Manifestul academicienilor pentru adaptarea României la era digitală. 12 propuneri concrete

de DP     HotNews.ro
Vineri, 18 octombrie 2019, 8:08 Economie | Finanţe & Bănci


Adunarea Generala, Academia Romana, la 152 de ani de la infiintare
Foto: Agerpres
Digitizarea sistemului naţional de educaţie, includerea unei discipline de etică în spaţiul digital sau pregătirea strategică de cadre didactice în domeniul “Industry 4.0” sunt doar 3 dintre propunerile Academiei Române privind adaptarea României la era digitală, potrivit unui manifest asumat și transmis de academicieni, în urma unor dezbateri științifice care abordează impactul revoluției tehnologice și măsurile care ar trebui luate în România.

Pe plan mondial, cercetarea şi inovarea în sfera tehnologiilor digitale avansează în salturi care se succed tot mai rapid, iar aplicaţiile proliferează exponenţial. Cunoştinţele şi tehnologiile care au dinamica şi impactul cele mai semnificative sunt: ştiinţa datelor (“Data Science”), datele masive (“Big Data”), Cloud Computing, învățarea automată (“Deep/Broad Machine Learning”), robotica cognitivă, Cyber-Physical Systems, legat de care apar profesii noi (de exemplu, data scientist, operator 4.0).

Cele mai semnificative progrese sunt înregistrate în industria datelor şi industria de software; în avangarda mondială se situează ţările dezvoltate, precum şi o serie de companii foarte puternice din SUA (Microsoft, Google, Amazon, Facebook, Apple), China (Baidu, Alibaba, Tencents) şi UE (SAP). Reţeaua Internet a căpătat o anvergură planetară, tendinţa fiind cea a conectivităţii omniprezente şi a „Internetului lucrurilor” (“Internet of Things”). Sistemele de comunicații implementează generaţia 5G, serviciile web avansează rapid către generaţia Web 3.0, iar sistemele de fabricaţie au atins generaţia “Industry 4.0”.

În acelaşi timp, odată cu apariţia de noi meserii menite să compenseze dispariţia unor locuri de muncă, apar vulnerabilităţi majore pentru siguranţa şi protecţia vieţii private a cetăţenilor și chiar influenţe asupra stării de sănătate şi comportamentului individului în contextul aplicării pe scară largă a tehnologiilor emergente, care tind să înlocuiască operatorii umani şi să modifice deprinderile dobândite de-a lungul secolelor de evoluţie umană. Este demn de remarcat programul ”Society 5.0”, lansat în Japonia, care vizează aspectele esențiale ale impactului tehnologiei asupra omului și societății.

Totuşi, în spaţiul digital, potenţialul creativ al tinerilor din România este utilizat îndeosebi pe cont propriu sau în comunităţi ad-hoc de utilizatori şi mai puţin în proiecte lucrative de scară mare. Se fac simţite, de asemenea, consecinţele negative ale exodului creierelor, care diminuează efectivele de profesionişti din TIC şi IA disponibile în ţară, determinând un deficit de forţă de muncă superior calificată în aceste domenii. Marile companii care activează în România se dovedesc, în prezent, mai agile decât universităţile în a se plia pe dinamica noilor tehnologii digitale, adaptându-şi rapid modul de funcţionare şi oferta adresată unei pieţe deschise şi dominată de concurenţa între platforme.

La ora actuală, cea mai largă popularitate cunosc, în România, comunicaţiile mobile, comerţul electronic şi reţelele de socializare. Administraţia publică este, încă, insuficient informatizată în relaţia cu cetăţeanul şi cu firmele private, fapt resimţit acut îndeosebi de întreprinzători la iniţierea unor noi afaceri.

