Într-un context politic dificil (joi tocmai ce a fost demis Guvernul de către Parlament), vineri își vor prelua mandatele în Consiliul de Administrație al Băncii Centrale cei 9 membri votați în vară de către Parlament, dintre ei 5 fiind la cel puțin al doilea mandat, iar 4 fiind nou propulsați la vârful politicii monetare.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

Cei nouă sunt: guvernatorul Mugur Isărescu (guvernator al BNR din 1990, cu o scurtă întrerupere în 2000 când a fost premier), Florin Georgescu (socialist autentic și asumat, care nu a pactizat cu aripa Dragnea din PSD, prim-viceguvernator BNR), Leonardo Badea (nou intrat, propus de PSD), Gheorghe Gherghina (vechea gardă a PSD), Dan Radu Rușanu (nou intrat, fost vicepreședinte al PNL, apoi trecut la ALDE, formațiune care l-a și propus pentru CA al BNR. A fost arestat de procurorii DNA și achitat după 3 ani), Cristi Popa (nou intrat în CA din partea USR), Eugen Nicolaescu (vechea gardă a PNL), Virgil Stoenescu (om vechi în CA, și el din partea PNL) și Balint Csaba (UDMR, o tânără speranță).

Noii membri ai CA vor avea deloc ușoara sarcină de a acomoda politica monetară unei politici fiscale adânc prociclice, bazate pe creșteri salariale nesăbuite ca ritm (rod al ideologilor de stânga din PSD, vezi politicile propuse de Cristian Socol în cadrul #wageledgrowth), deficite fiscale în creștere și vulnerabilități care nu ajută absolut deloc un mix echilibrat, așa cum își dorea Guvernatorul.

Dealtfel, la audierile în care a fost reconfirmat în funcție, Isărescu a reamintit că BNR lucrează cu orice guvern pe care îl dă țara . ”Încercăm să conlucrăm cât mai bine, urmărind ca mixul de politici să fie cât se poate de echilibrat”. Guvernatorul a mai vorbit despre necesitatea reformelor structurale și a investițiilor (mai ales în infrastructură).

În minuta ultimei ședințe a CA al BNR, publicată joi, se atrage atenția asupra corecției fiscale ”inevitabilă” care ar urma, adăugând că ”momentul inițierii consolidării fiscale, precum și ritmul și magnitudinea acesteia sunt dificil de anticipat”.

Ambiția nedeclarată public a Guvernatorului este adoptarea monedei euro de către țara noastră, deși acest proces se dovedește mult mai dificil decât se aștepta. Reamintim în treacăt că inițial ținta asumată de Guvern pentru trecerea la euro a fost anul 2014, dar la 5 ani după eșuarea acestui proiect încă nu avem un road-map asumat de întreaga societate.

În ultimii ani, Banca Centrală a fost ținta atacurilor venite dinspre partidele de stânga. Fie că discutăm despre proiectele de legi propuse de Daniel Zamfir, fie despre proiectul lui Dragnea privind repatrierea rezervelor de aur, BNR a trebuit să se mobilizeze pentru a arăta de ce unele proiecte erau aberații legislative ale căror costuri erau mai mari decât potențialele beneficii.

Noul CA al BNR va trebui să se obișnuiască cu ”noua ordine financiară europeană și mondială”, care modifică radical comunicarea pe care băncile centrale o practică în acest moment. ”Uneori avem impresia că discutăm cu oameni care încă trăiesc în secolul trecut”, ne spunea săptămâna trecută șeful unui fintech bazat în Londra, care vrea să intre pe piața din România și care se plângea că românii nu înțeleg că lumea s-a schimbat radical.

În privința trecerii la euro- unul dintre obiectivele noului CA al BNR- este posibil ca în actualul mandat al noului CA acest lucru să nu se întâmple din motive obiective. Vorba Guvernatorului: adoptarea euro e un proces complex și cu multe capcane.”Tentația e să ne grăbim și am auzit și acuze la adresa noastră că nu grăbim procesul. E nevoie de o foarte bună pregătire. Ideea că poți intra în zona euro cu dezechilibre macroeconomice majore și că zona euro te va ajuta, e greșită”, spune Isărescu. Inerent apar și tensiuni între cele două politici- fiscală și monetară. ”Nu găsiți niciun comunicat al BNR în care să nu se vorbească de necesitatea unui mix eficient între politica fiscală și cea monetară”, spune Guvernatorul.

Vezi aici cea mai recentă minută a CA al BNR.