​Articol actualizat

Isărescu: Ciclul economic trebuie corelat cu cel politic/ Discrepanțele se adâncesc din cauză că infrastructura nu e dezvoltată/Creăm locuri de muncă în alte țări

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 18 noiembrie 2019, 11:09 Economie | Finanţe & Bănci


Imagine de la conferinta de luni
Foto: Hotnews
”Cele două cicluri -cel economic și cel politic sau electoral- trebuie corelate. Ciclul electoral și cel economic au altă logică fiecare, dar ele trebuie corelate. Discrepanțele dintre regiuni se adâncesc- în București avem un PIB/locuitor ca la Berlin. Dar dacă ieși la 40 de kilometri în afara Capitalei, întâlnești zone foarte sărace. Pentru a avea o economie sănătoasă, e nevoie de reforme. Nu doar mărimea impozitelor contează”. Acestea au fost principalele mesaje transmise luni în cadrul unei dezbateri organizate de Camera de Comerț și Consiliul Concurenței.

Ce a mai spus Isărescu:

  • Suntem acum la sfârșit de an - al 9-lea an de creștere economică. Suntem pe un drum bun? Aici încep nuanțele.
  • Economia s-a schimbat mult în cei 9 ani. S-au făcut și reforme. Cam din 2000, catalizatorul nostru din punct de vedere economic a fost UE.
  • Lumea s-a mai schimbat între timp. Uitați-vă la unguri, la polonezi, care contestă apartenența la zona euro în mod deschis. Guvernatorul Băncii Ungariei a spus chiar că euro a fost o greșeală.
  • Ar trebui să vedem ce e aceea o creștere economică sustenabilă. Ne batem să ne apropiem de Europa occidentală. Dar când ne grăbim spre convergență nu trebuie să uităm divergența.
  • În privința convergenței reale, am urcat de la 21% în anul 2000, la 66%, înregistrând astfel cel mai puternic avans din țările din zonă. E adevărat că am și pornit de jos.
  • Am picat în capcana venitului mediu, de unde e foarte greu de ieșit.
  • Când economia creștea singură am stimulat-o să ajungem la 7%. Era nevoie? Un 4-5% era destul. Treabă grea…
  • Nu poți să arunci ciclul electoral la gunoi. Trăim într-o democrație, trebuie să le împaci, ciclul economic cu ciclul electoral. Asta e treabă grea.
  • Am agravat discrepanțele dintre zonele istorice. Ca PIB/locuitor, București e peste Berlin. Nu sunt decât 40 de km de la București la Las Fierbinți. E adevărat, și între Nevada și Massachusetts sunt diferențe, dar la noi diferențele dintre regiuni sunt uriașe. Problemele acestea nu sunt de neglijat.
  • Discrepanțele se adâncesc datorită faptului că infrastructura din zona estică nu e dezvoltată.
  • Mai avem o problemă serioasă: politicile fiscale prociclice. Noi am stimulat PIB-ul produs în alte țări. Faptul că creșterea PIB s-a bazat pe consum deci pe importuri înseamnă că am creat locuri de muncă în alte țări și asta nu e bine.
  • Ciclul economic trebuie împăcat cu cliclul politic. Ciclul electoral și cel economic au altă logică fiecare, dar ele trebuie armonizate.
  • Nu poate fi ceva mai rău ca atunci când economia o ia în jos, nu doar să nu mai ai resurse ca să o menții, ci să mai fi și nevoit să tai din resursele existente.
  • Dacă nu facem reforme, ne vor forța piețele să luăm masuri de corecție exact când nu trebuie. Și asta trebuie să evităm: ca într-o perioadă de scădere să mai luăm și măsuri de corecție.
  • Dacă dorim creșterea performanței economiei pe termen lung, e nevoie nu doar ca firmele să facă eforturi ci și instituțiile Statului să facă reforme. Existența unor instituții puternice e cel mai bun indicator al unei dezvoltări sănătoase.
  • Nu doar mărimea impozitelor contează. Unii vorbesc și acum de reducerea impozitelor. Unde să le mai reducem, când colectăm atât cât colectăm...? E nevoie de disciplină fiscală.

  • Discrepanţele au ajuns să se adâncească în principal din cauza faptului că infrastructura în zona estică, cu preponderenţă în Moldova, nu este dezvoltată. Nu au cum să meargă investitorii acolo, n-au nimic cu moldovenii. Din punct de vedere social, ţara s-a omogenizat foarte mult, dar cu toate astea nu au cum să ajungă acolo. Cel mult investesc în Iaşi pentru că Iaşiul este o zonă universitară. Se fac investiţii în high tech, fintech, dintre acestea care nu incumbă infrastructuri fizice.

