- Financial Times: Partea întunecată a baronului tech britanic

Există două fețe ale lui Lawrence Jones, unul dintre cei mai bogați antreprenori din domeniul tehnologiei din Marea Britanie, cu o avere estimată la 700 de milioane de lire sterline.
La sediul UKFast din Manchester, personalul poate folosi gratuit o sală de gimnastică, are la dispoziție o sală de jocuri și o tablă de șah uriașă lângă intrarea acesteia, iar vinerea după amiaza le sunt aduse beri de la un bar din apropiere. Vara, parcarea companiei este transformată într-o plajă improvizată, cu șezlonguri; într-o iarnă a fost transformată în patinoar. Pe tot parcursul anului se organizează diverse evenimente, iar Jones este cunoscut pentru găzduirea unei petreceri anuale (UKFest) pentru toți angajații, date pe terenul propriei case.
Pe lângă asigurările de sănătate oferite, una dintre cele mai atrăgătoare avantaje ale companiei este faptul că un număr mare de angajați își pot petrece concediile pe proprietățile domnului Jones - Le Farinet din Verbier și la Lacul Castell Cidwm din Țara Galilor, lângă Muntele Snowdon.
Domnul Jones își obișnuia angajații cu umilințe publice, prin abuzuri verbale atât în ședințe cât și prin email, potrivit mai multor zeci de foști angajați. Mulți dintre cei intervievați au spus că unii colegi au fost concediați dintr-un capriciu al șefului. „A existat această atmosferă de teamă și de a ține capul plecat pentru că altfel zburai”, a spus un fost asistent de comunicare.
Reprezentanții domnului Jones au negat acest lucru, insistând că toate concedierile s-au făcut în conformitate cu legea. Reprezentanții UKFast au declarat că au luat extrem de serios acuzațiile împotriva domnului Jones și intenționează să le investigheze.
Câțiva foști angajați au vorbit, în ciuda acordurilor de confidențialitate, despre comportamentul domnului Jones pentru a preveni alte femei tinere. Mai mulți foști angajați l-au descris ca pe un „bătăuș” cu o prezență intimidantă și în afara locului de muncă.
- L’Echo: Amânarea Brexitului – până când?

Boris Johnson a solicitat CE o amânare de trei luni, dar acest interval pare prea lung.
La Londra, Camera Comunelor a aprobat cu 329 voturi pentru și 299 împotrivă proiectul de lege vizând transpunerea acordului privind Brexitul în legislația britanică. Dar parlamentarii au cerut mai mult timp pentru a examina documentul. La rândul său, Boris Johnson a suspendat examinarea acordului de către Parlament până ce Uniunea Europeană va lua o decizie referitoare la amânarea datei divorțului, fixată în principiu pentru 31 octombrie. Următoarea etapă se joacă deci pe continent: Uniunea Europeană va dezbate o nouă amânare pentru Brexit.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a recomandat statelor membre ale Uniunii să accepte o a treia amânare a Brexitului. Reamintim că ieșirea Marii Britanii din UE a mai fost amânată în două reprize, de pe 29 martie pe 12 aprilie, apoi din 12 aprilie pe 31 octombrie.
"Le recomand liderilor celor 27 membri ai Uniunii Europene să accepte cererea Marii Britanii pentru o nouă amânare a datei de ieșire din UE, și propun ca aceasta să se facă prin procedură scrisă", a scris Tusk pe Tweeter. Nu va exista un summit consacrat divorțului, deci. Care este calendarul european?
Boris Johnson solicitase sâmbătă o prelungire de trei luni, până pe 31 ianuarie 2020. Dar UE poate propune o dată diferită. Potrivit unui responsabil european, "UE este dispusă să accepte o prelungire, dar ea va decide ceea ce este necesar, și durata sa exactă va trebui să facă obiectul unor negocieri politice. (...) O amânare de trei luni nu este acceptabilă”.
- Les Echos: Șomaj- reguli stricte pentru cei care demisionează

