Financial Times: Facebook, chestionat de UE cu privire la moneda digitală Libra ● Les Echos: Mecanica economisirii se inversează ● The New York Times: Disensiunile manifestate în UE privitor la Rusia cresc în timp ce Franţa şi Germania caută instaurarea păcii în Ucraina ● Știri pe scurt.
- Financial Times: Facebook, chestionat de UE cu privire la moneda digitală Libra
Bruxelles-ul a adresat mai multe întrebări Facebook cu privire la potențialele riscuri financiare pe care viitoarea monedă digitală Libra le-ar aduce, Uniunea Europeană pregătind reglementarea legală a monedelor digitale.
Comisia Europeană a solicitat Facebook dar și Asociației Libra să răspundă la o serie de întrebări privind impactul Libra asupra stabilității financiare, riscul de spălare a banilor și riscurile privind confidențialitatea datelor. Chestionarul Comisiei, trimis săptămâna trecută și consultat de Financial Times, face parte dintr-o acțiune a lui Valdis Dombrovskis, comisarul pentru servicii financiare al UE, pentru a vedea cum ar trebui reglementate proiecte ca Libra, dacă e nevoie de o legislație nouă sau dacă noii monede ar trebui să i se permită să opereze în blocul comunitar.
Întrebările Comisiei vin într-un moment în care presiunile asupra creatorilor Librei cresc, aceștia trebuind să explice reglementatorilor modul în care văd ei utilizarea monedei virtuale de către cei 2,4 miliarde de utilizatori ai Facebook.
În luna august, autoritatea de concurență din Bruxelles a cerut companiei unele răspunsuri în legătură cu impactul Libra din punct de vedere al competiției.
Dând o mare lovitură proiectului Libra, PayPal - unul dintre membrii fondatori ai proiectului acestei monede virtuale - a declarat vineri că părăsește proiectul Libra, o persoană apropiată de PayPal declarând pentru Financial Times că firma era îngrijorată de faptul că Facebook nu a făcut suficient pentru a elimina posibilitatea utilizării Libra în spălarea banilor.
Bruxelles vrea ca Facebook să explice modul în care va gestiona Libra și să se asigure că acesta minimizează riscurile clienților care folosesc moneda digitală în scopuri de evaziune fiscală. De asemenea, UE încearcă să înțeleagă modul în care Libra va proteja datele clienților și riscul ca utilizarea pe scară largă a monedei digitale să genereze amenințări la stabilitatea financiară.
Dombrovskis a declarat că există o „mare disponibilitate de a acționa la nivelul întregii UE” în privința Libra. Comisia este nerăbdătoare să cadă de acord cu o abordare unitară la nivelul întregii UE a Libra, având în vedere că aprobarea unui singur reglementator dintr-o jurisdicție europeană ar putea oferi proiectului un „pașaport european” care să opereze în întregul bloc comunitar.
Franța a declarat că Libra nu poate fi lăsată să funcționeze în UE, în timp ce alți miniștri de finanțe din bloc au exprimat „îngrijorări puternice” că Libra și alte monede digitale ar putea destabiliza sistemul financiar ori că acestea ar submina guvernele și băncile centrale.
Factorii de decizie europeni consideră că Libra ar putea deveni extrem de populară în UE, unde consumatorii se confruntă încă cu dificultăți în efectuarea plăților transfrontaliere.
Benoît Coeuré, de la Banca Centrală Europeană, a avertizat că „standardele pentru aprobarea reglementării vor fi foarte ridicate” în UE.
Ceilalți 27 de susținători ai Asociației Libra, inclusiv Visa, Mastercard, Spotify și Uber, urmează să semneze luni o așa-numită declarație de angajament față de proiect.
Cei din sectoarele de plăți sunt încă nehotărâți dacă să continue proiectul sau să adopte modelul PayPal, potrivit mai multor persoane apropiate situației.
Toți membrii au făcut o promisiune fără caracter obligatoriu de a investi cel puțin 10 milioane USD în proiect, urmând ca la întâlnirea care va avea loc la jumătatea acestei luni la Geneva, să fie numit un board și să își oficializeze implicarea.