Discursul complet al Guvernatorului:

Conferința pe care o organizați astăzi pleacă, așa cum apare deja din chiar titlul ei, de la două chestiuni – concurență și competitivitate – care, dacă sunt la un nivel ridicat – nu pot să aibă decât un efect benefic pentru economie și societate. Cele două concepte sunt indiscutabil legate: creșterea concurenței duce la creșterea competitivității și ambele sunt expresia bunei funcționări a unui număr mare de companii într-o economie de piață. Pe cât de simplă este această afirmație pe atât de complicată este crearea acestei sinergii a binelui în economie. Vreau să spun de la bun început că pentru reușita acestei sinergii este nevoie nu doar de companiile și firmele mari și mici ale economiei românești, ci și de multe dintre instituțiile noastre, printre care Consiliul Concurenței are un rol extrem de important.

Întrebarea, care nu este formulată direct, dar la care cred că această conferință va răspunde – așa cum rezultă din programul ei – este: cât de departe sau aproape suntem de această sinergie despre care vorbeam pentru economia românească.

Economia românească este în al 9-lea an de creștere economică neîntreruptă, ceea ce desigur este o performanță. Este însă economia românească mai competitivă și mai concurențială? Este adevărat că economia României s-a schimbat enorm în ultimii 10 de ani. S-au făcut multe reforme și schimbări instituționale. Multe dintre rezultatele noastre bune au fost catalizate de calitatea noastră de membri ai Uniunii Europene. Sper că multe alte progrese necesare vor fi făcute cu continuitate pentru a deveni membri ai zonei euro. Trebuie însă să ne canalizăm toate eforturile pentru o creştere economică sustenabilă, bazată pe competitivitate sporită. În această privință mai sunt multe de făcut.

În ultima perioadă, la Banca Națională încercăm să scoatem tot mai mult în evidență acest ultim concept pe care l-am menționat– de creștere sustenabilă – pentru că doar așa putem evita pașii înapoi și doar așa putem da consistență unui alt concept care ne frământă, strâns legat de rezultatul creșterii economice despre care vorbim: convergența reală cu economiile zonei euro.

România a făcut pași considerabili în planul convergenței reale, consemnându-se o majorare semnificativă a nivelului PIB/locuitor raportat la media zonei euro (pe baza PPS – standardul puterii de cumpărare), de la 31,7 la sută în anul 2005 la peste 60 la sută în anul 2018. Am avut cel mai puternic avans al acestui indicator dintre țările din zona noastră, aceasta și pentru că am plecat de cel mai de jos. Suntem însă acum într-un moment de inflexiune. De acum încolo convergența reală prin creșterea economiei nu va mai fi atât de ușoară. Am stimulat recuperarea decalajelor prin politici uneori prociclice încercând să facem minimum necesar în privința reformelor structurale și instituționale. N-am să mă refer astăzi la constrângerile finanțelor publice în ceea ce privește reformele structurale și implicit asupra mediului economic în general, ci la o altă componentă necesară a acestor reforme structurale care a fost determinantă pentru buna funcționare a Băncii Naționale si a altor instituții importante pentru economie: reforma instituțională.

Pentru că dacă dorim creșterea performanţei economiei pe termen lung, nu este suficient ca doar companiile private să facă eforturi pentru aceasta, ci și instituțiile să știe să-și calibreze dozajul și calitatea intervențiilor. Teza rolului instituțiilor pentru o bună economie de piață are o largă susţinere în literatura de specialitate. Precizez de la bun început că nu am în vedere doar instituţiile guvernamentale, ci mă refer la instituţii ale economiei de piaţă în sens larg.

Calitatea instituţiilor condiționează direct și indirect dezvoltarea economică. Existenţa unor instituţii puternice este cel mai bun indicator al dezvoltării structurale şi al capacităţii unui stat de a crea bunăstare pe termen lung. Este deja demonstrat și acceptat că ţările cu calitate instituţională ridicată sunt şi cele care avansează mai rapid din perspectiva tehnologiei şi a competitivității, generând creştere economică sustenabilă și, în cazul unei țări ca a noastră, convergență reală. Se întâmplă astfel întrucât antreprenorii se simt protejaţi în economii care oferă predictibilitate, în care le sunt garantate drepturile de proprietate, în care nu doar că există reguli clare ale jocului, dar acestea sunt şi respectate. Una dintre cele mai importante astfel de reguli este concurența corectă, care ar trebui să se manifeste la nivelul tuturor agenţilor economici, fie că vorbim de persoane fizice, companii sau stat. Înseamnă că sustenabilitatea creşterii economice ca generator de convergență reală este intrinsec legată de CONCURENȚĂ şi COMPETITIVITATE. Buna funcţionare a mecanismelor economiei de piaţă depinde de buna funcționare a celor două aspecte care pot fi determinate fundamental de modul cum instituțiile noastre știu să se implice în economie. Calitatea instituţiilor este așadar un factor indispensabil al dezvoltării economice pe termen lung. Nu doar mărimea impozitelor contează, ci și povara birocrației, domnia legii, timpul și costurile cu obținerea de avize și autorizații sau disciplina contractuală. Politicile destinate mediului de afaceri trebuie să ofere soluții structurale, care să aducă transparență, predictibilitate și competitivitate. Un mediu de afaceri prietenos, favorabil investițiilor, este un element-cheie al progresului și dezvoltării sustenabile a României.