Principalii parametri ai acestei noi legi au fost deja discutați între sindicate și angajatori la începutul anului 2018, costurile acestei măsuri fiind de circa 300 de milioane de euro pe an.
Viitorul demisionat trebuie să fi lucrat fără întreruperi în ultimii cinci ani, iar după demisie, să acceseze un proiect de conversie profesională care să necesite instruire sau în urma căruia să își înființeze o companie. Natura ”reală și serioasă” a proiectului trebuie să fie confirmată de o comisie („Transitions pro”) din regiunea sa și de un consultant specializat, selectat din lista aflată în pregătire la nivelul Guvernului.
Nu a mai rămas de stabilit decât mici amănunte, cum sunt cele legate de elementele pe baza cărora comisiile ar urma să își dea avizul. Proiectul de decret specifică faptul că, în cazul transformării profesionale care necesită instruire, angajatul trebuie să detalieze toate etapele (motivațiile sale, abilitățile dobândite sau necesare, caracteristicile ocupației vizate, pregătirea lui și perspectivele sale de angajare).
Dacă reconversia presupune crearea sau preluarea unei companii, dosarul va trebui, în mod evident, să specifice activitatea vizată și să conțină o analiză de piață, nevoile de finanțare sau mijloacele tehnice sau umane, dacă este necesar.
- O zonă de conflict intrată de mai multă vreme în cotidian, Orientul Mijlociu continuă să atragă atenţia presei internaţionale. Siria este cea care ocupă în continuare prima pagină a ziarelor, dar, după cum vom vedea, actuala situaţie din Liban stârneşte şi ea îngrijorare. „Rusia avertizează trupele kurde din cadrul Unităţilor de Apărare a Poporului că trebuie să se retragă din apropierea frontierei siriene, în caz contrar ele urmând să aibă de-a face cu armata turcă”, aflăm din Izvestia, un cotidian moscovit. Şi, totuşi, publicaţia americană The Atlantic afirmă că „armistiţiul din Siria a fost eficient, mai mult sau mai puţin”. Cotidianul britanic The Guardian anunţă că „Turcia şi Rusia au convenit asupra existenţei unei zone-tampon în nordul Siriei”. În plus, acelaşi ziar remarcă faptul că, „în zona de frontieră turco-siriană, Rusia a devenit singurul negociator, fiind principalul pion al puterii în Orientul Mijlociu, într-un moment când influenţa Statelor Unite în regiune e în scădere”.
- Nu departe de Siria, Libanul este şi el paralizat. „Ieri, armata libaneză s-a ciocnit cu o serie de demonstranţi care protestează de şapte zile, contestând elita politică”, relatează publicaţia libaneză Daily Star. Aceeaşi publicaţie informează că „pentru a cincea zi consecutiv, băncile şi şcolile au rămas închise, iar multe şosele au devenit inaccesibile”. Dar tot din Daily Star mai aflăm că „armata libaneză s-a declarat alături de manifestanţi, considerând că doleanţele lor sunt îndreptăţite, rugându-i însă să elibereze şoselele”.
- Ciocnirile între manifestanţi şi forţele de ordine continuă şi în Chile, unde scumpirea biletelor de metrou a declanşat o adevărată revoluţie. Cotidianul american The New York Times informează că „preşedintele chilian şi-a cerut scuze şi a promis să redreseze economia ţării”. Un ziar local, El Sur, notează că, în centrul capitalei chiliene, „s-au adunat circa 40.000 de oameni care, prin manifestări artistice şi muzică electronică, au făcut ca protestele să treacă pe planul al doilea”. În sfârşit, tensiunile din Chile s-ar putea calma, întrucât, după cum aflăm din ziarul chilian Las Últimas Noticias, preşedintele ţării, Miguel Piñera, a promis „majorarea salariului minim şi a pensiilor, precum şi reforme în sistemul de sănătate”.
- În Europa, greoiul Brexit rămâne şi el în atenţia ziarelor. Publicaţia franceză Le Point noteză că, încă preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk „le-a recomandat liderilor Uniunii Europene (UE) să accepte cererea britanică de o nouă amânare a datei de ieşire „a Regatului Unit din Uniunea Europeană”. Fostul premier britanic Tony Blair are însă o altă părere, iar ea apare în ziarul francez Le Figaro: „Unui cetăţean de rând îi este aproape imposibil să urmărească recentele evenimente din jurul Brexitului”. După care acelaşi Blair precizează: „A devenit o treabă la fel de complicată ca ştiinţa balisticii”. Iar publicaţia franceză Les Echos estimează: „La Westminster, cei care mai speră încă să rămână în UE sau măcar să aibă parte de un Brexit mai puţin dur vor face totul ca să prelungească această criză, sperând că vor veni zile mai bune când vor putea schimba mersul lucrurilor”. (RADOR)