Politicile populiste au redus drastic resursele publice, declanșând o criză politică înaintea alegerilor prezidențiale care vor avea loc pe 10/24 noiembrie. Prin planificarea creșterii pensiilor cu 15% la 1 septembrie 2019 și cu 40% la 1 septembrie 2020, guvernul a epuizat resursele pentru orice alte creșteri de cheltuieli. Deficitul bugetar riscă să atingă 3.7% din PIB în 2019, arată un raport publicat în această după-amiază de economiștii UniCredit Bank.

Dan Bucsa, Lead CEE Economist_UniCredit Bank AGFoto: Hotnews
  • Deficitul bugetar este așteptat să se mărească din cauza slabei colectări a taxelor și a creșterilor semnificative de pensii…

Alegerile locale vor fi organizate în mai-iunie 2020, urmate de alegerile parlamentare din noiembrie-decembrie 2020. Colectarea veniturilor fiscale s-a înrăutățit în primele nouă luni din 2019, doar încasările din TVA și asigurările sociale fiind în creștere ca procent în PIB. Încasările din TVA beneficiază de creșterea puternică a consumului, mai degrabă decât de o mai bună colectare a taxelor. În lipsa unor reforme pentru reducerea evaziunii fiscale, această îmbunătățire ciclică s-ar putea inversa dacă încetinește creșterea economică. Creșterea încasărilor din asigurări sociale se explică în cea mai mare parte prin contribuții mai mari plătite de angajații din sectorul public și este compensată de salariile mai mari plătite de stat.

  • ...…ceea ce poate conduce la o înrăutățire a rating-ului suveran în 2020

Deficitul bugetar ar putea depăși 4% din PIB în 2020 și 6% din PIB în 2021 – iar România ar putea pierde rating-ul suveran de investiții – dacă pensiile cresc cu 40% în 2020 și guvernul nu ia măsuri să contracareze mărirea accentuată a cheltuielilor. O parte din majorări ar putea fi amânate – dar nu anulate – dacă alegerile parlamentare vor fi desfășurate mai devreme, în semestrul întâi al anului următor. Scenariul nostru de bază este că alegerile vor avea loc la finalul anului 2020, din cauza sprijinului insuficient pentru declanșarea alegerilor anticipate.

  • Nu ne așteptăm la alegeri parlamentare anticipate

În primul rând, Partidul Social Democrat (PSD), beneficiază de sistemul uninominal într-un singur tur folosit la alegerile locale. Partidul Național Liberal (PNL), aflat la guvernare, și alianța dintre Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (Plus) ar putea adopta un sistem de vot uninominal în două runde. Acest lucru îi poate ajuta să câștige primării în zonele dominate tradițional de PSD. Dacă sistemul actual este păstrat, opoziția va trebui să aibă candidați comuni pentru a câștiga în orașele mari din afara Carpaților. În al doilea rând, PSD ar avea nevoie de timp să se regrupeze în cazul în care candidatul său la alegerile prezidențiale, fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, nu va reuși să se califice în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

  • Președintele Klaus Iohannis este favorit să câștige alegerile în noiembrie

Președintele Klaus Iohannis este favorit pentru câștigarea celui de-al doilea mandat în noiembrie, conducând în sondaje cu peste 40% din intenția de vot la primul tur de scrutin. Dan Barna, candidatul USR-Plus, și Viorica Dăncilă se luptă pentru locul al doilea. Situația fiscală ar putea necesita reduceri de cheltuieli și majorarea impozitelor în anul următor, ceea ce ar putea afecta popularitatea noului guvern. Astfel, un guvern minoritar, condus de PNL, susținut de USR, PMP și UDMR și alți parlamentari este probabil să conducă România până la alegerile parlamentare de anul următor.

