Financial Times: Orban, votat ca premier al României ● Liderii din Balcani avertizează că amânarea aderării la UE riscă să agraveze tensiunile ● La Tribune: Boris Johnson deplânge amânarea Brexit ● Kathimerini: Două bănci mari ale Chinei vin în Grecia ● Știri pe scurt.
- Financial Times: Orban, votat ca premier al României
Ludovic Orban a fost confirmat ca premier, al patrulea premier al României în ultimii trei ani, reducând incertitudinea politică care a pus în pericol țara de când guvernul de centru-stânga a fost eliminat luna trecută și deblocând astfel procesul de formare a noii Comisii Europene, întârziat din cauza războiului in Bucuresti.
Liderul Partidului Național Liberal a primit luni 240 de voturi într-un vot de încredere în parlament, cu șapte mai mult decât cele 233 necesare. "Mulțumesc. Puteți avea încredere în noi", le-a a spus după vot dl Orban parlamentarilor. Administrația domnului Orban va fi atent urmărită pentru a vedea dacă va reuși să depășească tulburările politice din ultimii ani.
În timpul perioadei lor la putere, social-democrații au dezincriminat corupția, întărindu-și controlul asupra sistemului judiciar, ceea ce a dus la proteste în masă și la amenințarea cu luarea de măsuri de către Comisia Europeană.
Viorica Dăncilă, predecesorul social-democrat al dlui Orban, a fost demisă în octombrie, ea fiind al treilea premier de la venirea la putere a partidului social-democrat în 2016.
Cu toate acestea, majoritatea restrânsă de care dispune domnul Orban i-ar putea crea dificultăți în perioada rămasă până la alegerile generale din toamna viitoare, spun analiștii.
„Misiunea domnului Orban va fi una dificilă, deoarece toate părțile care l-au susținut până acum au opinii diferite despre modul în care ar trebui să guverneze noul cabinet ”, a spus Radu Magdin, analist politic din București. O restructurare ministerială ar putea „declanșa blocaje administrative importante”, a adăugat el.
Veronica Anghel, cercetătoare a Europei Centrale și de Est la Universitatea Johns Hopkins, a declarat că dl Orban va lupta pentru a aduce schimbări consistente, deși are deasupra capului spectrul sondajelor de vot pentru viitoarele alegeri.
„Deși este un guvern politic și dispune de sprijin prezidențial, ei vor fi de facto îngrijitori”, a spus ea. „Partidul liberal va avea o aversiune ridicată la risc și se va concentra pe viitoarele alegeri legislative".
Domnul Orban a fost nominalizat pentru postul de premier de președintele Klaus Iohannis, care provine din același partid centrist.
Social-democrații, inclusiv președinții camerelor parlamentului au boicotat sesiunea de luni, în speranța că nu va exista cvorum pentru vot.
Alegerea domnului Orban au deschis, de asemenea, calea pentru formarea noii Comisiei Europene. Comisia, condusă de Ursula von der Leyen, urma să înceapă activitatea de la 1 noiembrie. Cu toate acestea, cei trei candidați desemnați de guvernul anterior al României au fost considerați inacceptabili de Bruxelles.
Domnul Orban a anunțat că prima sa ședință de cabinet va avea loc imediat și că prioritatea sa este alegerea unui comisar, deși a refuzat să nominalizeze potențialii candidați. Domnul Orban a mai spus că guvernul va fi restructurat, unele ministere fuzionând și că un buget modificat va fi propus spre adoptare.
Alte articole din FT:
- Liderii din Balcani avertizează că amânarea aderării la UE riscă să agraveze tensiunile
Albania şi Macedonia de Nord afirmă că reformele şi acordul cu Grecia pe tema numelui ar putea fi amenințate.
După ce UE a închis pentru ani de zile uşa în faţa speranţelor lor de aderare la organizaţie, liderii Macedoniei de Nord şi Albaniei au avertizat că cele două ţări riscă să se confrunte cu o agravare a naţionalismului şi cu un blocaj al reformelor economice. Premierul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, a declarat într-un interviu că se teme de o revenire a "trecutului întunecat" din ţara sa marcată de dispute interetnice, inclusiv de cea a greu prevenitului război civil din 2001.
Într-un interviu separat, Edi Rama, permierul Albaniei, a subliniat că ţara sa riscă să devină o "victimă colaterală" a disensiunilor din cadrul UE pe tema extinderii.
Avertismentele celor doi lideri din Balcani confirmă temerile analiştilor potrivit cărora eşecul UE în deschiderea procesului de aderare al ambelor ţări va destabiliza o delicată regiune geopolitică în care influenţa altor ţări, precum Rusia şi China, este în creştere.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost cel care a blocat efectiv deschiderea tratativelor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania. Ambele ţări s-au plâns că UE nu le-a ţinut partea în privinţa acestor disensiuni după ce Tirana şi Skopje au încercat să îndeplinească termenii impuşi de Bruxelles. Olanda şi Danemarca s-au opus şi ele începerii tratativelor cu Albania.
