Ca să primești niște bani de la cineva nu ai nevoie de bănci. Ai la dispoziție mai multe fintechuri care te ajută să faci asta, explică Chris Skinner, unul dintre influencerii cei mai cunoscuți pe zona digital bankingului, evaluat de Wall Street Journal și de Thomson Reuters ca fiind printre primii 40 de specialiști a căror părere contează. Dacă vrem să investim banii nu mai e nevoie de bănci, ci ne putem baza pe aplicații care pot face asta în locul nostru. Dar avem nevoie de bănci pentru că ele intermediază încrederea, mai spune Skinner.
Băncile care nu inovează și nu înțeleg că viitorul businessului lor este cel digital vor avea soarta companiei de telefonie Nokia, care nici ea nu a înțeles încotro merge piața, mai spune Skinner.
Discuția cu Skinner a avut loc vineri la Londra, cu ocazia unei conferințe organizate de Microsoft, la care acesta era key note speaker. ”Nu avem nevoie de bănci, avem nevoie de banking”, a reamintit Skinner vorbele rostite acum peste două decenii de Bill Gates.
E drept, băncile românești fac eforturi în direcția digitalizării, chiar dacă asta înseamnă renunțarea la o parte din personalul uman. BCR a renunțat la o treime din personalul pe care îl avea acum 10 ani. BRD a eliminat 27% din angajați. Depre BT e mai dificil de măsurat întrucât banca a preluat alte două bănci între timp. Raiffeisen a pus pe liber unu din patru angajați și tot așa.
La nivelul întregului sistem bancar, anul trecut s-au închis peste 200 de sucursale și agenții şi peste 1300 de salariaţi au părăsit sistemul, potrivit datelor BNR. În 2017 se închiseseră 202 sucursale şi agenţii şi 352 de salariaţi au plecat din sistem, iar cu un an înainte circa 150 de agenții au pus lacătul pe ușă, iar peste 500 de salariați părăseau sistemul bancar.
Dacă băncile au nevoie de mai puțin personal azi decât aveau ieri se datorează și modului diferit în care românii ”consumă” serviciile bancare. Azi, unul din patru clienți bancari preferă să țină relația cu instituția financiară doar prin intermediul telefonului mobil. Apoi, mai asistăm la înăsprirea reglementărilor bancare venite dinspre BCR și BCE, la reducerea drastică a dobânzilor (există bănci care oferă depozite cu o dobândă negativă, ceva de neimaginat în urma cu 10 ani). Circa jumătate din activitatea băncilor se rezumă acum la a respecta reglementările impuse de Băncile Centrale, cele privind GDPR-ul și de a se proteja de tentativele de spargere a sistemelor lor informatice, mai spune Chris Skinner.
Nu doar băncile se schimbă sub presiunea digitalizării, ci asistăm la schimbări în mai toate domeniile. Când mergem în vacanțe cu mașina nu mai folosim hărți tipărite, cum făceau părinții noștri, ci deschidem de pe telefon aplicații tip Waze, care ne conduc rapid unde avem nevoie. Când vrem să ne anunțăm rudele că suntem bine nu mai folosim scrisori timbrate ci emailul sau telefonul mobil. Digitalizarea a inclus aproape toate segmentele vieții sociale și profesionale.
E drept, România are jumătate din populație care trăiește în mediul rural, unde oamenii sunt mai tradiționaliști și preferă încă contactul direct cu funcționarul bancar. Dar viitorul sucursalelor ”brick and mortar” nu pare unul prea luminos în acest moment. E drept, în Europa lucrurile se petrec cu o viteză mai ridicată. Anul trecut, BNP Paribas Fortis a înregistrat o scădere cu aproape 20% a prezenței fizice în sucursalele sale.
„Dacă agențiile sunt goale, asta se datorează faptului că clienții pur și simplu nu mai doresc să țină legătura cu funcționarii bancari. Uneori aceștia sunt morocănoși, nu sunt în stare să îți livreze informațiile de care ai nevoie (sau mai rău, îți oferă informații greșite) sucursalele nu sunt deschise 24/24, așa încât respectivii cienți migrează către aplicațiile puse la dispoziție de către bănci.
”Eu am cont bancar și folosesc și o aplicație gen Revolut, spune Skinner. Contul bancar clasic îl verific de 2-3 ori pe zi pentru că vreau să văd dacă mi-a mai intrat vreun onorariu ca speaker la conferințe. Dar acolo văd banii care intră și banii care ies și atât! În schimb, aplicația îmi spune când îmi intră banii și îmi dă și sugestii despre ce aș putea să fac cu ei: să-i investesc sau să-i pun într-un cont de economii. Aplicația vede ce cumpăr, ce tip de consumator sunt și în funcție de apetitul meu la risc îmi oferă sugestii despre cum îmi pot optimiza bugetul”, mai spune Skinner.
