Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
„Supraviețuim, dar nu se cheamă că trăim”, spune Florin, angajat pe salariul minim într-o localitate din nordul țării. „În ziua de salariu rămân instant fără jumătate din bani. Se duc pe plata abonamentului la telefon, pe chirie și pe mâncarea pe o săptămână. Și nici nu cumpăr cine știe ce. Iar cu o săptămână înainte de leafa următoare fac foamea”, zice el. Florin spune un adevăr nerostit- chiar dacă Iohannis, Orban sau Isărescu de la BNR le-ar spune că trăiesc în cea mai bună Românie din ultima sută de ani, mulți români i-ar privi cu neîncredere. Și nu sunt puțini aceștia; Statistica tocmai a publicat noile date privind numărul săracilor: 4,6 milioane!
Cert e că în pragul ajunul Zilei Naționale, România rămâne o țară foarte bogată, cu veniturile pe cap de locuitor la coada Europei, cu disparități salariale în creștere, cu un șomaj la cote minime, unde deficitul de forță de muncă dă mari bătăi de cap angajatorilor.
Însă disparitățile dintre bogați și săraci sunt foarte mari pentru mulți români. ”România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE şi cea mai mare disparitate inter-regională. Chiar Comisia Europeană a remarcat faptul că decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României s-au adâncit în timp, conducând la apariția unor poli de competitivitate regională, concomitent cu cronicizarea sărăciei în unele zone. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acționează în sensul permanentizării acestor decalaje. Această problemă tinde să devină o preocupare chiar pentru securitatea națională”, spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu la un eveniment.
Doi din 5 români spun că oamenii au șanse egale în viață. În Danemarca 81% dintre cetățeni cred că șansele sunt egale pentru toți, în vreme ce la greci procentul e de 18%.
De asemenea, 80% dintre români cred că diferențele salariale sunt prea mari (și doar 8% le consideră ok). În Portugalia, 96% cred că aceste diferențe sunt prea mari, iar în Germania circa 50%.
Deci, cât de inegală este România?
- Estimată pe baza veniturilor totale disponibile rata sărăciei relative a fost în anul 2018 de 23,5%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,60 milioane persoane.
- Cea mai ”mare” sărăcie s-a înregistrat în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani, circa o treime dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.
- Populaţia vârstnică (65 ani şi peste) este afectată într-o măsură mai redusă de sărăcie (1 din 5 dintre aceṣtia), nivelul ratei fiind inferior mediei pe ansamblul populaţiei. În perioada 2015-2018, rata sărăciei în rândul vârstnicilor a înregistrat o creṣtere de 3,4 puncte procentuale.
- În anul 2018, rata sărăciei a fost de peste 8 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi Sud-Vest Oltenia, de peste 7 ori în regiunea Sud-Est ṣi de peste 6 ori în Sud-Muntenia, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. În anul 2018, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (34,3%) ṣi Sud-Est (31,2%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (4,1%).
- În anul 2018, din totalul românilor care aveau un job, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 15,3%, cu 13,1 puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială.
- Referitor la persoanele neocupate, trebuie evidenţiată situaţia şomerilor a căror rată de sărăcie este foarte mare. Practic, aproape un şomer din doi este sărac, bărbaţii şomeri având situaţia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate în şomaj (mai mult de jumătate din bărbaṭi sunt în această situaṭie, faṭă de aproape două din cinci dintre femeile aflate în situaṭie similară).
- În anul 2018, persoanele aflate în stare de deprivare sub aspectul înzestrării cu bunuri de folosinţă îndelungată au reprezentat 33,3% din totalul populaţiei, proporţie în scădere faţă de anul 2015 cu 8,5 puncte procentuale. Din totalul persoanelor, de lipsa unui singur bun suferă mai mult de una din cinci persoane, iar de lipsa a două bunuri circa una din douăsprezece persoane.
- În România deprivarea materială din punctul de vedere al înzestrării cu bunuri de folosinţă îndelungată se reflectă predominant în lipsa autoturismului personal (27,1%) sau a unui calculator (13,5%).
- În anul 2018, problemele de locuit afectează aproape o treime dintre persoane (32,9%). Faţă de anul 2015, s-a înregistrat o scădere cu 5,9 puncte procentuale, dar situaţia nu poate fi considerată bună. Starea este chiar mai gravă dacă se are în vedere faptul că, în cea mai mare parte, persoanele considerate deprivate au mai mult de o problemă privind condiţiile de locuit.
- Deficienţele resimţite cel mai acut de populaţia României, referitoare la condiţiile de locuit, sunt lipsa în interiorul locuinţei a grupului sanitar propriu sau a băii/duşului: 27,7%, respectiv 26,0%. De asemenea, 10,1% din persoanele din ţara noastră trăiesc în locuinţe cu pereţi sau podele deteriorate.
