciunile în privinţa liderului rus Vladimir Putin sunt mari.
Scopul imediat al dlui Macron a fost acela de a facilita nişte tratative între dl Putin şi Volodimir Zelenski, noul preşedinte ucrainean, încercând ca astfel să pună capăt războiului separatist din estul Ucrainei, sprijinit de ruşi. În urma unui schimb de prizonieri de săptămâna trecută, convenit între Kiev şi Moscova, este de aşteptat ca, în această lună, Parisul să găzduiască o reuniune la nivel înalt pe tema păcii, prima din ultimii trei ani.
Dar liderul francez are ambiţii mai mari, respectiv, să întărească relaţiile europene cu Moscova pentru a facilita implicarea Moscovei în alte crize de pe plan internaţional, mai ales în privinţa disputelor legate de ambiţiile nucleare ale Iranului.
"Îndepărtarea Rusiei de Europa este o mare greşeală strategică, din cauză că noi vom împinge astfel Rusia fie spre o izolare care ar spori tensiunile, fie spre nişte alianţe cu alte mari puteri, precum China", a declarat liderul francez la o reuniune cu ambasadorii ţării sale din luna august. "Continentul european nu va fi niciodată stabil sau în siguranţă dacă noi nu ne pacificăm şi nu ne clarificăm relaţiile cu Rusia".
La fel ca preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, dl Macron, care, luna trecută, l-a găzduit pe dl Putin la reşedinţa sa din Fort de Brégançon înaintea summitului G7, se gândeşte la o eventuală revenire a Rusiei în grupul celor mai industrializate economii din lume, din care ea a fost exclusă după anexarea Crimeii din 2014.
Demersul său diplomatic se bazează pe aserţiunea că "este absurd să avem cu Moscova relaţii mai proaste decât cele de pe vremea Războiului Rece", a declarat Thomas Gomart, directorul Institutului Francez pentru Relaţii Internaţionale.
Dar unii aliaţi ai Franţei - mai ales Germania, Olanda, Polonia şi ţările baltice - se arată îngrijoraţi, iar unii vor să menţină sau să întărească sancţiunile impuse Rusiei din cauza Crimeii.
Norbert Röttgen, şeful comisiei pentru politică externă din Bundestag, a acuzat Parisul că nu s-a consultat cu Berlinul şi cu alte capitale. "Problema este aceea că îl recompensezi pe Putin chiar dacă el nu a mişcat nici măcar un deget în privinţa vreunei probleme", a spus el. "În politica rusă nu s-a semnalat nicio schimbare. Pentru Putin, asta înseamnă o adevărată validare. El nu face nimic, şi totuşi apare această apropiere din partea Europei".
Dar Nils Schmidt, purtătorul de cuvânt în materie de politică externă din partea SPD, partidul mai mic din coaliţia dnei Merkel, a declarat: "Asta se înscrie în cadrul unei abordări coordonate... Germania şi Franţa merg cu siguranţă în aceeaşi direcţie pe această temă, deşi Franţa o face într-un stil mai... bombastic".
Polonia, unde suspiciunile sale de-acum istorice cu privire la Rusia s-au adâncit din cauza amestecului Moscovei în Ucraina, a criticat şi ea strategia franceză. "Multe ţări, mai ales cele care nu se află în imediata vecinătate a Rusiei, se ambiţionează să ignore faptul că Rusia nu şi-a schimbat felul de a fi în conflictul ucrainean", a declarat Pawel Jablonski, consilier al premierului Mateusz Morawiecki. "Nu ne facem niciun fel de iluzii (în privinţa Rusiei)".
Oficialii polonezi spun că ţara va pleda pentru menţinerea sancţiunilor UE impuse Moscovei, care urmează să fie reînnoite la începutul anului viitor.
