Impozitarea salariilor mici din România e a doua ca mărime dintr-un grup de 30 de state(studiu)

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 18 septembrie 2019, 14:27 Economie | Finanţe & Bănci


Camelia Dobre
Foto: Hotnews
Cu o cotă de impozit pe venit de 10%, o contribuție de 25% la securitatea socială și 10% la contribuția la sănătate, rata de impozitare a salariilor înregistrează o cotă efectivă ridicată, respectiv 41,5%. Acest lucru plasează România pe locul 15 din 30 de țări, se arată în concluziile unui studiu făcut de compania de consultanță UHY. Cercetarea a luat în calcul angajații cu venituri anuale mici (25.000 de dolari), medii (250.000 de dolari) și mari (1,5 mil. dolari). Calculele sunt făcute pe un singur contribuabil, necăsătorit, fără copii.

N​ivelul de impozitare a veniturilor din salarii în țările G7 este cu peste 60% mai mare decât în țările BRIC

Persoanele cu venituri mari care câștigă 1,5 milioane de dolari pe an în țările G7 plătesc impozit pe venituri cu peste 60% mai mult decât cele din economiile BRIC, conform unui nou studiu realizat de UHY International, rețeaua internațională de servicii de contabilitate*.

Persoanele care câștigă 1,5 milioane de dolari pe an în G7 plătesc în medie impozite în valoare de 719.751 de dolari (47,9% cota efectivă de impozitare) spre deosebire de 446.883 de dolari (29,8% cota efectivă de impozitare) în țările BRIC.

UHY afirmă că țările G7 riscă să piardă din veniturile fiscale mari dacă regimurile lor fiscale devin necompetitive pentru persoanele foarte bogate și acestea încep să își mute afacerile în jurisdicții cu impozite mai mici, ceea ce va afecta negativ locurile de muncă și creșterea economică.

Toate țările G7, inclusiv Franța, Canada și SUA și UK, au luat recent măsuri pentru reducerea sau renunțarea la variațiile cotelor de impozitare ridicate impuse după criza financiară. În 2014, de exemplu, cota Franței de 45,8% (pe un venit de 1,5m de dolari) a fost semnificativ mai mare decât cota actuală de 40,0%. În 2014, guvernul francez a decis, de asemenea, să elimine cota marginală de 75% a țării pentru veniturile care depășeau 1 milion de euro.
Noul Prim Ministru britanic, Boris Johnson, a declarat în timpul campaniei sale pentru conducerea partidului conservator, că va reduce taxele pentru persoanele cu venituri mari la pragul de 40% pentru impozitul pe venit de la 50.000 GBP la 80.000 GBP.

În afară de țările G7 și BRIC, alte economii în dezvoltare continuă să ofere câteva dintre cele mai generoase regimuri fiscale persoanelor cu venituri mari**. În Nigeria și Pakistan, de exemplu, cei care câștigă 1,5 milioane de dolari pe an plătesc un impozit pe venit de doar 19% și, respectiv, 25%.

Dintre toate țările cercetate, Rusia are cel mai mic nivel de impozitare a veniturilor, cota de impunere fiind de 13% pentru toți contribuabilii, inclusiv cei cu câștiguri foarte mari.

Danemarca impozitează persoanele care câștigă 1,5 milioane de dolari pe an cu peste jumătate din venituri – 53,2% în total – clasându-se pe prima poziție între cele 30 de țări cercetate, urmată de Japonia, Olanda, Canada și Irlanda.

Taxele ridicate în Danemarca sunt utilizate pentru sistemul de protecție socială, învățământul superior și serviciile medicale fiind gratuite pentru toți cetățenii acestei țări. De asemenea, modelul danez de protecție socială le asigură familiilor de tineri perioade mari de concediu parental (până la 52 de săptămâni) și structuri de îngrijire a copiilor la costuri mici.

UHY spune că un alt motiv pentru care sarcina fiscală asupra angajaților în Danemarca este mare este faptul că majoritatea contribuțiilor la asigurările sociale cad în sarcina angajatului mai degrabă decât a angajatorului. În alte state, precum Suedia și Franța, costurile cu asigurările sociale sunt transferate într-o mai mare măsură către angajator.

Contribuabili cu venituri mai mici
Pentru contribuabilii cu venituri mai mici, care câștigă 25.000 de dolari pe an, nu există aproape nicio diferență în ceea ce privește valoarea impozitului plătit în țările G7 și BRIC. Un contribuabil care câștigă 25.000 de dolari într-un stat G7 plătește impozit pe venit de 16,5%, în comparație cu 16,4% în cazul angajatului dintr-o economie BRIC.

Economiile în dezvoltare au un nivel de impozitare mediu de 23,5% pentru un venit anual de 25.000 de dolari, mult mai mult decât media de 16,5% pentru G7 sau 19,2% în Europa**. Acest lucru reflectă costul mediu de viață mai mic în economiile BRIC față de G7.

Există semne, însă, că anumite economii în dezvoltare se îndreaptă către niveluri de impozitare mai mici pentru veniturile mai mici, pe măsură ce se dezvoltă. În China, de exemplu, cota efectivă pentru persoanele care câștigă 25.000 de dolari pe an a fost redusă substanțial în ultimii cinci ani – când UHY a cercetat impozitarea pe venit ultima dată, cota fiscală pentru o persoană care câștiga 25.000 de dolari se situa la 10,8% în comparație cu doar 5,1% cât este în prezent.

Rick David, Chairman of UHY International, afirmă: “Impozitele plătite de persoanele cu cele mai mari venituri din economiile G7 au scăzut ușor ca urmare a modificărilor impuse după criza financiară.”