Zaev a spus că se teme că delicatul acord de anul trecut, negociat de el cu Grecia pe tema schimbării numelui ţării, ar putea reintra în discuţie din cauza agravării sentimentului naţionalist. Schimbarea numelui a fost un pas important pe drumul aderării la UE, dar demersul a fost contestat în ambele ţări, iar Zaev a avertizat că punerea în aplicare a acordului convenit cu Atena este acum în pericol.
"O parte a procesului este ireversibilă, dar mă tem că ne-am putea întoarce la trecutul întunecat pe care l-am trăit", a mai spus el, subliniind totodată natura multietnică a ţării sale, împărţită între majoritatea macedoneană şi etnicii albanezi. "Dacă în Macedonia de Nord va exista o suficientă retorică naţionalistă, precum şi demersuri şi discursuri radicale, asta le va oferi motive politicienilor greci să apeleze la aceeaşi retorică... Iar asta îi va face pe toţi să treacă la nişte măsuri concrete, care nu vor fi bune nici pentru regiunea mea şi nici pentru ţara mea", a spus dl Zaev.
Zaev declarase deja că, dată fiind respingerea suferită din partea UE, el va demisiona, iar anul viitor va organiza alegeri anticipate. El a spus că acordul cu Grecia pe tema numelui, cunoscut sub numele de Acordul de la Prespa, ar putea fi periclitat dacă partidul său nu va câştiga scrutinul.
La Tirana, Rama a spus că decizia de a nu descide negocierile de aderare a fost un "mare şoc pentru ţară" şi a afectat credibilitatea organizaţiei în regiune.
"Am fost rupţi de două ori cu brutalitate de Europa: o dată, când am stat timp de cinci secole sub Imperiul Otoman, iar apoi, timp de o jumătate de secol, sub cel mai brutal regim comunist. Nimeni nu se poate împăca cu ideea că va exista şi o a treia oară şi că, de data asta, Europa este cea care ne rupe cu brutalitate de ea", a spus el.
Rama şi Zaev au mai spus că înţeleg îngrijorarea statelor membre din UE care a dus la blocarea negocierilor, pentru că ele vor să vadă reforme în cadrul organizaţiei şi în privinţa politicilor de extindere. Rama a spus că necesitatea reformelor din interiorul UE este "un alibi care nu stă în picioare în faţa problemei principale". "Europa trece printr-o perioadă care mai întâi se va agrava înainte de a se îmbunătăţi, iar noi suntem doar victimele colaterale ale acestui fenomen", a mai spus Rama.
Judy Dempsey, de la Carnegie Europe din Berlin, afirmă că credibilitatea UE a fost afectată din cauză că, încă din anul 2003, liderilor li s-a spus că, dacă întrunesc criteriile UE, vor fi admişi, iar acum, când cel puţin Skopje aşa a făcut, demersul a fost respins pe motiv că UE trebuie mai întâi să se reformze.
"Promisiunile au fost încălcate", a spus ea. "Balcanii de Vest pot acum cădea uşor pradă influenţei chineze sau ruse". Zaev s-a declarat îngrijorat de tentativele de umplere a acestui gol. "Asta (decizia) le oferă spaţiu de manevră unor terţe forţe - un lucru nu tocmai de dorit - care nu ne oferă democraţie, libertăţi şi un stat de drept", a spus el.(RADOR)
- La Tribune: Boris Johnson deplânge amânarea Brexit
Intervievat de Sky News, prim-ministrul britanic şi-a regretat eşecul şi şi-a reafirmat voinţa de a părăsi Uniunea Europeană înainte de sfârşitul lui 2020.
Boris Johnson şi-a cerut scuze duminică pentru că nu a realizat Brexit pe 31 octombrie aşa cum promisese şi şi-a apărat acordul de ieşire din Uniunea Europeană criticat de Donald Trump. Îşi va cere scuze de la membrii Partidului Conservator care l-au adus la putere că nu s-a ţinut de cuvânt? “Bineînţeles”, i-a răspuns prim-ministrul britanic jurnalistului care îl intervieva la Sky News.
Eşecul Brexit cu orice preţ
Ajuns la putere în iulie promiţând Brexit “cu orice preţ” pe 31 octombrie, Boris Johnson a jurat că ar preferă să fie “mort într-un şanţ” mai curând decât să ceară o nouă amânare. Dar a trebuit să-şi calce pe inimă şi să ceară o amânare până pe 31 ianuarie, acordul lui de divorţ negociat cu Bruxellesul netrecând proba Parlamentului. Şeful guvernului şi-a exprimat duminică “profundul regret”.