Întrebat despre chestionarul UE, Dante Disparte, șeful de comunicare al Asociației Libra, a declarat: „Asociația Libra salută acest dialog și consideră că acest proces va ajuta la eliberarea potențialului economic și social al monedelor digitale.” Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze.
- Les Echos: Mecanica economisirii se inversează
Și dacă scăderea ratelor dobânzilor încurajează economisirea? Asta se întâmplă astăzi, la urma urmei. Francezii economisesc mai mult de 15% din veniturile lor, un nivel istoric foarte ridicat, în timp ce această economisire nu produce practic nimic. Livret A (un produs de economisire foarte popular în Franța- n.a.) depășește 300 de miliarde de euro, deși dobânda medie e de doar 0,75% (mai mică decât inflația) și urmează să mai scadă. În Germania e la fel, dacă nu cumva sumele sunt și mai mari.
Pentru mulți economiști, acest lucru este de natură a-i nedumeri. Prima lecție de economie, cel puțin în rândul anglo-saxonilor, este că scăderea unui preț stimulează cererea și pune presiune pe ofertă.
Dacă kilogramul de morcovi se ieftinește, cumpărătorii vor dori să cumpere mai mult, însă fermierii vor planta mai puțin. A doua sau a treia lecție mută raționamentul și către ce se petrece în companii. Dacă rata dobânzii scade, companiile vor dori să împrumute mai mult pentru a investi, iar firmele mai ”strângătoare” vor economisi mai puțin. Doar că astăzi se întâmplă contrariul. În timp ce ratele sunt extraordinar de mici, Suedia, Germania, Franța, Belgia, Austria, Elveția și Australia au o rată de economii neobișnuit de mare, conform calculelor lui Patrick Artus, economistul șeful băncii Natixis.
Se pare că fizicienii au descoperit brusc că merele se ridică din copac în loc să se prăbușească. Renunțând la certitudinile lor trecute, unii economiști încearcă să înțeleagă de ce se petrec aceste lucruri.
În primul rând, rata dobânzii nu determină doar alegerea consumatorului între economii și consum. Dobânda mai determină și ceea ce economiile ar putea produce. Un „efect de venit” care este foarte sensibil la persoanele aflate în apropierea pensionării. Deoarece vor să își păstreze nivelul de viață viitor, „atunci când ratele dobânzilor sunt mai mici, ele economisesc mai mult, nu mai puțin. Ratele mai mici reduc cererea", spune Olivier Blanchard, fostul economist șef al FMI, într-un tweet.
Acest mecanism pare să funcționeze în Germania pe partea corporativă. Firmele germane acumulează depozite pentru plata pensiilor viitorilor lor pensionari. În urma scăderii ratelor dobânzii, un sfert dintre companiile cu peste 1.000 de angajați și-au redus investițiile pentru a alimenta aceste fonduri de pensii, spun Sarah Limbach și Marion Amiot, două economiste ale agenției de rating Standard & Poors.
Acest „efect de venit” este mai puțin convingător pentru tineri. De aici o a doua explicație prezentată de Michala Marcussen, economistul șef al Société Générale. Când dobânzile sunt mari, tinerii ezită între închirierea sau cumpărarea unei case. Chiriașul plătește de regulă mai puțin și lasă loc pentru investiții financiare. Cu rate ridicol de scăzute, această ezitare a dispărut. Prioritatea pentru tineri este de a economisi mai mult pentru a avea ulterior un avans cât mai consistent pentru un viitor credit.
Cea de-a treia explicație este una cărora economiștilor le place, chiar dacă se bazează pe presupuneri halucinatoare. Stephen Williamson, fost economist la Rezerva Federală din St. Louis, își imaginează „o lume în care nu există incertitudine și unde toată lumea știe cât va fi inflația viitoare”. În acest caz, o rată redusă a dobânzii cheie îi va face pe consumatori să anticipeze o scădere a prețurilor, ceea ce îi va determina să amâne achizițiile și, prin urmare, să economisească.
