Angajații care lucrează în supermarket-uri, precum cei de la casele de marcat sau care aranjează sau cară marfa consideră că nu sunt plătiți suficient pe măsura activității pe care o desfășoară, mai ales că mulți sunt abuzați de clienți, reiese dintr-un studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert, împreună cu Syndex România. Mai mult, peste jumătate dintre acești angajați sunt în căutarea unui alt loc de muncă, dar la o altă companie tot din sector.

HotNews.roFoto: Hotnews

“30% dintre respondenți au semnalat că sunt uneori expuși abuzurilor din partea clienților, în timp ce 12% au declarat că se confruntă cu această problemă des și 11% foarte des. În contextul în care relațiile cu clienții sunt importante pentru 65% dintre respondenți, este clar că abuzurile din partea clienților reprezintă o problemă destul de serioasă pentru o bună parte din salariații din comerț”, se arată în document.

Cât de solicitantă este munca

Conform studiului, chiar dacă este importantă, interacțiunea cu clienții nu este cel mai solicitant aspect al muncii în sectorul comerț.

“Peste 450 de respondenți au menționat ridicarea greutăților ca fiind un aspect deosebit de solicitant, în timp ce 645 au menționat statul în picioare pentru perioade lungi. Și mediul ambiant este o problemă (menționată de peste 300 de respondenți), unii lucrători trebuind să lucreze în spații cu temperaturi scăzute sau foarte ridicate, în condiții de umiditate ridicată etc. Interacțiunea cu colegii și supervizorii direcți nu este o problemă decât pentru un număr relativ redus de respondenți, la fel fiind cazul și în ceea ce privește schimbările tehnologice”, menționează sursa citată.

• Per ansamblu, 80% din respondenți au declarat că munca pe care o depun este solicitantă din punct de vedere fizic (simțitor și mai mult), în timp ce 85% consideră că munca lor este solicitantă din punct de vedere psihic.

• Problema solicitării psihice este însă considerabil mai acută: 311 participanți au declarat că munca lor este foarte solicitantă din punct de vedere psihic, în timp ce doar 171 au declarat că se simt foarte solicitați din punct de vedere fizic.

• Aproape 600 de respondenți (56%) au indicat că volumul și intensitatea muncii le afectează starea emoțională, în timp ce peste 500 (47%) au declarat că starea de sănătate le e afectată de munca pe care o depun; totodată, 285 (27%) de participanți consideră că munca le afectează viața în familie.

Lipsa de satisfacție este mult mai pregnantă când vine vorba de venituri

73% din respondenți consideră că veniturile lor nu reflectă decât puțin sau deloc cantitatea și calitatea muncii pe care o depun, în timp ce 85% consideră că veniturile lor sunt insuficiente pentru a le asigura un trai decent și lipsit de constrângeri împreună cu familiile lor.

“Marea majoritate a salariaților care au participat la sondajul nostru consideră că creșterile salariale nu au ținut pasul nici cu creșterea intensității muncii (doar 11% consideră că salariile au ținut pasul cu volumul și intensitatea muncii), nici cu creșterea prețurilor (doar 7% consideră că salariile au crescut mai rapid decât prețurile). În privința mecanismelor de creștere salarială, 50% dintre respondenți consideră că negocierile colective au jucat un rol decisiv, în timp ce peste 60% consideră că măsurile legislative reprezintă un factor vital”, spune sursa citată.

• Dat fiind nivelul salarial relativ redus din sectorul comerț și tendința spre aplatizare la bază a distribuției salariale (creșterea numărului de salariați remunerați cu salariul minim pe măsura creșterii salariului minim), nu este surprinzător că salariul minim este perceput ca un factor atât de important pentru stabilirea nivelului salarial în acest sector.

• Într-un context de creștere susținută a activității economice și a ocupării, salariile reduse și condițiile de muncă proaste sunt factori determinanți ai deficitului de personal, care în foarte multe situații se manifestă sub forma fluctuației de personal (antrenarea unui cerc vicios al retenției scăzute și nevoii de a face angajări suplimentare).

“Această problemă are un impact semnificativ asupra realității cotidiene a muncii: angajatorii încearcă să compenseze prin intensificarea muncii; munca în echipă devine mai dificilă; salariații iau din ce în ce mai mult în considerare să-și schimbe locul de muncă”, arată studiul.

70% dintre participanții la sondaj consideră că angajatorii lor au dificultăți când vine vorba de angajarea de oameni noi, în timp ce 55% au menționat creșterea fluctuației de personal.

În plus, 58% iau în considerare schimbarea locului de muncă.

Am văzut deja că mobilitatea în afara firmei înseamnă pentru cei mai mulți salariați mutarea la o altă companie din sectorul comerț, și nu părăsirea sectorului.

“Chiar dacă ideea părăsirii locului de muncă actual este mai des întâlnită în rândul tinerilor (65% din respondenții sub 29 de ani s-au gândit în ultima vreme să-și caute un alt loc de muncă), salariații mai în vârstă nu sunt foarte diferiți în această privință — indiferent de categoria de vârstă, peste jumătate dintre respondenți iau în considerare schimbarea locului de muncă. Este deci de așteptat ca problemele de personal ale firmelor să se mențină la un nivel ridicat; din nou insuficiența veniturilor și condițiile de muncă reprezintă principalii factori care îngreunează angajările și îi fac pe salariați să plece sau să își dorească să plece din companii”, se arată în document.

Sondajul Syndex România a fost realizat în luna mai, în rândul salariaților din trei companii multinaționale din sectorul comerț. A fost realizat cu sprijinul Federației Sindicatelor din Comerț (FSC), participanții fiind membri de sindicat. Sondajul s-a bazat pe un chestionar autoadministrat cuprinzând 19 întrebări plus informații socio-demografice privitoare la respondenți; chestionarele au fost distribuite și colectate de FSC în 20 de orașe din țară (în general, capitale de județ), introducerea și analiza datelor fiind apoi realizate de echipa Syndex. Rata de răspuns a fost de 97% (1072 din 1100 de chestionare distribuite).