Asistăm la 3 tendințe în banking, explică și Chieng Moua, vicepreședintele unui fintech londonez, prezent la conferința de vineri. Cele 3 tendințe pot fi rezumate astfel: 60 este noul 40, Mobilul preia rolul sucursalei bancare și a treia- aplicațiile preiau rolul funcționarului bancar.
Clienții își doresc ca furnizorul lor de servicii financiare să ofere instantaneu cât mai multe lucruri, nu doar produse bancare de bază. Dacă smartphone-ul înlocuiește acum sucursala bancară, se datorează și faptului că „clientul e tot mai nerăbdător și nu mai vrea să aștepte”, spune un alt participant la conferința londoneză. Un bun exemplu este aplicația MyBo a celor de la Belfius, un chatbot care îți permite să îți faci online dosarul de daună pentru obținerea asigurării. Alte aplicații utilizate de fintechuri merg chiar mai departe pentru a ușura viața clientului, oferind servicii auxiliare, cum ar fi vânzarea de bilete sau contactarea unui instalator sau zugrav.
Băncile trebuie să se gândească mai mult nu neapărat la cum să-și ajusteze anumite produse sau cum să-și segmenteze clientela, ci mai degrabă la cum să-și îmbunătățească și să-și personalizeze comunicarea cu clienții. Consumatorii așteaptă ca banca cu care lucrează să le rezolve solicitarea cu aceeași rapiditate cu care cumpără un produs pe Internet. Una peste alta, și noi contribuim cu smartphon-urile noastre la distrugerea locurilor de muncă din bănci, chiar dacă asta nu înseamnă în mod necesar ceva rău. Dar e clar că băncile care doresc să reziste în următorii 5 ani trebuie să se regătească de invazia inteligenței artificiale și pentru lumea digitală de mâine.
Ce a mai spus Chris Skinner:
- Sectoarele bancare și financiare suferă schimbări majore și se confruntă cu o serie de provocări tehnologice și cu concurența din partea startup-urilor fintech care le preiau clienții.
- Piața este dinamică și se schimbă rapid, iar autoritățile de reglementare au răspuns acestor modificări adoptând o directivă PSD2 în UE care elimină monopolul băncilor de a ne gestiona finanțele și plățile.
- Un exemplu bun din Marea Britanie este Yolt. Au creat o aplicație care îmi permite să vizualizez toate economiile mele și investițiile pe care le am prin diverse bănci. Practic a integrat toate conturile de la celelalte bănci într-o singură aplicație. Este cel mai bun exemplu de activitate bancară deschisă.
Băncile au răspuns lent la schimbări, dar schimbarea are acum loc cu viteză tot mai mare sub presiunea fintech-urilor. În urmă cu zece ani, când criza financiară a lovit SUA și Europa, băncile au trebuit să supraviețuiască, moment în care startup-urile tehnologice au venit cu idei noi în domeniul finanțelor și au schimbat regulile jocului. Unele companii fintech cooperează cu băncile, în timp ce altele le sunt concurenți. Există trei categorii de fintechuri – cele care ajută băncile să facă ceea ce au făcut ele dintotdeauna, dar mai repede și mai, un alt tip care încearcă să înlocuiască ceea ce fac băncile în mod tradițional, dar cu noile tehnologii, iar al treilea tip de fintexh care inovează și produsele și tehnologia din spate.
Ca în multe industrii, automatizarea și inteligența artificială vor înlocui locurile de muncă tradiționale. Pe zona de achiziții și fuziuni probabil vor predomina joburile ”umane” întrucât negocierile și discuțiile purtate atunci când cineva își vinde compania sunt foarte emoționale.
Unde sunt băncile locale în privința digitalizării:
BCR
* A lansat serviciul e-Factura, în colaborare cu Transfond.
* A implementat soluţii robotizate (RPA – Robotic Process Automation) pentru optimizarea proceselor de business.
* Primul concept integrat internet-mobile-telefon banking (2010).
* A lansat în premieră în România autentificarea cu amprentă pentru canalele digitale (2016).
* Prima soluţie de plată de transport public, certificată internaţional cu Visa şi MasterCard (2017-2018).
* A lansat eGO – primul serviciu de car sharing cu maşini electrice oferit de o bancă (2017).
* Primul card de credit oferit de o bancă cu aprobarea limitei instant - card IKEA (2018).
