​Economia recunoștinței. Șapte din 10 români nu se simt apreciați de rude, iar opt din 10 români nu se simt apreciați de colegii de serviciu

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 16 octombrie 2019, 14:55 Economie | Finanţe & Bănci


Imagine din conferinta de miercuri a OTP
Foto: Hotnews
Deși 9 din 10 români admit că este un semn de bună creștere să mulțumești, în ultima săptămână doar jumătate dintre ei au zis ”mulțumesc” persoanelor apropiate din familie, arată o cercetare a OTP Bank. Șase din 10 români spun că prietenii nu le mulțumesc atunci când fac un lucru pentru ei, iar șapte din 10 nu se simt apreciați de rude. În ceea ce privește gratitudinea manifestată la locul de muncă, situația este și mai îngrijorătoare: opt din 10 români nu se simt apreciați de colegi. Mai mult, în viața personală, 50% dintre români nu se simt apreciați de partenerul de cuplu.

​În România cultura recunoștinței este percepută diferit în funcție de generații. Generația Z consideră mulțumirea și recunoștința ca fiind gesturi normale, neavând dificultăți în a le exprima, iar Millenials o percep ca o formă de respect, politețe. Cei cu vârste între 31 și 45 de ani se lasă ghidați de karma și de dorința sau așteptarea ca gestul să fie întors și răsplătit într-o formă sau alta, în timp ce targetul senior interpretează recunoștința mai degrabă în sensul schimbului reciproc de favoruri, ca pe o datorie.







Potrivit psihologului Daniel David, care a vorbit despre rezultatele acestui studiu, Generația baby-boomers e compusă din cei născuți între 1946-1964, Generația X e formată din cei născuți între 1965-1980, Millenialii -cei născuți între 1981 și 1996, Generația Z e formată din cei născuți după 1997 iar unii vorbesc deja despre Generația Alpha, cei născuți după 2010.

În România, femeile spun mai des decat bărbații "mulțumesc" (78% vs. 65%) și zâmbesc mai mult în situațiile de zi cu zi (68% vs. 54%). Dar cei care își arată cel mai des recunoștința sunt aceia cu vârste de peste 60 de ani. Aceștia spun aproape întotdeauna "mulțumesc" (93% vs. 79% alte categorii) și zâmbesc mult mai mult decât celelalte categorii de vârste (70% vs. 57% total categorii), potrivit datelor prezentate miercuri.

Românilor le lipsește cultura recunoștinței, aceștia neștiind să își manifeste gratitudinea în numeroase situații. Conform studiului, există mai multe bariere care îi împiedică să-și manifeste recunoștința: invidia, egoismul, lipsa educației, teama de a nu rămâne dator și mulțumirea văzută ca un semn de slăbiciune.

„Recunoștința la români este o resursă prea puțin cercetată și prea puțin cultivată. În acest context, consider că demersul de a o scoate la iveală și propaga la nivel național este unul excelent, cu atât mai mult cu cât verbalizarea recunoștinței are numeroase beneficii: îmbunătăţeşte starea de spirit, starea de sănătate, întăreşte interacţiunile şi relaţiile şi creşte capacitatea de a gestiona cu succes stresul”, a subliniat Daniel David, preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România și profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

”Ce înseamnă de fapt recunoștința? Simplu spus recunoștința înseamnă o experiență subiectivă, o emoție pozitivă, care rezultă când se întâmplă trei lucruri: primul, când primim un beneficiu, un dar. Al doilea element este faptul că acel dar îl primim nu pentru că avem noi niște calități deosebite ci pur și simplu îl primim din benevolența acelei persoane. Dacă am primi un cadou ca urmarea a meritelor noastre nu am simți recunoștință ci am fi mândri că le-am primit. Iar a treia condiție se referă la faptul că trebuie să simțim că darul primit a venit intenționat, nu din greșeală!”, a mai spus profesorul Daniel David.