Deocamdată, Parisul a exclus ridicarea sancţiunilor. Luni, la o întâlnire între miniştrii de externe şi ai apărării din Franţa şi Rusia, ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a spus că "nu e încă timpul". Dar oficialii francezi au dat de înţeles că Parisul nu va face din Crimeea un obstacol în îmbunătăţirea relaţiilor dacă dl Putin şi dl Zelenski pot ajunge la un acord pentru încetarea războiului din Ucraina.
Rusia a profitat de retorica dlui Macron, dând-o ca pe un exemplu pragmatic al cooperării cu Europa pentru care ea a pledat. Dar Moscova nu a dat de înţeles că va face vreo concesie importantă în privinţa Crimeii sau a estului Ucrainei.
Întrebat dacă nu crede că Franţa se arată prea "pozitivă" faţă de Rusia şi dacă eliberarea suspectului implicat în catastrofa aviatică privind avionul malayezian de pasageri nu a creeat senzaţia că Rusiei i s-au făcut prea multe concesii, un înalt diplomat din UE a replicat: "Aveţi dreptate". James Nixey şi Mathieu Boulègue, de la Chatham House, l-au acuzat pe dl Macron de aroganţă. "Impresia preşedintelui francez că ar putea găsi o cale de a aduce Rusia pe calea cea bună (sau a o scoate 'de la răcoare'...) este greşită", au scris ei într-un articol. "Rusia nu doreşte să fie inclusă chiar dacă spune că da. Şi cu siguranţă, nu în condiţiile impuse de UE". (RADOR)
- Gazeta.ru: Cazul presupusului spion american Smolenkov: "Rusia a încetat să-l caute după câteva luni de la dispariţie"
Autorităţile ruse au încetat să-l caute pe fostul funcționar al administrației prezidențiale Oleg Smolenkov, despre care presa scrie că ar fi presupusul spion american extras în 2017 din Federaţia Rusă - potrivit Interfax.
O sursă a declarat pentru agenţie că autorităţile ruse au încetat să-l caute pe Smolenkov la câteva luni după dispariția acestuia. Potrivit sursei respective, operaţiunea de căutare a lui Smolenkov a început pe 6 septembrie 2017, după ce rudele bărbatului au anunţat că acesta a dispărut. Ulterior, însă, s-a dovedit că Oleg Smolenkov și familia sa au mers în Muntenegru, drept care dosarul penal deschis în acest sens a fost închis.
Amintim că CNN a difuzat recent un material potrivit căruia, într-o misiune secretă din 2017, Statele Unite au extras cu succes unul dintre cei mai buni spioni din interiorul guvernului rus, de teama că președintele american, Donald Trump, ar putea expune sursa. Ulterior aparţiei acestor informaţii, mass-media din Rusia au scris că spionul respectiv ar fi Oleg Smolenkov. Surse care susţin că l-ar cunoaşte pe Smolenkov au declarat pentru Kommersant că activitatea bărbatului a fost mai degrabă una tehnică (achiziții, pregătirea vizitelor), astfel că este greu de crezut că ar fi putut raporta ceva, "în afară de zvonuri".
Alte persoane care afirmă că îl cunosc pe Oleg Smolenkov amintesc că acesta a lucrat la Ambasada Rusiei la Washington în perioada în care actualul consilier pentru afaceri internaţionale al preşedintelui Vladimir Putin, Iuri Uşakov, era ambasador al Rusiei în SUA. După ce s-a întors în Rusia, Oleg Smolenkov s-a bucurat de încrederea fostului ambasador Uşakov - precizează sursele Kommersant. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat, marţi, că Oleg Smolenkov a lucrat în Administrația Prezidenţială de la Moscova, însă a subliniat că "a fost concediat în urmă cu câţiva ani". Potrivit lui Peskov, atribuţiile lui Smolenkov nu făceau parte din categoria înalților funcționari (RADOR)
- THE WASHINGTON POST: De ce vor saluta duşmanii SUA plecarea lui Bolton şi de ce nu ar trebui să se entuziasmeze prea mult
Era de aşteptat ca plecarea incisivului consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Trump, John Bolton, să fie amplu salutată de duşmanii SUA din exterior, miercuri, ca un indiciu al măsurii în care îl percepeau ca pe un interpus între interesele lor şi ceea ce ei speră să fie cele ale lui Trump.
