Pro și contra dezbaterii prezidențiale Ce arată studiile?

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 12 noiembrie 2019, 18:02 Economie | Finanţe & Bănci


Iohannis si Dancila
Foto: Digisport.ro
​​O parte din cei din bula mea de Facebook spun că nu e nevoie de o dezbatere că doar nu sunt niște necunoscuți cei care se bat să ajungă la Cotroceni, iar lumea le știe capacitatea și intențiile. Prin urmare dezbaterea e inutilă și secundar, costisitoare. O altă parte din prietenii din bula mea spun că pentru a câștiga într-o competiție corect e să se bată argumentele între ele, nu persoanele fizice care le întrupează. Prin urmare e esențial să vedem ce vrea PNL să facă având Președinția și cum vede PSD o Românie cu un președinte propriu instalat la Cotroceni. Una peste alta, am o bulă echilibrată pe Facebook, este?

Foarte pe scurt:
  • Un studiu efectuat pe alegerile din ultimii 50 de ani din SUA arată că în majoritatea cazurilor alegerile au fost câștigate de challanger, iar președintele a pierdut.
  • Alte studii arată că intențiile de vot nu se modifică esențial ca urmare a dezbaterilor, marja de schimbare a intenției de vot afectând circa 2% din alegători.
  • Susținătorii alegerilor cu dezbateri mai spun că nu ideile sunt fundamentale ci experiența pe care o traversează alegătorul în fața televizorului. Și că nu poți pune un executiv într-o companie fără ca acesta să vină cu o strategie. Or, rolul dezbaterilor acesta este: să câștige strategia cea mai bună.
  • Dacă au loc mai multe dezbateri, cea care contează cel mai mult în economia votului este prima dezbatere.

În 1960, un Richard Nixon, transpirat, nervos și nemachiat se arunca în fața unui John F. Kennedy tânăr, charismatic și energic într-o primă dezbatere prezidențială televizată la nivel național. Istoricii au spus că această apariție televizată a avut un efect profund asupra rezultatului alegerilor. De atunci, importanța acestor dezbateri în SUA a crescut imens. Pentru mulți, aceste dezbateri sunt fundamentale pentru a decide cine va primi voltul alegătorului.

Dar, de ce este atât de important ca alegătorii să aibă posibilitatea de a-i asculta pe candidați dezbătând problemele națiunii înainte de alegeri? Mai mult, ce rol au dezbaterile prezidențiale în ciclurile electorale moderne? Formatul actual al dezbaterilor ajută sau mai degrabă încurca?
  • Argumente PRO consistente, nimic de zis....
Presa scrie despre dezbateri de foarte multe ori ca despre o finală a unei Cupe fotbalistice a democrației. Dar politicienii știu că ele, dezbaterile, nu au efecte dramatice asupra alegătorilor.

În măsura în care dezbaterile sunt importante în ceea ce privește gradul de persuasiune a candidatului, formatul îl poate favoriza ușor pe cel care vine din postura de challanger. Mai mult decât atât, gafele pot depuncta masiv un candidat, așa cum s-a întâmplat cu Gerald Ford care a spus că Rusia nu domină statele est-europene, cu George H.W. Bush care se uita foarte des la ceas arătând îngrijorare sau cu un Al Gore care a oftat în direct și foarte sonor.

Telespectatorii experimentează dezbaterea diferit, făcând o judecată esențială: dacă candidatul pare sau nu „suficient de potrivit” pentru a fi președinte. Dacă dezbaterea îi infirmă teoria, el își va muta intenția de vot.

După cum a subliniat politologul Thomas Holbrook, „În mod clar influența copleșitoare asupra intenției de vot o are prima dezbatere. Aceasta are loc într-un moment în care alegătorii au cele mai puține informații și într-un moment în care numărul celor nehotărâți este cel mai ridicat."

Reflecționând asupra cursei Obama-McCain din 2008, experții Kathleen Hall Jamieson și Jeffrey A. Gottfried notează că într-un „mediu media transformat radical” - în care știrile tradiționale au cedat teren unor surse media non-mainstream - dezbaterile televizate au continuat să joace un rol unic, așa cum l-au avut de-a lungul istoriei. „De aproape cinci decenii, studiile au confirmat puterea dezbaterilor prezidențiale de a spori informațiile alegătorilor, iar 2008 nu a făcut excepție”, scriu ei.

De asemenea, important într-o dezbatere mai este și un alt element: setarea agendei publice. Stabilirea unor obiective care în mintea opiniei publice poate accentua sau slăbi capacitatea de convingere a alegătorului.
  • Argumentele CONTRA par și ele consistente
De partea cealaltă a zidului, există suficient de mulți oameni de știință din domeniul cercetării sociale care spun că aceste dezbateri nu contează.