* Transformarea a 125 de sucursale în sucursale cashless (2018); pentru perioada 2018-2020, BCR a programat investiţii de 50 mil. euro pentru modernizarea reţelei teritoriale.
* BCR susţine că are cea mai mare reţea naţională de ATM–uri - peste 2.000 de bancomate/multifuncţionale şi POS – mai mult de 15.000 de terminale pentru plata cu cardul la comercianţi, precum şi servicii de internet banking, mobile banking, phone banking şi e-commerce.
* Lansarea platformei digitale George (2018). Cea mai populară platformă de digital banking din Europa, având deja peste 3 milioane de utilizatori în Austria, Cehia şi Slovacia. Platforma a fost proiectată de hubul de inovaţie de la Viena al Erste Group cu aportul mai multor tineri IT-işti români. (Sursa: BCR, compilat de BM)
Banca Transilvania
* Aplicaţia BT Pay pentru plăţi contactless cu telefonul mobil, lansată la începutul anului 2018. BT Pay este prima aplicaţie de tip wallet din România.
* Banca Transilvania a semnat în toamna anului 2018 un parteneriat pentru digitalizare împreună cu companiile Druid şi UI Path, urmărind să folosească tehnologiile integrate de automatizare şi inteligenţă artificială pentru cei peste 7.000 de angajaţi.
* Banca Transilvania a lansat prima platformă de soluţii nonbancare pentru IMM-uri, BT Store, prin care oferă acces clienţilor săi la oferte preferenţiale. Soluţiile pornesc de la facturare, contabilitate primară, gestionarea cashflow-ului, până la recrutarea de angajaţi.
* Robotul Livia de la Banca Transilvania oferă clienţilor persoane fizice, prin Facebook Messenge sau Skype, informaţii/răspunsuri cu privire la conturile, produsele şi serviciile pe care le au la Banca Transilvania.
* Banca Transilvania a lansat şi robotul Raul, pentru comunicarea cu antreprenorii.
Aplicaţia PAGO, care centralizează toate facturile de utilităţi într-un singur cont, este dezvoltată în parteneriat cu BT şi susţinută de MasterCard.
* BT a lansat cardul de masă, versiunea digitală a bonurilor de masă tipărite. Este destinat cumpărăturilor alimentare şi plăţii consumaţiei la restaurant în reţeaua de parteneri ai băncii.
* Banca din Cluj are peste 3,2 milioane de carduri şi accesorii de plată BT Pay – aplicaţie, ceas, brăţară şi sticker contactless.
* Reţeaua Băncii Transilvania include 47.000 de POS-uri şi aproape 1.800 de ATM-uri, bancomate multifuncţionale (BT Express Plus) şi automate de plăţi (BT Express). Sursa: Banca Transilvania, compilat de BM.
BRD-SocGen
* BRD-SocGen are 2.000 de maşini din familiile bancomate (ATM), multifuncţionale (MBA) şi kioskuri pentru plăţile de facturi (ROBO), cu o creştere de aproape 50% faţă de anul 2017 pentru multifuncţionale.
*Are 500.000 de clienţi activi în digital.
Functionalităţi precum:
- plăţi de facturi (lista extinsă de facturieri şi variante multiple de plată: bar code, poza din galerie, template-uri predefinite).
- QR payments.
- fonduri de investiţii (pe net, subscriere direct din online).
- deschideri de conturi (curente şi economii din online).
* BRD a adăugat, în toamna anului 2018, o funcţionalitate – unică pentru moment
pe piaţa bancară din România - în aplicaţia mobilă MyBRD Mobile:
agregatorul de conturi ContAll.
* Acesta îi permite oricărui utilizator al aplicaţiei MyBRD Mobile să aibă acces, într-un singur loc, la informaţii în legătură cu conturile şi produsele deţinute atât la BRD, cât şi la alte bănci: conturi curente, credite şi carduri de credit, depozite la termen şi conturi de economii, soldul, precum şi istoricul tranzacţiilor realizate. ContAll din MyBRD Mobile oferă şi posibilitatea de a vizualiza cheltuielile împărţite pe categorii cum ar fi alimentaţie, utilităţi sau sport. În prima fază a lansării, ContAll agregă informaţii referitoare la conturile şi produsele bancare deţinute la BRD, BCR, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi ING Bank.
* Stocul de contracte de internet şi mobile banking pentru clienţi persoane fizice a ajuns la 1,5 milioane. Numărul abonaţilor MyBRD Mobile a crescut cu +40%.
