Dacă se prorogă această creștere a punctului de pensie cu 40% din 2020 vor fi cu siguranță costuri politice de suportat, a declarat Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României (BNR). Totuși, spune el, dacă nu se face nimic și se merge înainte, vor fi mai întâi costuri economice, care ulterior vor genera și costuri politice.
Vezi aici prezentarea lui Lazea
Valentin Lazea a prezentat 4 argumente economice care ar trebui explicate pensionarilor, dar de experți în știința comunicării:
1. Prin însăși creșterea cu 15% a punctului de pensie în septembrie anul acesta, pensia medie anuală pentru anul viitor va crește cu circa 9% față de media anuală a anului 2019. E aritmetică curată, da? Anul acesta a crescut cu 15% numai pe primele 4 luni, se raportează efectul pe întregul an. E ca și cum pensionarii au primit acum, în septembrie, o creștere de 9% pentru la anul. Știu, aritmetica e grea, școala e grea, nu mulți o mai termină, dar vă garantez eu că aritmetica așa arată. Această creștere de 9% acoperă rata inflației și creșterea PIB-ului de anul viitor. Deci e mai mare decât inflația și creșterea reală și este această creștere în linie cu creșterile anuale ale pensiilor din anii anteriori care au fost de circa 8%. Și dacă nu s-ar mai da niciun procent la anul, pensionarii tot vor câștiga pe medie cu 9% mai mult ca anul acesta, dar dacă li se vor mai da câteva procente în plus?
2. Pensionarii nu sunt persoanele cu cel mai mare risc de sărăcie din România. Acest risc este mai mare pentru persoanele din categoria de vârstă de 16-64 de ani și riscul este de 22,5%, conform Eurostat, decât pentru persoanele din categoria de vârstă de peste 65 de ani, unde riscul e de 20%. Riscul de sărăcie al vârstnicilor din România este al optulea din Europa, după Bulgaria, Croația, Malta și Cipru, dar este cel mai mare în România pentru cei apți de muncă din întreaga Europă. Așadar, puținele resurse bugetare ar trebui să aibă în vedere în primul rând pe aceștia din urmă, nu pe pensionari.
3. Dacă tot este avută în vedere o depășire a limitei de deficit bugetar, cel puțin aceasta ar trebui să meargă spre finanțarea de investiții productive sau spre domenii care cresc competitivitatea economiei: educație, sănătate, cercetare-dezvoltare, infrastructură. Dacă dăm către consum, că asta sunt pensiile, toți banii împrumutați, să nu ne mirăm că nu vom avea resurse economice pentru a rambursa împrumuturile și că tinerii vor continua să plece din țară.
4. Pensionarii din România trebuie să înțeleagă că un câștig mare al lor pe termen scurt s-ar putea transforma într-o pierdere mare pentru ei și pentru restul populației dacă dezechilibrul bugetar ne sustenabil astfel generat va antrena după sine o creștere a inflației și o depreciere a cursului de schimb. Este de preferat un câștig mic, dar permanent, decât un câștig mare dar temporar care să se transforme ulterior într-o pierdere mare. Oamenii înțeleg acest lucru.
„Toate studiile de psihologie socială, de economie comportamentală și așa mai departe vă arată că 90% din oamenii acestei lumi au neplăcere față de risc. Lumea preferă un câștig mic dar sigur decât un câștig mare dar riscant. Totul, din acest moment, ține de știința comunicării. Deci cum pui în pagină și cum comunici cu oamenii aceste probleme. Argumente există și economice și sociale și psihologice și de cum vreți dumneavoastră”, a mai arătat economistul șef al BNR.
19
13
