​​În plin război comercial și valutar, decizia de joi a Băncii Centrale Europene, ultima dinaintea predării mandatului de Draghi către viitoarea șefă Christine Lagarde, a produs iritare peste ocean. Draghi a avertizat guvernele din zona euro că banca centrală nu poate remedia singur problemele Eurozonei și a adăugat: „Acum este momentul ca politica fiscală să-și facă treaba!”. Trump a reacționat imediat: „Încearcă și reușesc să deprecieze euro față de dolarul FOARTE puternic, afectând exporturile americane. . . Iar FED stă, stă, stă... Ei dau bani ca să împrumute iar noi plătim dobânzi!” a scris Trump pe Twitter. bani, în timp ce noi plătim dobânzi!”

Mario Draghi (foto arhiva)Foto: Agerpres/Xinhua

Banca Centrală Europeană a anunțat joi un nou pachet de stimuli în efortul ei de a accelera dinamica economiilor din zona Euro și de a rezolva problema inflației prea reduse. Printre măsurile anunțate joi, celemai importante sunt cele vizând rata dobânzii la facilitatea de depozit, care va fi redusă cu 10 puncte de bază, până la −0,50%. Apoi, achizițiile nete vor fi reluate într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR, începând cu data de 1 noiembrie. De asemenea, pentru a sprijini transmisia politicii monetare prin intermediul băncilor, va fi introdus un sistem pe două niveluri pentru remunerarea rezervelor, în cadrul căruia o parte din surplusul de lichiditate deținut de bănci va fi exceptată de la aplicarea ratei negative a dobânzii la facilitatea de depozit.

Deciziile BCE arată o decuplare clară a politicilor monetare din Europa de cea din SUA, într-un moment cum nu se poate mai prost. Sistemul băncilor centrale din SUA (FED) ar putea reacționa prin reducerea săptămâna viitoare a dobânzilor, ceea ce va provoca reacții în lanț.

BCE este ultima din seria băncilor centrale mari care au trecut de la înăsprirea politicii monetare la slăbirea ei, ca răspuns la temerile tot mai mari privind încetinirea creșterii economice globale.

Comunicatul de joi al BCE în limba română îl aveți aici.

  • Ce înseamnă decizia BCE pentru România?

Greu de spus. În clipa de față, în România intră valută multă, din cauză că oferim randamente bune. O eventuală slăbire a euro provocată de BCE ar fi contrabalansată cel puțin parțial de atractivitatea dobânzilor pozitive de la noi.

De cealaltă parte a balanței, ar trebui să fim ipocriți în a nu recunoaște că România nu e un partener serios de business pentru comunitatea de afaceri din UE. Dăm Ordonanțe de Urgență peste noapte, fără studii de impact, ne calibrăm politicile economice în funcție de ideile sinecuriștilor partidelor aflate la putere, mânați doar de interesele lor financiare particulare, prin urmare singurul sfat ar putea fi : stați pe activele de refugiu (franc elvețian, aur etc)

Vezi si acest articol din Financial Times (poate necesita abonament) sau acesta, din Quartz.