Ritmul de creştere al economiei României va încetini la 3,2% în 2020 și va reaccelera la 3,7% în 2021, se arată în cele mai recente estimări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care punctează că riscurile de supraîncălzire vor dispărea, potrivit Mediafax. "În timp ce salariile vor reveni la creșteri de o singură cifră, consumul privat este așteptat să rămână robust, susținut de creșteri ale pensiilor. Deficitul comercial va crește în continuare din cauza cererii externe slabe și a competitivității scăzute a prețurilor. Creșterea investițiilor va rămâne la un ritm moderat, sprijinită de o absorbție mai mare a fondurilor europene", arată OECD.
Cererea internă se va ameliora în 2020 și reaccelera în 2021, mai punctează OECD. Importurile vor lua o traiectorie similară.
Deși datoria publică ca procent din PIB este încă moderată, spațiul fiscal este limitat iar climatul extern volatil ar putea limita capacitatea de finanțare. OECD mai punctează că o politică fiscală prudentă necesită eforturi de consolidare care ar trebui să ia forma revizuirii planului de cheltuieli bugetare și îmbunătățirea eficienței colectării taxelor.
Creșterea economică solidă din 2019 a fost susținută de consumul robust și investițiile puternice din sectorul construcțiilor, în timp ce creșterile de salarii atât în sectorul public cât și în cel privat au majorat puterea de cumpărare a gospodăriilor, spune OECD în raport.
"Șomajul a atins un nivel scăzut record și deficitul de forță de muncă s-a intensificat. Creșterea costurilor cu forța de muncă a afectat competitivitatea prețurilor producătorilor autohtoni, contribuind la lărgirea deficitului de cont curent. În plus, încetinirea comerțului global a afectat creșterea producției industriale și a exporturilor. Încrederea întreprinderilor se deteriorează și utilizarea capacității (de producție) scade", potrivit raportului OECD.
Totodată, organizația arată că politicile expansioniste și pro-ciclice din trecut au redus spațiul fiscal disponibil, iar deficitul bugetar este prognozat să continue tendința de creștere în următorii doi ani.
"Reforma pensiilor va majora cheltuielile bugetare cu 2% din PIB până în 2021. Îmbunătățirile preconizate în colectarea taxelor și impozitelor și în eficiența instituțiilor sectorului public nu sunt așteptate să se materializeze destul de rapid pentru a compensa majorarea cheltuielilor publice. În consecință, poziția fiscală este așteptată să fie în general neutră în 2020 și puternic expansionistă în 2021", spune OECD.
Deteriorarea echilibrului bugetar crează riscul unei potențiale pierderi a încrederii investitorilor în cazul unui șoc macroeconomic negativ, iar spațiul fiscal trebuie reconstruit pentru reducerea riscurilor și păstrarea sustenabilității finanțelor publice.
"Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul trebuie să reconsidere anvergura și/sau calendarul reformei pensiilor (n.r. – de exemplu majorării pensiilor la 1 septembrie 2020 cu 40%). În caz contrar, efortul de consolidare ar putea fi nevoit să se bazeze pe reduceri de cheltuieli în zone prioritare, inclusive educația, sănătatea și infrastructura. Majorarea taxelor care sunt cel mai puțin așteptate să perturbe creșterea, cum ar fi impozite pe proprietate și pe mediu, ar putea fi luate în considerare", mai arată OECD.
Deficitul de cont curent este prognozat să depășească 5% din PIB în 2019, iar principalele riscuri includ o continuare a deteriorării cererii din Uniunea Europeană pentru bunurile românești și volatilitatea financiară globală care ar putea conduce la ieșiri de capital, se mai notează în raport, care estimează o creștere economică de 4% pentru România în acest an.
0
1