Toate aceste lucruri depind de cultura în care ne-am format sau în care am fost educați. De asemenea, toate studiile arată că oamenii care experimentează sentimentul recunoștinței sunt mai sănătoși din punct de vedere psihologic, sunt mai fericiți iar viața lor capătă o calitate mai bună. Iar acest lucru se întâmplă nu doar în cazul celor care primesc ci și în cazul celor care oferă. E un câștig reciproc fie că primești fie că oferi, mai adaugă prof. David.

Ce a mai spus prof Daniel David:
  • Problema noastră fundamentală este că profilul psiho-cultural pe care îl avem este diferit de cel vestic. La ei funcționează individul autonom și descentralizarea puterii sociale, ceea ce înseamnă că nimeni nu concentrează puterea la nivelul societății. Noi suntem o societate cu importante tușe de colectivism, unde indivizii își manifestă recunoștința față de instituții. De exemplu avem uneori recunoștință față de medic sau față de profesori. Și asta pentru că noi nu considerăm instituțiile ca fiind obligate să servească oamenii, ci ne bucurăm când instituția face ceva pentru noi. În Vest, recunoștința e față de cei din jurul tău, iar față de instituții le cer să se comporte pentru scopul în care au fost create! Nu am de ce să fiu recunoscător că un medic își face treaba! Și pot aprecia asta, pot să fiu bucuros că își face treaba, dar nu recunoscător!
  • Tinerii români au un profil mai apropiat de spațiul vestic, în timp ce seniorii sunt mai conservatori. Nu ne așteptăm ca acest profil să se schimbe într-un timp relativ scurt, de 10 ani. Ne așteptăm să crească nivelul de autonomie al indivizilor și să crească nivelul de descentralizare. Cei foarte tineri, cei cu vârsta de sub 22 de ani, au deja un profil caracterizat de individ autonom. Care îmi dă speranțe.
  • Mai avem o problemă: cea privind gradul de încredere interpersonală față de străini extrem de scăzut. Și această încredere este foarte importantă întrucât de acolo pornește cooperarea. Evident că fără ea nu poți construi lucruri importante din punct de vedere social sau instituții puternice. Deși a mai crescut, acest nivel rămâne în continuare scăzut față de țările din jur și ar trebui luate măsuri în acest sens.
  • În spațiul vestic, oamenii înțeleg următoarele lucruri: dacă vrei să te bucuri de succesul unui grup, fie ești bun și performant (ceea ce nu e întotdeauna posibil) fie îi sprijini pe cei care sunt buni. Și atunci se crează o comunitate solidară și performantă.
Într-un interviu anterior, profesorul David a vorbit și despre diferențele dintre români și occidentali. ”Ca un exemplu pe care l-ați văzut cu toții de instituție vestică ”adaptată” la sistemul românesc: cabinetul parlamentar. În Vest, ai primit niște bani, ți-ai angajat cei mai buni experți, plus un auditor care să confirme că totul e legal.

În România, în cine ai tu cea mai mare încredere? Păi în rude! Cum se cheamă asta în Vest? Conflict de interese! Iată cum noi preluam instituții fără să fim suficient de pregătiți... Și multe din asemenea cazuri nu au fost făcute intenționat, ci pe un fond cultural care ne definește. Un individ colectivist crede în rude, neamuri, prietenii”, explică psihologul român.

Un alt exemplu e legat de faptul că țările vestice au tendința să vadă schimbarea că pe o oportunitate. ”Noi avem tendința să vedem viitorul ca un pericol. Și asta e un lucru grav pentru că nu te stimulează să faci schimbări. Și mai e o mare diferență. În Vest, comportamentul social se controlează prin recompense. Dacă ți-ai făcut treabă, ești bătut pe umăr, ți se spune "good job!" și poți primi un bonus. La noi, comportamentul social se face prin pedepse. Am ajuns de foarte multe ori să vânăm erori- fie preventiv, fie corectiv, dar predominant la noi comportamentul social se face punitiv. Și asta are impact la nivel social”, consideră David Daniel.