Recomandările academicienilor români:

În învățământ:
  • Elaborarea unui program de pregătire a tinerilor în domeniul TIC în cadrul unor şcoli postliceale de 2-3 ani, în vederea acoperirii necesarului de lucrători cu calificare de nivel mediu.
  • Elaborarea şi aplicarea unui program de digitizare în cadrul sistemului naţional de educaţie, valorificarea mai amplă a potenţialului TIC şi IA în procesul educativ-formativ.
  • Includerea în planurile de învăţământ din facultăţi a unei discipline de etică în spaţiul digital.
  • Promovarea şi susţinerea programelor de cercetare inter- şi transdisciplinară, a colectivelor complexe integrate de cercetare, formate din specialişti din mediul academic şi mediul de afaceri.
  • Promovarea şi susţinerea unui program privind educaţia continuă, pentru a asigura compatibilitatea întregii populaţii cu oportunităţile erei economiei digitale.
  • Pregătirea strategică de cadre didactice în domeniul “Industry 4.0”, în scopul dezvoltării sustenabile a educației și a piețelor interne emergente; studiul complexității globale cu ajutorul instrumentelor inteligente de tip World Economic Forum - Transformation Maps.
  • Parteneriate cu universități și instituții internaționale avansate în scopul schimbului de cunoștințe și bune practici. Reducerea timpului de asimilare a necesităților de implementare a domeniului “Industry 4.0” în România și creșterea rezilienței forței de muncă internă la tendințele tehnologice emergente la nivel global.
  • Crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea mediului de afaceri în domeniul “Industry 4.0”; motivarea anti-exod și încurajarea potențialului creierelor de valoare ale României.
În cercetarea instituțională și academică:

  • Înfiinţarea (reorganizarea) unui institut naţional de cercetare-dezvoltare-inovare, având ca obiectiv conceperea, proiectarea şi dezvoltarea de noi tehnologii şi produse bazate pe tehnici de inteligenţă artificială, inclusiv de învăţare automată, robotică cognitivă, ştiinţa datelor ş.a.
  • Stimularea constituirii de consorţii între universităţi, companii şi instituţii publice, pe principiul parteneriatului tripartit pentru inovare (“Triple Helix”), practicat cu succes în ţările scandinave şi în alte state dezvoltate.

În viața publică:

  • Implementarea ghişeului unic în relaţia cetăţenilor cu administraţia atât centrală, cât şi locală; oferirea de spaţii şi dotări adecvate pentru cetăţeni în sediile instituţiilor publice.
  • Realizarea de campanii de informare a populaţiei privind riscurile legate de datele personale şi modalităţile de protejare a acestora.

Pentru asta, ar fi nevoie de asigurarea unei finanţări de cel puţin 2% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare, de sincronizarea ordonată cu programele europene și de iniţierea unor proiecte pilot pentru inovarea în masă (“crowdsourcing”) în domeniile TIC şi IA.

Rolul Academiei Române va consta, în principal, în contribuţia la clarificarea conceptelor și asigurarea unui punct de întâlnire pentru diferiţi actanţi din societate, precum și în elaborarea și implementarea unui program de digitizare în cadrul sistemului național de cercetare științifică.

Academia își va asuma funcția de coordonare a acestui program.

  • Costurile inacţiunii sau acţiunii întârziate
În eventualitatea în care prioritatea unor asemenea măsuri va fi subapreciată sau aplicarea lor va fi întârziată, se va putea constata apariţia unor efecte negative majore, cum sunt:
  • întârzierea realizării convergenţei României către ţările avasate din UE;
  • limitarea performanţelor economiei naţionale şi a competitivităţii sale externe;
  • situarea României în stare de dependenţă tehnologică faţă de exterior şi ratarea şansei de a fi un actant semnificativ al revoluţiei digitale globale;
  • sub-utilizarea potenţialului inovativ românesc şi continuarea exodului creierelor.
În anul 2019, s-a constituit, sub egida Academiei Române, Grupul de Reflecţie privind impactul evoluţiei TIC şi IA asupra omului şi societăţii, întrunit în trei ședințe în datele de 14 martie, 18 aprilie și 21 iunie 2019. Prezentul document sintetizează principalele idei şi propuneri de măsuri degajate în cadrul celor trei întâlniri ale membrilor grupului de reflecţie, spre a fi supuse atenţiei factorilor de decizie din stat şi comunicate societăţii, în ansamblul său.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






