După ce a trecut ca liberal o serie de proiecte de lege controversate și a propus apoi ca parlamentar al ALDE alte proiecte care nu au rezistat analizei Curții Constituționale, Daniel Zamfir pare să se bazeze acum pe social-democrați pentru a-și promova noile inițiative legislative, în fapt proiecte mai vechi, dar proaspăt rescrise. Cunoscut pentru atitudinea anti-bănci și anti-BNR, Zamfir reia tema plafonării dobânzilor la credite, cea a conversiei la cursul inițial plus cel mult 20% din devalorizarea leului dar și dreptul consumatorului de a răscumpăra creditul pe care banca i l-a vândut, la prețul ”real”.
Practic, e vorba de 4 proiecte de legi:
1. Legea de protecție a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive;
2. Legea de protecție a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanțe;
3. Legea de protecție a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive și intempestive;
4. Legea de protecție a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).
”Legile vizează circa patru milioane de familii care sunt expuse azi abuzurilor creditorilor, fie că vorbim de bănci, de IFN-uri sau colectori de creanțe. Mă voi asigura că acum direcția legislație din Senat va solicita și avizul Consiliului economic și social sa nu mai existe pretexte de neconstituționalitate. Îi am alături de mine, până acum, pe parlamentarii PSD care au semnat inițial proiectele și vrem ca ele sa treacă cat mai repede prin parlament, fiind deja solicitată procedura de urgenta”, spune senatorul Zamfir. (sublinierile aparțin autorului articolului- DP)
El a renunțat la denumirea de legi ”anti-camătă”, înlocuind termenul cu ”dobânda excesivă”, însă majoritatea prevederilor din vechile proiecte (inițial fuseseră proiecte separate, apoi au fost reunite într-un proiect 3 în 1 care a fost retras iar acum sunt 4 noi proiecte).
Proiectele de lege nu sunt însoțite de studii de impact ci reiau aceleași aprecieri subiective ale autorului propunerii legislative, regăsite într-un text semnat de profesorul Piperea, cunoscut ca apropiat al lui Zamfir.
Deși este evident că funcționarii bancari își au partea lor de vină în relația pe care o au cu clienții, soluția nu este limitarea dobânzii, ci sancționarea celor care greșesc.
”Eu am fost coleg de facultate cu Ioan Mircea Pascu. Îl cunosc de peste 50 de ani. A avut o experienta cu o bancă din România la care avea conturile de 20 de ani. A sunat pe mai multi si a ajuns la concluzia ca bancile din tara noastra nu se ingrijesc de clienti. Nu au niciun fel de consideratie pentru clienti. A fost expresia lui cea mai blanda din ce mi-a fost dat sa aud. Cand esti in fata unor asemenea aprecieri deloc pozitive este imposibil sa nu te intrebi ce spune oare omul obisnuit despre modul in care lucreaza bancile cu clientii. 'Mi-a spus ca nu pot sa fac cutare pentru ca sunt normele Bancii Nationale'. Ce norme? E dureros ca dupa atatia ani omul de la ghiseu, cand nu-i convine ceva, spune ca e Banca Nationala. Sunt normele bancilor comerciale, nu ale BNR”, povestea Guvernatorul Mugur Isărescu.
Revenind la proiectele lui Daniel Zamfir, merită remarcat în treacăt că în cazul conversiei de pildă, unde o depreciere a leului de minim 20% atrage obligația băncii de a converti creditul la cursul istoric. Nu se spune nicăieri ce se întâmplă la o apreciere a cursului cu 20%. Îi recalculează debitorului datoria tot la curs istoric?
În fine, aceste două lucruri lipsesc proiectelor scrise de Piperea & Zamfir: un studiu de impact onest și echilibrat și cunoașterea practicilor europene, adesea invocate.
- Cum e cu plafonarea în alte state europene
Plafonarea ratelor de dobândă la creditele bancare sau non-bancare este întâlnită în 14 state ale Uniunii Europene, scopul fiind, în special, protejarea consumatorilor din perspectiva solicitării unor dobânzi excesive. Între aceste 14 state ale Uniunii Europene, 11 stabilesc plafoane asupra DAE. Astfel:
i) 9 ţări prezintă plafoane asupra ratei DAE în cazul creditelor acordate de sectorul bancar (Belgia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovacia),
ii) 2 țări prezintă plafoane referitoare la rata DAE aplicabilă creditelor acordate sectorului nebancar sau entităţilor moneylenders (Slovenia, Irlanda),
iii) o ţară prezintă plafoane asupra ratei maxime de dobândă pentru capital (Polonia),
iv) 2 ţări prezintă plafoane absolute asupra ratei de dobândă la creditele nebancare, fie sub formă absolută, fie guvernate de diverse excepţii (Grecia, Malta).
Aplicarea unui plafon asupra ratei DAE este posibilă doar în cazul creditelor noi, întrucât indicatorul DAE se determină exclusiv la acordare pentru evidenţierea diferenţelor de costuri între credite şi pentru compararea produselor de creditare.