* BRD-SocGen susţine că se numără printre iniţiatorii tehnologiei contactless în România, a derulat primul pilot al tehnologiei NFC din sistemul bancar românesc, a oferit funcţionalităţi inovatoare pentru serviciul mobile banking (split the bill, transferul de bani către un număr de telefon, transferul de bani între două telefoane mobile prin simpla atingere).
* BRD-SocGen are aproximativ 2,4 milioane de carduri şi o reţea de acceptare de aproximativ 28.000 de POS-uri şi mai mult de 1.500 de ATM-uri. Sursa: BRD-SocGen, compilat de BM.
UniCredit Bank
* UniCredit Bank susţine că are una dintre cele mai moderne aplicaţii de mobile banking de pe piaţă; la începutul anului 2018, banca a lansat facilităţi noi în varianta actualizată a aplicaţiei sale de mobile banking, inclusiv introducerea portofelului electronic, simplificarea plăţilor şi posibilitatea rambursării pentru cardurile de credit, precum şi activarea funcţiei Face ID recognition pentru telefoanele
iPhone X.
* Card Meniu, care la momentul lansării a constituit o premieră pe piaţa românească, este o alternativă modernă de înlocuire a tichetelor valorice de masă emise pe suport hârtie finanţate de stat.
* UniCredit Bank a lansat două produse pentru segmentul de clienţi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), respectiv mPOS - un dispozitiv inovator pentru acceptarea plăţilor fără numerar, precum şi soluţia dedicată de Mobile B@nking, completând astfel ofertele de digitalizare de pe zona de persoane fizice.
* Unul dintre cele mai noi produse din portofoliul UniCredit este Genius Cont, o ofertă de cont curent cu numeroase avantaje digitale.
* UniCredit a demarat în 2018 procesul de migrare de la semnătura pe suport hârtie la semnătura digitală, susţinută de un certificat calificat pentru cele mai importante procese din sucursală. UniCredit este primul grup bancar din România care foloseşte o semnătură electronică calificată emisă de o autoritate de certificare din România, aceasta având valoare juridică identică semnăturii olografe.
* UniCredit susţine că digitalizarea şi inovarea sunt factorii cheie ai creşterii şi îşi propune să devină un jucător de top în domeniul retailului bancar digital din România, în conformitate cu abordarea multi-channel din cadrul grupului UniCredit. Sursa: UniCredit, compilat de BM.
ING Bank
* Platforma ING Home’Bank a depăşit limitările unei platforme de internet banking bazată pe servicii de transfer, oferind produse mai complexe, ca fonduri mutuale, depozite sau credite. ING Home’Bank avea la finalul lunii septembrie 2018 un număr de 680.000 de clienţi activi, 55% dintre aceştia folosind aplicaţia de mobil.
* În septembrie 2017 a fost lansat creditul de nevoi personale disponibil instant. În 2018, ING a actualizat acest produs cu opţiunea refinanţării creditelor direct din Home’Bank, ca o soluţie complementară la oferta iniţială.
* În primul semestru din 2018 ING a lansat două produse noi: ING Pay - serviciul care permite plata cu telefonul - şi ING SRLeu - linia de credit instant pentru micro-companii. Opţiunea ING Pay, care permite plata cu telefonul, a ajuns până în septembrie la peste 1 milion de tranzacţii realizate.
* Anunţată prima dată în februarie 2018, ING Business - platforma omni-channel de internet banking pentru clienţii de mid-corporate banking - a fost actualizată cu noi funcţionalităţi. ING Business oferă nu doar componenta de tranzacţionare, dar şi pe cea de self-service şi canalul direct şi personalizat de comunicare. Funcţionalităţile vor deveni vizibile clienţilor gradual.
* ING Bank a aplicat din noiembrie 2018 un nou model operaţional, devenind prima bancă locală ce operează fără casierii şi ghişee, birourile teritoriale fiind destinate produselor mai complexe, consultanţei oferite de angajaţi, precum şi pentru derularea operaţiunilor de tip self-service.
* Principalul canal de tranzacţionare continuă să fie ING Home’Bank, în timp ce Self’Bank-urile vor putea să fie folosite până la finalul anului 2018 şi de persoane care nu au carduri ING, aceştia având posibilitatea să depună numerar într-un cont ING folosind noi tipuri de ATM-uri, ce vor înlocui tradiţionalele casierii.
* Opţiunea de „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank se va simplifica, iar clienţii vor putea să transfere banii către un prieten folosindu-se doar de numărul de telefon, fără codul unic trimis prin SMS, ca până acum.
* Office-urile ING vor putea emite instantaneu carduri în euro, astfel încât clienţii să poată depune sau retrage imediat euro de la ATM-ul dedicat. Sursa: ING Bank, compilat de BM.
0
2