“Multe guverne din Vestul Europei sunt încă îngrijorate că jurisdicțiile lor pot deveni necompetitive date fiind cotele fiscale mici în alte jurisdicții în dezvoltare, astfel încât mai multe țări au luat acum măsuri pentru reducerea cotelor fiscale mari.”

“Cu toate acestea, pe măsură ce țările în dezvoltare se maturizează și se mărește clasa de mijloc, guvernele pot decide să ridice cotele marginale aplicate persoanelor cu venituri mai mari astfel încât să poată satisface cererea mai mare de servicii publice. Acest lucru începe să se întâmple în țările asiatice, precum India și China, care taxează tot mai mult veniturile mai mari și tot mai puțin veniturile mai mici.”

“În timp, pe măsură ce populația din țările în dezvoltare devine mai înstărită, această diferență între regimurile fiscale din economiile G7 și BRIC s-ar putea reduce.”

Camelia Dobre, Managing Partner al UHY AUDIT CD, membru al rețelei UHY in România a declarat: „În lume sunt puține țări cu cote unice la impozitarea veniturilor din salarii, o parte dintre acestea fiind în Europa de Est, iar România una dintre ele. Cu o cotă de impozit pe venit de 10%, o contribuție de 25% la securitatea socială și 10% la contribuția la sănătate, rata de impozitare a salariilor înregistrează o cotă efectivă ridicată, respectiv 41,5%.

Acest lucru plasează România în mijlocul tabelului, locul 15 din 30 de țări studiate pentru un venit anual de 1,5 milioane USD, înaintea mediilor economiilor emergente de 31,7%, dar sub media europeană de 44,2%.

Pentru un venit anual mediu global de 250.000 USD, România se situează pe locul 8 din cele 30 de țări studiate, din nou cu mult peste media pieței emergente de 28% și mai mare chair decât media europeană de 40,4%.

În schimb, pentru un venit anual de 25.000 USD, rata de impozitare de 41,5% a României este mult mai mare, ocupând locul 2 din cele 30 de țări studiate la nivel mondial, depășind cu mult rata de impozitare de 23,9% din economiile emergente și mai mult decât dublu Media europeană de 19,2%.

Ar fi bine ca România să regândească sistemele sale de impozitare și securitate socială, fiind recomandată introducerea unor cote de impozitare reduse pentru salariații cu venituri mici ”.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






2742 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Date amestecate, transferul contributiilor, pragur (Miercuri, 18 septembrie 2019, 17:51)

    jorj_bv [utilizator]

    Datorita trecerii contributiilor la angajat, calculelele ies dubios. Trebuie raportata cheltuiala angajatorului din venitul net, eventual dupa aplicarea TVA.

    Pe de alta parte, nivelurile alese reprezinta praguri diferite in fiecare tara: pentru Romania un venit brut de 25k$/an inseamna aproape $2k/luna - adica 9k lei / luna brut, aproape dublul salariului mediu (~5100) sau de mai mult de 4 ori salariul minim (2080) unde sunt 1.4 milioane , plus inca vreo 850 mii pana in 2500. Doar in jur de 200 mii de romani castiga DIN SALARIU peste 9000 lei / brut.
    https://www.wall-street.ro/articol/Careers/243249/distributia-salariilor-in-economia-romanesca.html
  • +1 (3 voturi)    
    Ce spune de fapt detaliul? (Joi, 19 septembrie 2019, 7:12)

    Spiky [utilizator]

    Adică la 2000 $/lună România are a doua poziție ca mărime a impozitării - de fapt clasa de mijloc este ținta distrugerii economice din partea PCR-PSD. Această clasă inițial a ales PDL (partidul lui Băsescu) ca vector politic, dar după sinucigașa lege a forfetarului, care a lovit teribil această clasă, PDL a dispărut de pe scena politică - PMP este doar o umbră a lui.
    Acum USR-PLUS este reprezentatul politic al acestei clase, și rezultatele de la ultimele alegeri arată decăderea PCR-PSD, o jalnică adunătură de escroci, nici măcar politrucii ăia din epoca comunistă care mai aveau ceva experiență datorită concurenței cu capitaliștii.
  • +2 (2 voturi)    
    COTA UNICA MEDIE (Vineri, 20 septembrie 2019, 11:30)

    jidanul [utilizator]

    Trebuie introdusa cota unica medie de impozitare, adica, in prezent cota unica de impozitare, de 10%, trebuie impartita la 2 si va rezulta 5% si nivelele de salarizare trebuie impartite la 3 grupe de salarizare. Primul nivel/grupa pentru salariile mici, cota de impozitare trebuie sa fie de 5%, al doilea nivel/grupa pentru salariile medii, cota de impozitare trebuie sa fie de 10% si al treilea nivel/grupa pentru salariile mari, cota de impozitare trebuie sa fie de 15%. Salariile in Romania, trebuie obligatoriu sa creasca de jos in sus, prin cresterea salariului minim net pe economie si prin comprimarea nivelelor de salarizare tot de jos in sus. De asemenea, salariile/veniturile "nesimtite" din institutiile statului roman, agentii, companii de stat, BNR si altele, ori trebuie sa dispara definitiv ori trebuie reechilibrate printr-o cota de impozitare suplimentara pentru diferenta care depaseste nivelul de salarizare al presedintelui Romaniei. Si trebuie obligatoriu sa dispara definitiv cumulul salariu-pensie din institutiile statului roman, agentii, companii de stat, BNR si altele. In sistemul de salarizare din Romania sunt enorm de multe privilegii salariale la nivelele superioare si imens de multe discriminari si abuzuri la nivelele inferioare si cel mai "bun" exemplu este dezastrul din sistemul de salarizare din administratia publica locala, unde pentru aceasi functie, vechime si atributi, diferentele salariale de la un judet la alt judet sunt colosal de mari, neexistind o liniaritate a functiei.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version