Creșterea pensiilor cu 40% din septembrie 2020 va duce la mari probleme în anii următori, este de părere Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, fiind prezent la un eveniment organizat de Alpha Bank, împreună cu Banca Națională a României (BNR) și Asociația Română a Băncilor (ARB). Profesorul a precizat că vorbește în nume personal. El crede că cei care iau decizii nu au simțul proporției pentru a înțelege ce efecte va avea acest lucru asupra economiei, în 2020 fiind, de fapt, pusă sămânța pentru saltul din 2021, în termeni de cheltuieli bugetare.
"(Dacă creștem pensiile cu 40% din septembrie 2020 n.r.), invităm mari necazuri. Deschidem ușa și invitam răul în casă. Atunci sa vedeți atac speculativ pe leu. BNR ce sa facă, să măreacă rata de politica monetară? Să intre în stratosferă? Să fim depunctați de agențiile de rating?", a spus Dăianu.
Referindu-se la execuția bugetară publicată miercuri de Ministerul Finanțelor, el a precizat că deficitul bugetar este cu 0,8 puncte procentuale din PIB mai mare decât era consemnat în execuția de anul trecut, pe datele la nouă luni.
„Considerăm că nu ne putem încadra în ținta de deficit. Structura bugetului geme. (…) Datoria publică ai spune ca este încă rezonabilă. Deși aproape s-a triplat față de cea care era în 2007-2008, era 14% atunci, ai zice ca este rezonabilă. Angajamentele sunt copleșitoare (precum creșterea de pensii de la 1 septembrie 2020 cu 40% n.r.). Nu sunt angajamente ipotetice. E vorba de angajamente statuate în acte normative”, a spus Dăianu.
El consideră că mulți nu înțeleg magnitudinea acestor angajamente.
Ce a mai spus joi profesorul Dăianu:
• Am sentimentul că nu există un simt al proporției. În condiții neschimbate, dacă s-ar menține calendarul, suplimentul de procente din PIB ar fi de 3-4% din PIB. Nu vorbim de 0,3-0,4%. Am sentimentul că nu exista sentimentul proporției.
• „Bugetul pe 2020 trebuie să includă corecții. Parametrul cheie ar fi ca deficitul bugetar din 2020 să nu fie mai mare decât în 2019, asumând că în 2019 va fi imposibil să terminăm cu 3%. Noi, la Consiliu (n.red- Consiliul Fiscal, instituție unde Dăianu e președinte), avem o plajă care merge de la 3,4-3,7%, în funcție de supraestimarea veniturilor. Execuția a întărit pesimismul nostru”, a explicat profesorul.
• E campanie electorală, anul viitor va fi un an tot de campanie. Încă sunt multe promisiuni ce creează oamenilor așteptări care sunt nerealiste. Ieșim cu bugetul din matcă.
• Avem o consolidare bugetară care nu mai poate fi amânată.
„Absorbția de fonduri europene capătă o dimensiune nouă, având în vedere recesiunea ce se profilează. Eu nu m-aș hazarda să vorbesc de o criza analogă cu cea din 2008-2009, dar va fi o zdruncinătură, o perioada dificilă. Fondurile europene ar putea sa susțină un nivel al cheltuielilor publice. Ar avea o funcție de stabilizare. Într-o perioadă de recesiune, dacă ai spațiu, îți permiți creșterea deficitului. Neavând spațiu fiscal, absorbția ar sprijini activitatea economică și a sectorului privat. Avem spațiu de manevră mic și deficite gemene”, a mai spus el.
• Nu suntem pe marginea prăpastiei. Depinde de noi să ne corectăm, să ne așteptăm că o să vină o viitură și să fim obligați să luăm măsuri în ceasul 13, când s-ar putea să fie prea târziu.
„Nu există simțul proporțiilor. În ultimii ani am încercat sa nu tăiem unele cheltuieli să nu depășim pragul de deficit. În numeroase state membre UE, principala arie unde s-a umblat pentru deficitul de 3% au fost investițiile. Una e să te ocupi de 0,3-0,4% din PIB și alta de câteva procente”, a mai afirmat Dăianu.
• Și eu sunt pentru creștere de salarii și de pensii. În România sunt foarte joase. Hai să ne uităm ce venituri există în celelalte țări, ce buget au.
„Dacă bugetul în 2020 operează această creștere (de pensii n.r.). Bugetul pe 2020 nu poți să-l faci la jumătatea anului. Cineva trebuie să-l facă. Trebuie să aibă piese de bază. Nu poți să faci un buget și apoi prin rectificări mai vezi. Dacă faci creșterea de la 1 septembrie 2020, nu poți să renunți în 2021, atunci într-adevăr este ca și cum le reduci pensiile”, a arătat el.
• Impactul în 2020 este de 0,7% din PIB doar pe 3 luni (creșterea pensiilor n.r.). Deficitul ar fi de 4%. Eu nu văd cum se poate încheia anul cu deficitul la 3%. În 2021 ne ducem la 5,7% sau poate mai sus.
„Doamne ferește să se întâmple ceva rău în economiile internaționale. Atunci se va vedea că nu avem spațiu fiscal”, a afirmat el.
• N-au vrut nu unii (reforma ANAF n.r.). Când iese totul la iveală trebuie sa transparentizezi toate veniturile și toate averile. Nevoia de a declara totul e binevenită. Așa e și corect.
• A crede ca BNR poate să compenseze derapaje ale politicii bugetare este o naivitate. Efectele pot să fie...
• O țară poate să fie în procedura de deficit excesiv și sa nu aibă probleme pe piețele internaționale. Ne putem imagina țara noastră să nu aibă problemele pe piețele internaționale? Agențiile de rating să ne mențină ratingul? Să nu ne jucăm cu focul.
6
24