  • Creșterea PIB este așteptată la 4,2% în 2019 și 2,6% în 2020…

Așteptăm o creștere economică de 4,2% în 2019 și 2,6% în 2020, în scădere treptată, și mai mică decât în țările din Europa Centrală și de Est. Pe lângă cererea europeană mai slabă, exporturile ar putea fi afectate de creșterea prețurilor de producție și a salariilor, produsele chimice și sectoarele cu valoare adăugată scăzută fiind cele mai afectate. Trei factori principali vor limita decelerarea economică. 1. Majorarea pensiilor și a salariilor publice va menține creșterea consumului privat peste potențial în 2019-2020, dublată de o accelerare temporară a creditării consumatorilor. 2. Boom-ul întârziat din domeniul imobiliar ar putea continua pentru câteva trimestre. Nici autorizațiile de construire, nici împrumuturile ipotecare nu par să susțină o revenire mai lungă. 3. Este puțin probabil ca politica fiscală să fie consolidată semnificativ înainte de alegerile parlamentare de anul viitor.

  • …afectată de exporturile slabe și sprijinită de consum, construcții și politica fiscală

Cheltuielile bugetare mai mari în perioada 2019-2020 vor afecta performanța economică în anii următori, iar o înrăutățire a rating-ului va atrage costuri de împrumut mai mari pentru guvern și sectorul privat, ceea ce va conduce la condiții financiare mai stricte. Inflația va rămâne probabil sub 4% până în octombrie 2019, urmând a crește ulterior din cauza unui efect de bază în prețurile combustibililor și a re-liberalizării preconizate a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice. Acestea din urmă ar putea adăuga 2,4 pp la inflație timp de 18 luni. Un calendar al creșterilor este indisponibil la momentul redactării acestui raport trimestrial, însă amânarea unor măsuri pentru 2020 ar amenința ținta de anul viitor după o ratare aproape sigură în 2019.

  • Ținta de inflație poate fi ratată în 2019-2020 dacă prețurile energiei și gazelor sunt re-liberalizate

Ținta de inflație este în pericol și în 2021 dacă autoritățile așteaptă alegerile parlamentare înainte de aducerea prețurilor energiei și gazelor naturale la nivelurile pieței. Este puțin probabil ca BNR să mărească rata de politică monetară, deși ar trebui să reacționeze la efectele de runda a doua ale creșterilor prețurilor energiei și gazelor. Politica monetară laxă din Europa și SUA, inflația importată scăzută și presiunea mai redusă a cererii interne asupra prețurilor sunt motive pentru a păstra dobânzile la actualul nivel.

Condițiile monetare reale s-au înăsprit în 2019, deși cu un mix greșit: leul s-a apreciat în termeni reali, în timp ce ratele dobânzilor ROBOR au fost lăsate să scadă sub 3% prin menținerea excesului de lichiditate în sistemul bancar. Drept urmare, creditarea companiilor și a consumatorilor în lei și euro a accelerat.

Împrumuturile pentru investiții acordate companiilor au accelerat, dar riscurile valutare au crescut și ele, pe măsură ce dinamica împrumuturilor în euro a depășit-o pe cea a împrumuturilor în lei. Observația se poate dovedi relevantă dacă EUR-RON crește în T4 2019 și depășește 4,80 în primul trimestru din 2020, atunci când cursul de schimb ar putea fluctua în intervalul 4,80-90.

  • Riscul valutar crește în sectorul companiilor, în condițiile unui leu supraevaluat

Leul rămâne una dintre cele mai supraevaluate monede din Europa Centrală și de Est, iar această depreciere graduală nu va elimina supraevaluarea. BNR ar putea fi nevoită să-și folosească rezervele pentru a apăra moneda anul viitor, dacă scade apetitul pentru activele financiare ale economiilor emergente, iar intrările fondurilor europene rămân modeste din cauza reducerii co-finanțării publice pentru a face loc altor tipuri de cheltuieli fiscale. Ne așteptăm ca deficitul contului curent să crească în acest an și să rămână la peste 4% din PIB în 2020, cheltuielile consumatorilor și comerțul mondial mai slab fiind cele mai mari riscuri pentru un deficit mai mare.

Industria românească este cea mai afectată din regiune de comerțul global slab. În plus, competitivitatea externă este afectată de creșterea costurilor forței de muncă și aprecierea monedei. Dacă se elimină plafoanele prețurilor energiei și gazelor naturale pentru consumatori, importurile de energie ar putea scădea. Probabilitatea introducerii aceastei măsuri în 2019 este redusă.

Documentul este semnat de economistul Dan Bucșa, Lead CEE Economist al UniCredit în Londra și de Florin Andrei, senor economist al UniCredit.