Pentru a sprijini cererea și reducerea economiilor, ratele dobânzilor ar trebui majorate, nu reduse, așa cum fac multe bănci centrale. Pe o piață pe care datoriile nu au fost niciodată atât de ridicate, unde investitorii adoră să preseze autoritățile monetare, bancherii centrali par puțin dispuși să ia măsuri contraintuitive. Cel puțin atâta timp cât economiștii nu aduc argumente mai solide care să risipească misterele economisirii.
- The New York Times: Disensiunile manifestate în UE privitor la Rusia cresc în timp ce Franţa şi Germania caută instaurarea păcii în Ucraina
Bruxelles. Iniţiativele franceze şi germane de a pune capăt conflictului din estul Ucrainei riscă să ducă la amplificarea tensiunilor care cresc deja în UE referitor la modalitatea de a trata Rusia, ceea ce ar putea complica eforturile de pacificare. Progresele realizate la convorbirile dintre emisarii rus şi ucrainean au crescut speranţele privind convocarea primului summit internaţional din ultimii trei ani, privitor la oprirea luptelor dintre separatiştii proruşi şi forţele guvernamentale ucrainene.
Dar unele state UE, deşi au salutat organizarea unui summit cu participarea Franţei, Germaniei, Ucrainei şi Rusiei, sunt îngrijorate de tot mai numeroasele discuţii despre posibilitatea ca UE să ridice parţial sancţiunile impuse Moscovei după anexarea Crimeii de la Ucraina, în 2014.
Disensiunile manifestate în UE privitor la modalitatea de tratare a Moscovei au luat amploare ca urmare a disponibilităţii de a discuta cu Kremlinul din ultimele luni, în fruntea cărora s-a plasat Parisul.
Comentariile preşedintelui francez Emmanuel Macron au nemulţumit în special guvernele unor ţări din UE care cândva au fost sateliţi sau republici constituente sovietice. Alarmate de ceea ce ele percep drept politica externă rusă tot mai agresivă, ele resping orice ar putea avea iz de pacifism. "Ar trebui oare să recompensăm Rusia pentru că nu a făcut nimic grotesc în ultimele câteva luni?", întreba un diplomat UE.
În cadrul întâlnirilor, scrisorilor şi discursurilor din UE, disensiunile referitoare la Rusia care cândva erau sub control ies din nou la suprafaţă, spun diplomaţii. Aceste tensiuni ar putea îngreuna sarcina UE de a conveni noi sancţiuni dacă Rusia va intensifica ceea ce liderii occidentali caracterizează drept eforturile preşedintelui Vladimir Putin de a submina instituţiile occidentale de felul blocului celor 28 de naţiuni.
Tensiunile ar putea totodată să divizeze şi mai mult blocul - într-un grup de aliaţi cu poziţii relativ amicale faţă de Rusia, în frunte cu francezii, precum Italia, pe de o parte, şi statele baltice, Polonia şi România, pe de alta. Aceasta ar putea pe mai departe să slăbească hotărârea guvernelor de a lua partea Ucrainei, spun diplomaţii.
Diplomaţii UE se aşteaptă ca liderii blocului să mai prelungească sancţiunile aplicate sectoarelor energetic, financiar şi de apărare ale Rusiei cu încă şase luni, la summitul ordinar din decembrie.
Dar în timp ce Macron şi cancelarul german Angela Merkel spun că nu poate exista nicio uşurare a sancţiunilor până când Rusia nu va implementa acordul de pace convenit pentru Ucraina în 2014-2015, ambii consideră că sancţiunile împiedică o îmbunătăţire a relaţiilor cu Moscova.
"Resetarea" lui Macron
Măsurile impuse ca urmare a anexării Crimeii şi a sprijinului rusesc pentru separatiştii care luptă în Ucraina necesită acordul tuturor guvernelor UE. Orice fricţiuni ar putea permite chiar şi unei singure ţări, posibil aliatului Moscovei, Ungaria, să oprească aplicarea lor.