Reacţiile occidentale au fost mai ambigue. Deşi s-a manifestat un scepticism extins în momentul numirii lui Bolton în funcţia de consilier pentru securitate naţională, în martie anul trecut - ţinând cont de sprijinul lui anterior pentru invaziile şi războaiele externe - unii au ajuns să-l considere ca fiind o contrapondere uneori binevenită la impulsurile spontane ale preşedintelui din ultimele luni.
Aceste impulsuri au fost uneori criticate că au făcut jocul unor lideri autoritari de felul lui Kim Jong Un din Coreea de Nord, căruia i s-au acordat mai multe şedinţe foto istorice cu Trump fără a fi trebuit să facă concesii semnificative.
În special Coreea de Nord, Iranul şi Rusia l-au considerat pe Bolton ca fiind un obstacol crucial şi probabil că nu-i vor duce dorul. Dar printre rânduri, reacţia lor la demiterea lui Bolton a reflectat totodată scepticismul analiştilor privind posibilitatea ca izgonirea consilierului detestat să modifice realmente obiectivele generale şi strategia administraţiei Trump.
Iran
Pe website-ul său oficial, preşedintele iranian Hassan Rouhani a fost citat salutând plecarea lui Bolton ca pe o oportunitate pentru administraţia Trump de a "abandona atitudinea belicoasă şi politica sa de presiune maximă".
Trump s-a retras din acordul nuclear cu Iranul anul trecut, înfuriindu-i pe aliaţii SUA din Europa care au perfectat acordul. Odată cu intensificarea presiunilor SUA în ultimele luni, tensiunile s-au agravat în timpul verii când Iranul a fost acuzat că a atacat tancuri petroliere din Golful Persic şi a doborât o dronă americană în regiune.
În tot acest timp, Bolton şi-a menţinut opoziţia vehementă faţă de lansarea unor convorbiri cu conducerea iraniană. Drept răspuns la atitudinea intransigentă, Iranul a încălcat unele din restricţiile la care se angajase prin acordul nuclear.
Poziţia lui Bolton în calitate de consilier pentru securitate naţională nu va fi fost desigur o surpriză pentru nimeni din cei care urmăriseră remarcile lui anterioare. Cu câteva luni înainte să devină consilier pentru securitate naţională, el a pledat făţiş pentru o răsturnare a regimului iranian cu sprijinul SUA. "Obiectivul nostru ar trebui să fie schimbarea de regim în Iran", a spus Bolton la Fox News în ianuarie anul trecut.
Coreea de Nord
Din partea Coreii de Nord nu a existat o reacţie oficială miercuri, dar regimul de la Phenian a exprimat anterior critici aspre la adresa lui Bolton, numindu-l un "produs uman defectuos" şi un "agitator al războiului".
Animozitatea manifestată de Coreea de Nord faţă de Bolton precede administraţia Trump. Pe când era ambasador la ONU şi subsecretar de stat pentru controlul armamentului în timpul administraţiei George W. Bush, Bolton se număra printre comentatorii cei mai drastici la adresa Phenianului, sugerând de exemplu necesitatea unui război preventiv.
Într-un articol pentru Wall Street Journal din februarie anul trecut, dinainte de intrarea în administraţia Trump, Bolton şi-a explicat poziţia: "Este perfect legitim ca SUA să răspundă la actuala 'necesitate' reprezentată de armele nucleare ale Coreii de Nord lovind în prealabil."
Preocupările manifestate în interiorul Casei Albe privind posibilitatea ca Bolton să complice prima întâlnire ulterioară dintre Kim şi Trump s-au dovedit a fi justificate. La două luni de la preluarea funcţiei, Bolton a sugerat că Libia ar putea sluji drept exemplu pentru a convinge Coreea de Nord să renunţe la programul ei de înarmare nucleară, ceea ce a îngreunat pregătirile.