Liderul conservator l-a criticat pe de altă parte pe preşedintele american, Donald Trump, prietenul şi aliatul lui, care apreciase joi la postul de radio britanic LBC că acordul negociat cu Uniunea Europeană nu permite să se încheie “un acord comercial cu Regatul Unit”. “Nu doresc să-l denigrez pe preşedinte, dar în această privinţa el comite o eroare evidentă. Oricine se uită la acordul nostru poate constata că este un acord excelent”, a declarat Boris Johnson.
“Motivul pentru care este atât de dureros să avem această amânare nu este din cauza promisiunilor sau a egoului meu sau al altcuiva, ci din cauza incertitudinii pe care acest lucru îl reprezintă pentru toată ţara. Companiile nu pot face prognoze, familiile nu pot face previziuni, oamenii nu ştiu când va avea loc Brexit”, a spus Boris Johnson.
Explicând că se teme de mai multă întârziere dacă Partidul Laburist, principalul partid de opoziţie, ar ajunge la putere în urma alegerilor din 12 decembrie, el a explicat că a considerat “nebunească” propunerea acestui partid de a renegocia acordul de ieşire şi de a-l supune votului britanicilor. Boris Johnson a mai declarat că nu vede “niciun motiv” de a prelungi perioada de tranziţie după Brexit dincolo de data prevăzută de decembrie 2020, estimând că negocierile comerciale “ar trebui să fie extrem de simple”.(RADOR)
- Kathimerini: Două bănci mari ale Chinei vin în Grecia
Două dintre cele mai mari bănci chineze se pregătesc să activeze în Grecia, după cum a anunţat Banca Centrală a Greciei. Printr-un act emis în data de 31 octombrie de către Direcţia pentru Supravegherea Sistemului de Creditare, Banca Centrală a Greciei a informat Ministerul Dezvoltării cu privire la instalarea în Grecia a unei sucursale a Bank of China (Europe) Luxembourg.
Data începerii activităţii este 1 noiembrie. De notat şi că la data de 25 octombrie 2019, Banca Centrală a Greciei a informat Industrial and Commercial Bank of China (Europe) S.A., cu sediul la Luxemburg, că îşi poate instala în Grecia un Birou de reprezentanţă. (RADOR)
Știri pe scurt:
- Evoluţiile de pe scena politică românească sunt printre temele aflate în atenţia presei internaţionale. Noul guvern român obţine votul de încredere al Parlamentului, titrează ABC News. România a aprobat cel de-al şaselea guvern al ţării în cinci ani, punând capăt săptămânilor de incertitudine politică, în urma dărâmării administraţiei anterioare, comentează Bloomberg. Scopul noului guvern este restabilirea încrederii partenerilor euroatlantici, zguduită în ultimii ani de reformele controversate ale social-democraţilor, subliniază Le Figaro. Bloomberg adaugă că noul premier, Ludovic Orban, s-a angajat să remedieze ceea ce a numit daunele aduse economiei şi sistemului judiciar de cei trei ani de guvernare social-democrată. Un guvern de centru-dreapta a venit la putere în România, deschizând calea pentru ca ţara să selecteze un nou candidat pentru următoarea Comisie Europeană, notează Politico. Iar Emerging Europe reţine că în afară de numirea unui comisar european, noul guvern îşi propune să ţină sub control deficitul bugetar, să elaboreze un buget pentru anul viitor şi să înceapă un proces de reformă instituţională pe scară largă.
- În ajunul marcării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, într-un interviu pentru BBC, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov constată că SUA şi Rusia au rămas în stare de conflict, deşi Războiul Rece s-a încheiat de zeci de ani, şi avertizează că tensiunile dintre puterile nucleare ameninţă securitatea globală, cerând ca toate armele de distrugere în masă să fie scoase în afara legii de către comunitatea internaţională, pentru a salva planeta, scrie Newsweek. Există în prezent circa 3.750 de arme nucleare active pe glob, alături de alte 10.115 de focoase inactive, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, SIPRI, menţionează Newsweek. Cele mai multe focoase active aparţin Statelor Unite şi Rusiei, restul fiind împărţite între celelalte puteri nucleare — Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord, evidenţiază Newsweek.
- A doua economie a lumii, China se află şi ea în atenţia presei internaţionale. Preşedintele francez Emmanuel Macron se face o vizită oficială în China, informează EUObserver, cu menţiunea că mesajul Palatului Elysée pentru Beijing este acela că o Europă unită nu doreşte să fie implicată într-un război comercial SUA-China. În timp ce Washingtonul îşi înăspreşte tonul faţă de Beijing, Parisul încearcă să creeze un dialog de afaceri cu gigantul asiatic, crede Le Figaro. Pentru Emmanuel Macron, este întotdeauna vorba despre a-şi apăra viziunea multilaterală asupra lumii, spre deosebire de protecţionismul pus în aplicare de preşedintele american Donald Trump, subliniază Le Figaro. La rândul său, China Daily crede că Beijingul trebuie să îşi deschidă mai mult economia spre lume şi să îşi sporească interacţiunile cu alte economii.(RADOR)