3685 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    da mandolina? (Vineri, 18 octombrie 2019, 8:23)

    vodatepes [utilizator]

    Da intelege mandolina ce spun astia de la Academia Romana? El disfiinteaza ministerul comunicatiilor si societatii informationale si il, comaseaza cu transportul feroviar cu cel auto maritim si aerian,O stransa legatura intre cele 5 domeni. Nu e asa domnule Sica mandolina? dar pastram ministerul cu relatia cu parlamentul. Mutu de la cotroceni mai zilele trecute spunea ca industira IT a produs 6 % din PIB. Interesant disfintam ministerul care coordoneaza domeniul care produce 6% din PIB si pastram ministerul care produce hartii. Inceput bun.
    • -1 (1 vot)    
      Mare dreptate ai (Vineri, 18 octombrie 2019, 9:17)

      CetateanC [utilizator] i-a raspuns lui vodatepes

      COmunicatiile ar trebui sa fie un minister puternic. Traim in timpuri in care tehnologie e la putere si va deveni si mai puternica; schimbarile tehnologice se fac cu viteze ametitoare ptr politicianul roman. De aceea nu pricepe nimic. Avem Ministerul Dezvoltarii ca sa avem PNDL in continuare - adica sifonarea banilor de la buget ptr primari (mita). Cat vroia Dragnea sa dea - 10 miliarde de EUR? Bag seama hotararea a ramas. Asta vrea noul PSD, pardon USL. Desfiintat acest MIn. al Dezvoltarii si insistat pe COmunicatii si Fonduri. CUm se poate la Ciugud sa faca digitalizare la plata taxelor, la avize, sa faca strazi, apa, canalizare, energie verde etc.si totul cu bani europeni. Sa faca toata tara, toate comunele si sa scoata oamenii din saracie - sa educe copiii. Sa crape odata politicianul imbuibat PSD, PNL votat de oameni cu educatie putina, oameni manipulabili si neinformati. Sunt cateva exemple de comune in toata tara asta care trebuie sa fie model de bune practici. Comune care au taiat pomenile si parangheliile - au facut societati de gospodarire cu bani europeni si dezvolta comunitatea. Cine nu crede sa se uita la Romania te iubesc! - Vrancea lui Oprisan cum e ingenunchiata si cum exista o luminita mica, o speranta si un model de catun care merge spre progres si bunastare ptr locuitorii comunei.
    • 0 (0 voturi)    
      Nu de birocrați avem nevoie. (Vineri, 18 octombrie 2019, 19:24)

      asavreau [utilizator] i-a raspuns lui vodatepes

      Digitalizarea înseamnă diminuarea drastică a birocrației,dispariția funcționarului impertinent și țâfnos care te plimbă pentru-că el nu-i capabil să rezolve.Aș vrea ca Academia Română să se implice în dispariția multelor //școli academice//de tot felul,școli care nu au nici-o acreditare,nu au profesori pregătiți,sunt în fapt niște fabrici de diplome pentru funcționarii care se poartă urât.Academia va fi respectată când va dispărea impostura și titlurile academice de complezență.
  • +2 (2 voturi)    
    Adaptare la mediu a prădătorilor (Vineri, 18 octombrie 2019, 11:30)

    clencix [utilizator]

    Bla, bla, bla, informatizare, strategie, etică (funia din casa spânzuratului), osanale ridicole pentru realizări pitice, panarame să acopere lipsa de transparență în ceața motivării distribuției resurselor academice, etica inversă, nepotismul, mușamalizarea plagiatelor ubicui și mascarea adevăratelor valori care ar arăta că împărații la vedere sunt goi. Unde este propagarea meritului, a corectitudinii în evaluarea adevăraților creatori, aprecierea internațională fără false diplomații, valorificarea talentelor naționale pierdute din fașă pentru defavorizații din naștere, combaterea falșilor idoli, a prostiei evidente la niveluri înalte, apărarea în definitiv a moștenirii nației, cea lăsată de antecesori spre propășire, nu spre dizolvare într-o mocirlă de nonvalori.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by