Deşi se părea că Bolton se referea la necesitatea de a clădi încredere şi de a verifica eventualele progrese în domeniul denuclearizării, Coreea de Nord a considerat că aprecierile lui Bolton sugerau o răsturnare violentă a regimului - în mod similar cu ceea ce se întâmplase în Libia la izgonirea şi uciderea liderului Moammar Gaddafi.
După ce Coreea de Nord a calificat sugestiile lui Bolton drept "îngrozitor de sinistre", şi Trump l-a contrazis pe Bolton, spunând: "Modelul Libia nu este deloc modelul la care ne gândim pentru Coreea de Nord". Trump a adăugat că Kim va "fi în ţara lui; el îşi va conduce ţara" în cazul unui acord.
În timpul summitului ulterior Kim-Trump, Bolton s-a pomenit marginalizat. După al doilea summit al celor doi lideri din februarie, oficialităţile SUA l-au învinovăţit pe Bolton de eşecul întâlnirii.
Plecarea lui ar putea crea noi speranţe de progres, în special după ce Coreea de Nord a spus luni că este dispusă să reia convorbirile cu SUA. Dar analiştii rămân sceptici, apreciind că motivul de bază al lipsei progreselor spre renunţarea de către Coreea de Nord la programul său de înarmare nucleară ţine de divergenţe mai fundamentale existente între Kim şi Trump. SUA susţin că Phenianul ar trebui să renunţe unilateral la armele nucleare, în timp ce Coreea de Nord respinge ideea.
Rusia
Poate că remarcile lui Bolton la adresa Rusiei nu au declanşat răspunsuri retorice la fel de drastice ca cele din partea Coreii de Nord sau Iranului, dar nici la Moscova Bolton nu era chiar binevenit.
Înainte de a intra în administraţie, el s-a grăbit să vină în sprijinul aliaţilor din Europa ai SUA - din care mulţi privesc în continuare cu scepticism unele din celelalte poziţii exprimate de el cu privire la Coreea de Nord sau Iran - spunând că "nu vom permite Rusiei să intimideze SUA sau pe aliaţii săi".
Aceste comentarii au creat condiţiile pentru mai multe momente ciudate din timpul mandatului său de consilier pentru securitate naţională. Pe când SUA au ameninţat să se retragă din pactul crucial privind armele nucleare cu Rusia, anul trecut, preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat pe Bolton de o provocare directă.
"Din câte îmi amintesc, pe stema SUA se află un vultur care într-o parte ţine 13 săgeţi şi în cealaltă o ramură de măslin cu 13 măsline", i-a spus Putin lui Bolton care era în vizită la Moscova. "Iată întrebarea: vulturul vostru a mâncat deja toate măslinele şi au mai rămas doar săgeţile?" a întrebat Putin. "Să sperăm că voi avea câteva răspunsuri pentru voi. ...Dar nu am mai adus cu mine măsline", a replicat Bolton. "Aşa m-am gândit şi eu", a răspuns Putin, în râsetele lui Bolton.
Bolton a fost una din forţele cruciale care au stat în spatele ameninţărilor SUA la momentul retragerii din Tratatul forţelor nucleare cu rază medie de acţiune, invocând încălcarea acestuia de către ruşi. Până la urmă a avut câştig de cauză şi SUA au denunţat pactul.
Nu mai demult decât luna aceasta, Bolton a făcut un turneu prin Europa Centrală şi Estică, larg considerat a fi o încercare de a apropia mai mult de Occident o regiune care s-a aflat sub control sovietic şi este încă dependentă de Moscova.
Deloc surprinzător, este puţin probabil ca Moscova să-i ducă dorul lui Bolton. Dar în remarcile făcute miercuri, viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a spus că nu se aşteaptă ca plecarea (lui Bolton) să ducă la o îmbunătăţire imediată a relaţiilor americano-ruse, conform agenţiei de presă ruse Ria.