"A venit momentul ca guvernul german să exercite presiuni asupra UE în vederea unei ridicări parţiale a sancţiunilor", a spus pentru Reuters legislatorul german Peter Ramsauer, a cărui Uniune Social-Creştină (CSU) de centru-dreapta face parte din coaliţia de guvernare din Germania.
Statele baltice, care au făcut parte din Uniunea Sovietică, se tem de un tertip prin care ruşi ar bloca ambiţia Ucrainei de a adera la NATO şi UE. Ţara cu 42 de milioane de locuitori are graniţe atât cu Rusia cât şi cu ţări din UE şi NATO.
Întrucât Germania a acceptat ca Franţa să preia un rol mai activ privitor la Rusia, Macron a relansat pe neaşteptate iniţiativa de îmbunătăţire a relaţiilor cu Rusia, în iulie.
Trimiţându-i la Moscova pe miniştrii francezi ai apărării şi de externe în septembrie şi punând capăt îngheţării acestor vizite diplomatice de nivel înalt, care dura de patru ani, Macron încearcă să aducă Moscova înapoi în grupul principalelor ţări industrializate.
Macron, care în august a spus că înstrăinarea Rusiei este "o profundă greşeală strategică", vrea ajutorul Moscovei pentru a reglementa cele mai imposibile crize ale lumii, de la Siria la Coreea de Nord.
"Geografia, istoria şi cultura Rusiei sunt esenţialmente europene", a spus Macron marţi, într-un discurs la Consiliul Europei, principalul for al continentului pentru drepturile omului, din care Rusia a fost suspendată după anexarea Crimeii.
Reprimirea Rusiei în luna iulie, pentru care au făcut lobby Franţa şi Germania, a fost prima ocazie când un set de sancţiuni internaţionale impuse pentru anexarea Crimeii de către Moscova a fost anulat.
Charles Michel, premierul Belgiei, le-a spus luna trecută diplomaţilor UE că deşi Rusia este o ameninţare la adresa securităţii, "rămâne şi un vecin şi noi trebuie să ne confruntăm cu această realitate."
Într-o scrisoare adresată diplomaţilor UE, luna trecută, ambasadorul UE la Moscova a făcut şi el apel la o abordare "pragmatică" privitor la Rusia.
Recompensă sau răzbunare?
Diplomaţii UE din ţările estice, baltice şi nordice au spus că sunt descumpăniţi de abordarea lui Macron, întrebându-se ce s-a schimbat în Rusia pentru a merita o renaştere a relaţiilor.
Conflictul din Ucraina a ucis peste 13.000 de oameni, din aprilie 2014. Rusia şi Ucraina au făcut un schimb de prizonieri în septembrie, demersul fiind considerat un prim indiciu de îmbunătăţire a relaţiilor. Dar Putin a exclus restituirea Crimeii, dăruită Ucrainei în 1954 de conducătorul sovietic de la vremea respectivă, Nikita Hruşciov.
NATO acuză Rusia că încearcă să destabilizeze Occidentul cu ajutorul noilor arme nucleare, al retragerii din tratatele de control al armamentelor, atacurilor cibernetice şi acţiunilor sub acoperire.
Anul trecut, guverne occidentale printre care al Franţei au expulzat un număr fără precedent de diplomaţi ruşi după un atac cu gaz neurotoxic asupra unui fost spion rus, comis în Anglia, pe care liderii UE l-au pus pe seama Moscovei. Kremlinul a negat orice implicare.
Michel Duclos, fost emisar francez în Siria, a spus că pentru Macron există riscul ca, la Moscova, Franţa să fie considerată "utilă pentru învrăjbirea taberei occidentale", amintind de ceea ce a spus el că a fost o "caracteristică clasică" a relaţiilor est-vest din timpul războiului rece.
Propunerea făcută de Macron lui Putin se bazează pe stabilirea unui aşa-numit dialog structurat care să se concentreze asupra a cinci puncte: schimb de expertiză şi informaţii, un mecanism de dezamorsare a tensiunilor UE-Rusia, controlul armamentelor în Europa, valori europene, colaborarea privitor la crizele internaţionale.