Studii experimentale confirmă faptul că cetățenii obișnuiți au mari dificultăți în a face judecăți semnificative cu privire la mesajele transmise în cadrul dezbaterii. Alegătorii nu au cunoștințe sofisticate în a decripta mesaje și pot cădea ușor pradă manipulării. De asemenea, studiile mai arată că oamenii știu cu cine să voteze, iar dezbaterile îi radicalizează. În cazul nostru, susținătorii lui Iohannis vor deveni și mai anti-Dăncilă și viceversa.

Centrul de Cercetare Pew- unul dintre cele mai bune asemenea organizații pe zona sondajelor de opinie- a constatat în mod constant de-a lungul anilor, că circa 8 din 10 alegători consideră dezbaterile ca fiind doar „oarecum” utile în luarea deciziilor electorale și că (pardon) clipurile electorale nu le-au fost de niciun folos. Pe scurt, atunci când sunt întrebați despre influența dezbaterilor, cetățenii sunt predispuși să le atribuie o semnificație redusă.

John Sides, politolog, a realizat o serie de studii care confirmă că schimbările în intențiile de vot ca urmare a dezbaterilor sunt absolut nesemnificative.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






6616 vizualizari

  • +9 (11 voturi)    
    Mda (Marţi, 12 noiembrie 2019, 18:10)

    mitg [utilizator]

    "Un studiu efectuat pe alegerile din ultimii 50 de ani din SUA arată că în majoritatea cazurilor alegerile au fost câștigate de challanger iar președintele a pierdut."

    Un studiu sociologic de inalta valoare avand in vedere marile similitudini intre sistemele politice ale SUA si Romaniei, precum federalismul si delegarea alegatorilor, politica interna a statelor, decalajul alegerilor intre Congres si Senat et al.
    • -2 (4 voturi)    
      :) (Marţi, 12 noiembrie 2019, 18:16)

      Autor [utilizator] i-a raspuns lui mitg

      Am avut nevoie de date și a trebuit să pornesc de la ceva concret. Multumesc pentru obiectivitate. :)
      • +3 (7 voturi)    
        Contra (Marţi, 12 noiembrie 2019, 21:08)

        Shaolin [utilizator] i-a raspuns lui Autor

        Există argumente contra unei dezbateri? Cam complicată acrobația asta de logică....
    • +4 (8 voturi)    
      Ar apărea tot psd cu argumente: (Marţi, 12 noiembrie 2019, 19:00)

      alibaba_zeul_meu [utilizator] i-a raspuns lui mitg

      Cel mai slab președinte. A cedat și s-a făcut preș în fața unei proaste pe care nici noi nu o acceptam.
    • +6 (8 voturi)    
      autorul nu stie ce vorbeste (Marţi, 12 noiembrie 2019, 20:29)

      toiu [utilizator] i-a raspuns lui mitg

      "Un studiu efectuat pe alegerile din ultimii 50 de ani din SUA arată că în majoritatea cazurilor alegerile au fost câștigate de challanger iar președintele a pierdut."

      In ultimii 50 de ani Nixon, Reagan, Clinton, Bush junior, Obama au castigat alegerile fiind presedinti in functie
      Ford, Carter si Bush senior au pierdut alegerile fiind presedinti.
      Autorul nu stie ce vorbeste.
  • +5 (7 voturi)    
    efecte (Marţi, 12 noiembrie 2019, 18:13)

    gpavel [utilizator]

    e interesant de vazut si efectele refuzului de a participa!cred ca e mai greu cuantificat.....
  • -1 (5 voturi)    
    n-am mai citit (Marţi, 12 noiembrie 2019, 18:26)

    john06 [utilizator]

    nimic din ce ai scris dupa ce am dat de asta:"Argumentele CONTRA par și ele consistente",e clara intentia ta.
  • -1 (7 voturi)    
    Dar cercetatorii britanici ce spun? (Marţi, 12 noiembrie 2019, 18:50)

    holinessdani [utilizator]

    Pt orice se poate gasi justificare in ziua de azi.
    Dar ce importanta are, oricum Iohanila va ramane in istorie ca fiind un las si incompetent care s-a ascuns in spatele unor minciuni de campanie.
    Iar articolul e atat de inutil (daca nu-l suspectam pe autor de alte interese), functia de presedinte e complet diferita in Ro sau SUA unde presedintele e si seful guvernului.
    De ce n-ati comparat presedintele Romaniei cu regina Angliei, ca avea exact tot atata relevanta adica 0 (zero).
    • -1 (1 vot)    
      alegeri (Miercuri, 13 noiembrie 2019, 13:52)