Mulți istorici sunt de părere că de-a lungul istoriei ne-a ajutat acest profil. Că un individ colectivist nu e deschis spre străini, în care vede un pericol. Și că de regulă, în istorie, străinii au venit la noi că să ne ia câte ceva, nu ca să ne dea. ”Așa este! Numai că într-o lume cum e cea de azi, globalizată, odată ce ai intrat în UE, această reticentă față de străini devine un impediment. Pentru că un străin care vede că tu stai și îl analizezi, el își mută investițiile într-un alt stat. Iată cum ceva ce poate ne-a ajutat în istorie, acum s-ar putea să nu ne mai folosească astăzi”, conchide cercetătorul clujean.

Conferința de miercuri privind studiul legat de recunoștință a fost prilejuit de lansarea de către OTP Bank a ”Băncii de mulțumiri”, o platfomă de conținut populată cu mulțumiri în diverse formate.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






3596 vizualizari

  • -2 (6 voturi)    
    Intr=o tara desprinsa din feudalism, entitlement (Miercuri, 16 octombrie 2019, 15:40)

    xolv [utilizator]

    si statutul sunt foarte importante .
    • +1 (7 voturi)    
      Studiul lui David Levantin are valoare zero (Miercuri, 16 octombrie 2019, 18:37)

      simplex1 [utilizator] i-a raspuns lui xolv

      David acesta este un individ neetnic roman care ne urăște și s-a gândit sa arunce cu noroi în noi, încă o data, folosind un studiu lipsit de orice valoare. Nu este la primul atac contra romanilor.

      Ca sa dau exemplu de neadevăr total pe care îl zice, comentez citatul de mai jos:

      Care tari din jurul nostru au încredere în străini mai mare decât a romanilor? Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina? Si chiar dacă la un sondaj ungurii, sa zicem, ar răspunde ca au încredere într-un procent mai mare ca romanii asta nu înseamna neapărat ca sunt și sinceri.

      Citat:
      "Mai avem o problemă: cea privind gradul de încredere interpersonală față de străini extrem de scăzut. Și această încredere este foarte importantă întrucât de acolo pornește cooperarea. Evident că fără ea nu poți construi lucruri importante din punct de vedere social sau instituții puternice. Deși a mai crescut, acest nivel rămâne în continuare scăzut față de țările din jur și ar trebui luate măsuri în acest sens."
      • 0 (0 voturi)    
        cam asa e (Joi, 17 octombrie 2019, 11:28)

        Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui simplex1

        Romanii au ceva probleme de ethos - dar e si o tendinta a unor grupari anti-romanesti de a denigra total poporul. Dupa ele, ar exista popoare "bune" si popoare "rele".
        Autorul cam uita ca secole la rand multe etnii s-au aciuat aici si au dus-o f.bine in coabitare cu romanii. Lista etniiior e lunga.
  • -1 (11 voturi)    
    asa e (Miercuri, 16 octombrie 2019, 15:44)

    cucuveauamov [utilizator]

    nici eu nu ma simt apreciat de cititorii HN ....
  • +1 (3 voturi)    
    Invalidare emotionala (Miercuri, 16 octombrie 2019, 17:32)

    clint [utilizator]

    cat cuprinde, zero empatie. Cam asta e in familiile noastre. Exista vreo 6 niveluri de conectare emotionala intre oameni. Primul e sa asculti. Noi nu prea stim sa ascultam. De multe ori discutiile sunt un dialog al surzilor, fiecare asteapta sa termine celalalt ce are de spus pentru a puncta ceva pozitiv despre el insusi. Cum spuneam, empatie 0.
    Suntem cei mai de nadejde oameni cand e vorba sa ajutam un om aflat la ananghie insa devenim reci si nepasatori cu unul pe care il suspectam ca o duce mai bine ca noi.
  • -1 (5 voturi)    
    Saracia este motivul (Miercuri, 16 octombrie 2019, 17:43)

    Robert M [utilizator]

    pentru care 70-80% din oamenii nu se simt apreciati. Unora le este rusine sa spuna lucrurilor pe nume.
    Vinovatii pentru saracie se afla in procentul superior de 5%.
  • 0 (4 voturi)    
    Inspirata initiativa (Miercuri, 16 octombrie 2019, 17:47)

    UpNext [utilizator]

    de civilizare accelerata a tinerilor localnici. Ar fi fost o placuta surpriza ca aceasta initiativa sa vina de la o organizatie romaneasca, dar....


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version