Când Marian a oprit mașina în pitorescul sat de munte ca să bea o cafea și să admire pur și simplu Munții Apuseni, a făcut o greșeală uriașă: nu a scos bani de la bancomatul aflat în urmă cu 35 de kilometri. Iar la micul băruleț din Apuseni nu se putea plăti cu cardul și nici ATM-uri nu avea în preajmă. Obișnuit să plătească cu telefonul, Marian s-a trezit într-o altă realitate în care cardurile sau aplicațiile nu-i foloseau la nimic. Norocul lui a fost că barmanul i-a făcut cinste cu o cafea, ”că doar nu te-oi lăsa să pleci de la mine supărat, că oameni suntem!”, i-a spus bătrânul localnic.

HotNews.roFoto: Hotnews

Dar Marian a înțeles că suntem departe de o societate cashless, cum și-ar dori-o unii.

Un alt exemplu care arată jumătatea goală a paharului este cel al lui Adrian, care urma să participe la o nuntă, la care darul se dădea la plic. Cum festivitatea începea la ora 19, pe la 18,30 omul s-a îmbrăcat, s-a ferchezuit, a chemat un taxi, s-a suit în mașină și a pornit către restaurant. În drum, a rugat taxiul să oprească în drum la un bancomat al băncii cu care lucra, ca să retragă niște bani. Acolo însă, surpriză: sistemul informatic căzuse, iar ATM-ul îi refuza practic onorarea darului de nuntă. Omul avea de ales: fie să plătească în plus retragând banii de la un alt bancomat, fie să ceară pentru 24 de ore suma necesară unui amic. Adrian și-a amintit cu această ocazie cum același lucru i s-a mai întâmplat la casa de marcat a unui hypermarket, unde urma să achite un ditamai coșul plin cu cumpărături. Atunci, rușinea a fost mult mai mare; s-au găsit unii de la coadă care, după ce casiera i-a spus doar că banca nu-i accepta tranzacția, i-au strigat: ”Săracule, dacă n-ai bani pe card de ce îți umpli coșul?”. Așa că Adrian și-a jurat că-și va schimba banca, a mai rostit în gând câteva cuvinte deloc măgulitoare la adresa plăților cu cardul și a băncilor, după care a plecat să își scoată banii pentru cadoul de nuntă de la un alt bancomat.

Organizațiile de protecție a consumatorilor de servicii financiare –atât cele de la noi cât și cele de la Bruxelles- militează pentru încurajarea folosirii banilor cash. ” În primul rând, trebuie să ne gândim la dificultatea tot mai mare a consumatorilor de a-și accesa banii proprii. Numărul bancomatelor din țările UE a scăzut constant din 2014 încoace, iar tendința este una accelerată. În plus, băncile introduc diverse taxe sau comisioane pentru utilizarea bancomatelor, astfel încât nu doar că bancomatele sunt mai rare, dar devin și tot mai scumpe. Cu alte cuvinte, devine mai greu și mai costisitor să dispui de propriii tăi bani!”, spune Jean Allix, unul dintre membrii specializați pe servicii financiare ai conducerii Biroului European al Uniunilor de Consumatori- BEUC (cel din mijloc, în fotografia de mai jos). În România, BEUC colaborează cu AURSF (Asociația Utilizatorilor de Servicii Financiare) și cu APC (Asociația Pro-Consumatori)

Într-o discuție cu reporterul HotNews.ro, acesta a vorbit despre consecințele unei dispariții complete a cash-ului.

”O societate fără numerar ar însemna: excluderea financiară și socială a tuturor celor care, dintr-un motiv sau altul, nu fac parte din societatea digitală; lipsa unor alternative la plățile electronice, adică opțiuni limitate a consumatorilor, dar mai ales ar însemna pierderea completă a vieții private, deoarece o societate fără numerar este o societate totalmente supravegheată electronic. Nu mai voebesc despre vulnerabilitatea crescută a sistemelor de plată la atacurile informatice ale sistemului IT”, mai spune Jean.

În România ultimilor 4 ani, potrivit datelor BNR, numărul de ATM-uri a scăzut cu aproape 2000, iar numărul unităților bancare a scăzut consistent. În zona rurală (asta însemnând pentru circa jumătate din populație) bancomatele sunt foarte rare, băncile tot mai puțin prezente, iar opțiunile de plată cu cardul sunt foarte limitate.

Liderul echipei de servicii financiare din cadrul BEUC, Farid Aliyev (primul din dreapta, în foto de mai sus), a explicat reporterului HotNews că o societate cashless nu înseamnă doar utilizarea unui telefon sau card bancar, împreună cu un cod PIN. ”Înseamnă mai ales abilitatea de a utiliza aplicații sofisticate pentru a efectua plăți. Trebuie să luăm în considerare și faptul că populația îmbătrânește. Unii consumatori sunt deja excluși din lumea digitală, fie pentru că nu au calculatoare ori telefoane smart, fie pentru că utilizarea lor este prea complicată pentru ei”, explică Farid.