      Francesco Toti [anonim] i-a raspuns lui holinessdani

      Asa este! cel mai slab presedinte pe care l-a avut Romania de la Revolutie pana astazi! Nu are curajul unei dezbateri pentru ca nu stie sa raspunda la provocari...fara hartiuta scrisa nu e capabil sa sustina nimic. Asa ca, romanii nu ar trebui sa mai aleaga pentru inca 5 ani o astfel de persoana pentru functia de presedinte. Inca 5 ani cu Ioha Romania va fi pierduta!
  • +8 (8 voturi)    
    In ultimii 50 de ani doar de 3 ori presedintele (Marţi, 12 noiembrie 2019, 19:23)

    YorkshireTerrier [utilizator]

    in functie a pierdut in fata challengerului:

    1) in 1976 Ford a pierdut in fata lui Carter
    2) in 1980 Carter a pierdut in fata lui Reagan
    3) in 1992 Bush senior a pierdut in fata lui Clinton

    Presedintii in functie care au castigat al doilea mandat:

    1) in 1972 Nixon a castigat in fata challengerului
    2) in 1984 Reagan a castigat in fata challengerului
    3) in 1996 Clinton a castigat in fata challengerului
    4) in 2004 Bush junior a castigat in fata challengerului
    5) in 2012 Obama a castigat in fata challengerului

    La alegerile din anii 1988, 2000, 2008 si 2016 nu au
    existat challengeri, ci candidati porniti de pe pozitii de
    egalitate, pentru ca presedintii in functie nu mai puteau
    candida pentru un al treilea mandat.

    Foarte pe scurt ti-am prezentat alegerile prezidentiale
    din ultimii 50 de ani din SUA. Povestea cu victoria
    challangerului in majoritatea cazurilor nu se confirma.
    Nu stiu ce scrie in studiul citat, dar putin fact-checking nu strica.
  • -1 (7 voturi)    
    Aroganta, ultrasuficienta, atac la democratie?? (Miercuri, 13 noiembrie 2019, 6:52)

    hotnewsfil [utilizator]

    Motivatia refuzului lui Werner Klaus Johanis, al refuzului categoric de a participa la o confruntare televizata (pentru a putea fi vazuta si ascultata de intreaga tara), este "motivatia MEA" (a posesivului Johanis), fiind acceptata, si sustinuta, desigur, de cei treimilioane de votanti ai sai (de la turul unu, 3 milioane din totalul de 18 milioane de alegatori inscrisi pe liste).
    Dar, o intalnire 'fata in fata', transmisa de toate televiziunile din tara, nu este 'un simplu prilej, acordat celor doi participanti, de a vorbi unul cu altul, de a-si arunca invective, Un asemenea procedeu de a fi facuti cunoscuti, mai bine, de electorat, cei doi protagonisti, este un obicei obicei practicat in toate tarile, si care a fost folosit si in Romania (in ultimii treizeci de ani), aceasta modalitate de mai buna cunoastere este destinata electoratului, intregugului popor.
    Poporul ii obliga sa se confrunte in fata lui (a poporului votant), ca o modalitate finala de a-i putea compara, inaintea desfasurarii alegerilor. un prilej final de a-si prezinta programul, precum si realizarile care le sustin candidatura.
    Scopul afirmat, in repetate randuri, de Johanis, pana la satietate, de "a distruge PSD" (sigurul partide 'de stanga' din Romania, partid avand sasesutedemii de membri, in toata tara), scop inscris, cu litere de foc, in programul politic al actualului presedinte, este total antidemocratic, autoritarist, dictatorial.
    Johanis, un infatuat, ultraarogant, exprima ritos convingerea lui ca el stie, complet si corect, ce vrea intregul popor, ca el reprezinta intregul popor, in lupta prin care sa fie distrus 'pesedismul', anihilati total membrii si simpatizantii acestui partid.
    Johanis isi justifica refuzul de a participa la confruntare si prin faptul ca PSD este un partid nereformat, fara sa dezvalue in ce ar consta reformarea, dupa stiinta lui, ca sa dea suprema Sa acceptare pentru confruntarea in fata poporului, pentru folosul poporulu.
  • +2 (4 voturi)    
    Să mai reflectăm! (Miercuri, 13 noiembrie 2019, 10:10)

    AEV [utilizator]

    Să admitem că refuzul confruntării directe cu Dăncilă este o mare greșeală a lui K. Iohannis. Îl și ne pedepsim pentru asta prin instalarea Vioricăi Dăncilă ca Președinte al României pentru următorii 5 ani? Cred că e bine să mai reflectăm!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by