Propria strategie în cinci puncte a UE faţă de Rusia implică aşa-numitul angajament selectiv. Mulţi diplomaţi UE spun că aceasta este cea mai bună cale de progres, cu încercarea de a obţine colaborarea ruşilor în probleme precum schimbarea climatică pentru a reclădi încrederea.(RADOR)
Știri pe scurt:
- Meandrele dialogului dintre Londra şi Bruxelles pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană sunt urmărite cu interes de presa internaţională. Deşi Boris Johnson susţine ferm ieşirea ţării sale din UE la 31 octombrie, documente depuse la cea mai înaltă instanţă civilă din Scoţia indică faptul că premierul britanic ar putea solicita o prelungire a termenului, dacă până la 19 octombrie nu se va ajunge la o înţelegere, informează EUObserver. Însă, într-o scrisoare publicată de The Sunday Express şi The Sun on Sunday, liderul conservator afirmă că a făcut deja compromisuri şi îndeamnă UE să profite de noua sa ofertă şi să vină la masa negocierilor într-un spirit de cooperare, pentru a se realiza un Brexit operaţional pentru ambele părţi, menţionează The Sunday Express. Negociatorul comunitar Michel Barnier a declarat pentru Le Monde că un acord este foarte dificil de realizat, dar rămâne posibil, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a subliniat că perspectiva ajungerii la un acord privind Brexit, potrivit principiilor UE, ar trebui evaluată până la finele săptămânii, adaugă Politico. În acelaşi timp, premierul britanic speră că Ungaria se va folosi de dreptul său de veto împotriva prelungirii termenului stabilit pentru plecarea Marii Britanii, scrie The Daily Telegraph.
- Publicaţia New Europe îşi îndreaptă atenţia asupra vizitei făcute de secretarul american de stat Mike Pompeo în Muntenegru, Macedonia de Nord şi Grecia, deplasarea sa având o puternică amprentă militară. Cu această ocazie, SUA şi Grecia au semnat un acord revizuit de cooperare în domeniul apărării, esenţial pentru noile provocări de securitate în Marea Mediterană, anunţă Stars and Stripes. Acordul va spori valoarea strategică a Atenei şi va conduce la investiţii americane la bazele militare greceşti, adaugă Al Jazeera. Potrivit acordului revizuit, SUA urmează să înfiinţeze o nouă bază navală şi aeriană în oraşul grecesc Alexandroupoli, cu misiunea de a aproviziona aliaţii NATO Bulgaria şi România, ocolind astfel ruta actuală prin Bosfor, controlată de Turcia, subliniază Al Jazeera. Alexandroupoli este un atu strategic datorită portului, situat aproape de Balcani, şi capătă, de asemenea, importanţă ca nod energetic, în contextul în care Grecia construieşte facilităţi de stocare în larg a gazelor naturale şi va începe în curând construirea unei conducte de gaz de la Alexandroupoli în Bulgaria, ceea ce va permite ca livrările de gaze naturale lichefiate din SUA să aprovizioneze Balcanii, deranjând un monopol rusesc, analizează Al Jazeera. În privinţa Balcanilor, SUA par să finalizeze un acord de 36 de milioane de dolari pentru a vinde Muntenegrului mai multe vehicule tactice de tip JLTV, aceasta fiind cea mai mare tranzacţie de echipament militar din istoria celor două naţiuni, informează Breaking Defense.
- Între timp, la Soci, în cadrul sesiunii tradiţionalului Forum Valdai de dezbateri politice, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia ajută China să implementeze un sistem de apărare de avertizare timpurie pentru localizarea eventualelor lansări de rachete balistice intercontinentale, scrie ABC din Spania. Potrivit afirmaţiilor lui Putin, citat de ABC, „astfel va creşte potenţialul defensiv al Chinei, care se va dota cu un tip de sistem pe care doar Statele Unite şi Rusia îl au”. Preşedintele rus a mai precizat că Moscova şi Beijingul nu acţionează împreună împotriva nimănui, ci numai în interes reciproc, adaugă ABC.(RADOR)
2
3