Diferenţierea plafoanelor impuse asupra ratelor DAE trebuie realizată în funcţie de caracteristicile şi riscurile specifice produselor de creditare, ce nu se limitează doar la separarea între credite ipotecare şi credite de consum.
Tipologia creditelor de consum încorporează o plajă extrem de variată în funcţie probabilitatea de nerambursare specifică produsului sau de pierderea care ar fi consemnată de instituția de credit în eventualitatea nerambursării, pierdere ce depinde de modul de garantare a creditelor. Diversele scheme de rambursare induc și riscuri diferenţiate din perspectiva lichidităţii. Vezi aici practica plafonării dobânzii în alte state sau citește despre metodologia plafonării dobânzilor, aici.
Cele patru recomandari ale prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu:
- Recomandarea nr.1: In Romania complexitatea produselor financiare oferite clientelei din categoria consumatorilor este semnificativ mai scazuta raportat la piata financiara existenta in alte state membre
Interventia pe acest palier ar trebui sa tina cont inclusiv de acest aspect. In acest sens, apreciem drept absolut necesar ca orice masuri de reglementare sa se realizeze cat mai echilibrat, in raport de necesitatile pietei si sa fie indreptate strict catre produsele care ar putea induce riscuri ce nu ar fi usor intelese de catre consumatori. O masura cu caracter general, nejustificata de obiectivul final urmarit si care nu ia in seama impactul pe care il poate produce asupra pietei ar crea efecte adverse dificil de gestionat.
- Recomandarea nr 2: Trebuie sa ne asumam nivelul precar al educatiei financiare a clientelei de produse financiare, ce se traduce prin nevoia acuta de informare si educare a consumatorilor
Nu trebuie insa neglijata sarcina deloc usoara ce revine fiecarei entitati ce presteaza activitati cu caracter financiar de a gasi modalitati de implicare activa in imbunatatirea gradului de cunoastere si constientizare a populatiei cu privire la efectele pe care le pot avea deciziile luate in materie financiara.
Dincolo de aspectele specifice vizate de legislatia protectiei consumatorului referitoare la necesitatea derularii, pe baze oneste, transparente si cu profesionalism, de catre creditori a relatiilor contractuale cu consumatorii, bancile trebuie sa isi intensifice eforturile in sensul educarii financiare a propriilor clienti.
Ne asteptam, de asemenea, la implicarea activa a asociatiilor profesionale ale industriei financiare atat in rezolvarea problemei educatiei financiare, cat si in realizarea de demersuri reale pentru recastigarea increderii consumatorilor prin promovarea principiilor de creditare corecta in cadrul codurilor de conduita adoptate de membrii acestor entitati si prin sanctionarea celor care nu le respecta, inclusiv cu excluderea din asociatie. Acest mesaj a fost transmis in repetate randuri de reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei cu ocazia participarii la evenimentele organizate de asociatiile profesionale care activeaza in domeniu.
Pana vom ajunge, insa, la momentul la care vom vedea in mod real si efectiv roadele acestor demersuri, ar putea fi necesar, ca lipsa de educatie financiara a clientilor proprii sa fie suplinita de actiuni ale creditorilor. Acestia trebuie sa isi asume responsabilitatea fiecarui credit acordat in ceea ce priveste evaluarea riscului din ambele perspective - a creditorului si a debitorului - cel putin pana la momentul la care clientii vor atinge un nivel suficient de informare pentru a fi in masura sa participe in mod activ la propria protectie si sa-si minimizeze riscul de supraindatorare.
Nu in ultimul rand, pentru a putea face fata provocarilor viitoare, consider ca este de o importanta vitala comunicarea continua si reala intre industrie si clientela pe care o deserveste, de o maniera care sa fie vizibila la nivel public pentru inlaturarea oricaror banuieli privind lipsa de transparenta sau reaua-credinta in ceea ce priveste conduita creditorilor profesionisti.
- Recomandarea nr.3: Fara a diminua rolul protectiei consumatorilor, e foarte important ca fiecare autoritate de supraveghere sa isi exercite competentele cu responsabilitate
Acest lucru trebuie facut cu deschidere si cooperare cu alte autoritati care pot avea un interes in domeniul reglementat in asa fel incat niciuna din partile implicate sa nu fie afectata, iar piata in ansamblu sa nu fie distorsionata.
- Recomandarea nr. 4: Ipoteza unui tandem de genul libertate decizionala cat mai mare cu responsabilitate minima asupra riscurilor genereaza destabilizarea sistemului
Totodata, consideram ca, pe termen mediu si lung, in scopul evitarii supra-indatorarii persoanelor fizice si a persoanelor juridice, este necesar sa ne amintim ca libertatea inseamna responsabilitate, dupa cum afirma George Bernard Shaw. Ipoteza unui tandem de genul libertate decizionala cat mai mare cu responsabilitate minima asupra riscurilor genereaza destabilizarea sistemului si dezechilibre economico-financiare cu costuri greu suportabile de societate. Prin urmare, numai un reglaj adecvat al libertatii decizionale si responsabilitatii asupra riscurilor poate asigura stabilitate financiara si crestere economica sustenabila.
1
1