Și ar mai trebui subliniat un aspect care de multe ori condiționează calitatea instituțiilor: independența funcțională. Doar o instituție care știe că profesionalismul și binele public sunt adevăratele constrângeri de funcționare, și nu obediența sau interesul privat poate contribui la consolidarea climatului de afaceri. Banca Națională a României a fost printre primele instituții care a înțeles și implementat acest concept, beneficiind desigur și de un cadru de jure și de facto care a protejat-o, relativ, de interferențe și presiuni din partea unor terțe părți. Dar sunt tot mai multe instituții românești care știu că aceasta este menirea lor, iar Consiliul Concurenței este – așa cum a demonstrat în ultimii ani – una dintre ele.

Totodată o bună colaborare instituțională este nu doar de dorit, ci absolut necesară pentru atingerea obiectivelor de care vorbim. Până la urmă această colaborare se poate vedea și în împărtășirea unor obiective punctuale. Salut faptul că la nivelul Consiliului Concurenței s-au dezvoltat instrumente menite să stimuleze concurenţa şi să limiteze creşterile de preţ, prin îmbunătăţirea gradului de transparență la nivelul consumatorilor, cum este Monitorul prețurilor pentru alimente și carburanți. Aceasta va permite monitorizarea și compararea preţurilor produselor alimentare şi carburanţilor, ceea ce va accentua concurența între companiile de pe aceste piețe, cu efecte benefice asupra calității produselor, preţurilor acestora, precum și asupra serviciilor oferite. Toate aceste aspecte ajută și banca centrală în politica sa antiinflaționistă și aduce în consecință beneficii publice consistente.


Este esențială, în opinia mea, implicarea nu doar a specialiștilor în macroeconomie, ci și a reprezentanților mediului de afaceri în dezbaterea publică a unor probleme cruciale pentru dezvoltarea economiei și a societății românești. Iar evenimente de tipul celui organizat de dumneavoastră astăzi merită salutate, întrucât creează și un cadru propice pentru discuții de substanță pe o temă de mare importanță.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






2999 vizualizari

  • +2 (6 voturi)    
    PSD-ul (Luni, 18 noiembrie 2019, 11:42)

    ioanbucsa751467216962915 [utilizator]

    trebuie să citească acest articol...şi alţi POPULIŞTI
    mai ales Olguţa ...care mereu se va lăuda că a mărit salarii şi pensii
    Dar INVESTIŢIILE....le-au lăsat pe fraieri
    Ei nu au vrut decât să-şi asigure o nouă guvernare ca să hăcuiască de tot justiţia
  • -2 (10 voturi)    
    Manole! (Luni, 18 noiembrie 2019, 11:46)

    consumator2 [utilizator]

    Dar tu de ce nu ai facut nimic pe vremea cand erai prim ministru? Sau ai fost numit doar ca sa faci jocurile murdare ale celor ce te tin inca la bnr?
    Rusinica!
  • +3 (3 voturi)    
    vorbe si iar vorbe (Luni, 18 noiembrie 2019, 11:51)

    Anonym [utilizator]

    reforme si iar reforme doar prin vorbe
    Pana nu stabiliti un procent minim de investitii prin lege sau chiar constitutie, mereu va prevala ciclul electoral.
  • 0 (6 voturi)    
    Si ce e rau? (Luni, 18 noiembrie 2019, 12:09)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Ce e rau daca cream locuri de munca u=in alte tari, ca doar tot romanii muncesc si acolo. Un sfert din populatia RO a inteles ca aici e o cocina de hoti, bugetari puturosi si asistati social, si au plecat scarbiti in strainatate, scuipand in urma. Pentru ei e bine sa cream locuri de munca, nu?
  • -2 (8 voturi)    
    MANOLE... (Luni, 18 noiembrie 2019, 12:54)

    schroedinger [utilizator]

    Ajunge! Du-te la vie si mai lasa-i si pe altii!
    Du-te nene la pensie, ca ne-ai disperat cu politica ta monetara! Nici macar banii nu arata a bani!
  • -1 (1 vot)    
    hai ca ne-am corelat... (Luni, 18 noiembrie 2019, 13:16)

    ..13 [utilizator]

    Noroc ca s-au aliniat stelele ca daca era numai dupa putilinta romanilor mai asteptam olecutza - vreo inca 100 de ani, zic si io...
  • 0 (0 voturi)    
    OH. (Luni, 18 noiembrie 2019, 16:43)

    letsoc [utilizator]

    Nea Mugurele , si Dragnea ce zicea ?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by