Asociația de consumatori luxemburghezi Union Luxembourgeoise des Consommateurs derulează în prezent o campanie împotriva creșterii spezelor bancare și a închiderii de sucursale deoarece o astfel de politică ignoră nevoile clienților în vârstă sau ale persoanelor cu dizabilități. Acești clienți sunt cei care utilizează cel mai frecvent ghișeele bancare, deoarece nu au acces la internet sau pentru că nu se simt capabili să utilizeze serviciile bancare online.

În ultimele luni, mai multe orașe din SUA (San Francisco, Philadelphia) sau state întregi (New Jersey, Massachusetts) au emis legi care fac obligatorie acceptarea numerarului. Justificarea este aceeași peste tot: protecția cetățenilor cu venituri mici care nu au acces la un cont bancar.

Anul trecut, Comisia Europeană a abandonat o inițiativă controversată menită să impună praguri maxime pentru plățile în numerar. Comisia a concluzionat că „Restricțiile la plățile în numerar sunt o problemă sensibilă pentru cetățenii europeni, mulți dintre ei considerând posibilitatea de a plăti în numerar ca o libertate fundamentală, care nu ar trebui restricționată”.

Consumatorii folosesc numerar pentru a plăti tranzacțiile zilnice, dar și pentru tezaurizare. În ceea ce privește plățile, este destul de dificil să știi proporția exactă a plăților în numerar din magazinele de pe teritoriul european. Un studiu extins al BCE care acoperă țările din zona euro a constatat că 79% din plățile din magazine au fost făcute bu bani cash. Dar piața evoluează foarte repede, odată cu dezvoltarea plăților contactless sau prin alte soluții de plată inovatoare.

Există diferențe importante între țările cu privire la ponderea plăților cu numerar: de la 92% în Malta la 45% în Olanda și 48% în Estonia.

Cardurile și alte instrumente de plată sunt utilizate pentru plata unor achiziții care implică sume mai mari, în timp ce valoarea medie a unei tranzacții cu bani cash este de 12,38 EUR.

Cercetările realizate de Institutul de cercetare a vânzărilor cu amănuntul EHI din Köln au arătat că, în 2018, plățile consumatorilor cu cardul în Germania au reprezentat 48,6% din totalul vânzărilor din retail, depășind cu foarte puțin plățile cu bani cash (acestea reprezentând 48,3% din plățile din magazine) .

Cât privește ATM-urile și comisioanele percepute de bănci la retrageri, în Portugalia este interzisă prin lege să percepi taxe pentru retragerile cu cardul de debit. Decretul-lege nr. 3/2010, din 5 ianuarie, prevede la articolul 2 că „instituțiile de credit nu au voie să aplice nicio taxă directă pentru efectuarea operațiunilor bancare, respectiv retrageri, depozite sau servicii de plată”. Aceasta se aplică oricărui bancomat indiferent de instituția de credit care o administrează.

În Austria, există, de asemenea, legi care interzic taxele pentru utilizarea bancomatelor, cu excepția celor independente (Austrian Austrian Account Account Payment Act).

Italia, binecunoscută pentru că este cea mai scumpă pentru serviciile bancare din zona euro, confirmă: pentru consumatorul care are un contract-cadru cu banca sa, taxa privind retragerile este de 3,73% din suma retrasă, cu un minimum de 1,79 €.

În Malta, înainte de 18 februarie 2019 nu existau taxe pentru utilizarea bancomatelor. Situația s-a schimbat pentru retragerile efectuate în afara rețelei băncii consumatorului din februarie 2019 - când taxa a fost stabilită la 2,50 EUR și 3 € , în funcție de bancă. pentru cealaltă bancă.

În Grecia, băncile au introdus recent o taxă cuprinsă între 2,50 și 3 EUR pentru retrageri în afara rețelei bancare cu care lucrează consumatorul.

Guvernatorul BNR s-a referit de mai multe ori la bani în forma lor fizică, subliniind în diverse ocazii importanța lor.

“Banii sunt extrem de neispititori vizual, dar foarte puternici. Verdictele în materie de bani sunt periculoase”.

“Banul are trei funcţii: trebuie să fie standard de valoare, să fie mijloc de schimb şi trebuie să tezaurizeze. Este esenţială stabilitatea puterii de cumpărare”.

“Stabilitatea banului este esenţială pentru tezaurizare. În spatele monedei puternice se află tot economia. În momentele de criză este important să existe moneda fizică.”

”În ce privește România, vorba profesorului Chirițescu, o să renunțăm la cash când o să putem lipi pe fruntea unui lăutar un card de credit".