- Raportul S80/S20 arată faptul că, în anul 2018, persoanele din gospodăriile considerate bogate au obţinut un volum total de venituri de 7,2 ori mai mare decât persoanele din gospodăriile considerate sărace. Raportul s-a menṭinut în jurul valorii de 7, exceptând anul 2015, când s-a înregistrat maximul perioadei (8,3) ṣi a anului 2017 când s-a înregistrat minimul perioadei (6,5).
- Cum era de aşteptat, inegalitate mai mare a veniturilor băneşti disponibile se înregistrează la persoanele cu vârsta sub 65 de ani faţă de cele cu vârsta peste 65 de ani care sunt dependente numai de venituri din transferuri sociale.
- Astfel, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de sub 65 de ani indicele inegalităţii veniturilor a variat de la un minim de 7,0 (atins în 2017) la un maxim de 8,8 atins în 2015, pentru cele cu vârsta de 65 de ani ṣi peste, indicele s-a situat în jurul valorii de 4, exceptând anul 2015, când a atins valoarea de 6,2.
Unde ne plasăm în Europa?
Din punct de vedere al ratei sărăciei relative, România (cu 23,6%) se plasa în anul 2017 în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media Uniunii Europene, cum ar fi: Bulgaria (23,4%), Lituania (22,9%), Letonia (22,1%), Spania (21,6%), Estonia (21,0%), Italia (20,3%), Grecia (20,2%), Croaţia (20,0%), Luxemburg (18,7%), Portugalia (18,3%) ṣi Marea Britanie (17,0%). Rate de sărăcie mult mai mici se înregistrează în unele state precum Cehia (9,1%), Finlanda (11,5%), Danemarca ṣi Slovacia (12,4% fiecare), Olanda (13,2%), etc.
0.1% creștere în Germania este mult mai mare decât 5% în România. Hai să nu ne îmbătăm cu apă rece.
si faptul ca Romania e astazi cel mai bine din anumite puncte de vedere - ca PIB - din ultima suta de ani nu o spune Iohannis ci STATISTICA. aici nu e cu interpretare ci cu DATE CERTE
Ar fi fost culmea ca o tara din UE sa nu progreseze, sa creasca ca PIB, pt ca asta e si scopul UE, sa ne traga dupa ei. suntem mai bine ca tara dar valoarea avutiei e distribuita inegal ca asa e in capitalism. dar stai linistit ca vine iar PSD la guvernare si va da la toti EGAL (doar ca nu bani)
Singura solutie pentru iesirea din impas este educatia. Dar cine se sacrifica sa-i educe pe amaratii astia?
Știu,sună dur.
Avem petrol,aur,gaz,sare,ape minerale,lemn,etc.
Ale cui sunt acum?
Datorită cui?
Clasa politică le zice?Marionete mai scumpe sau mai ieftine.De la Președinte la femeia de serviciu.
Suntem carne de tun.Consumatori exploatați la maxim,captivi.
Consumăm marfă scumpă,proastă calitativ și cantitativ.
Cine ne mai apară acum pe noi?
Nimeni.
Destinul oilor de pe vasul scufundat este al nostru.Al numărului celor care mai sunt salvate ,la fel !
Jucăm zilnic într-un film prost,imprevizibil.
Suntem actori fără voia noastră.Regizorul nu e prezent niciodată.Doar recuzitorul.
Din păcate PESTE TOT ÎN LUME e cam la fel.
Pământul e damnat datorită LĂCOMIEI semenilor noștri!
acum le spune si pas indexare pensii, fara marire salariu minim, fara alocatii, fara nici o plasa de siguranta....vindem tot, capitalism salbatic si ne plangem si-i acuzam pe oameni ca=s puturosi, ca nu vor sa migreze intre orasele tarii si sa accepte slujbe platite pe seminte
nu trecem nici la euro, ca e parghie de saraceala la nevoie, si ar fugi toti fraierii din tara cand ar vedea pensia medie de 250 eur, salariu minim de 350 EUR. Noroc ca au cumparat romanii apartamentele construite de ceausescu, ca altfel homeleshi scria pe ei....numai buni de sclavagism
luati baieti cu sare...o tara ca afara....vindeti resursele strategice in continuare ( energie, pamant, banci) si apoi stati cu mana intinsa la colt de strada la placuta suedeza
Avem creștere economică bazată pe consum, dar pe consumul produselor majoritare din afara producției din țară și pe creșteri de salarii din pix, tocmai pt. că nu avem o producție internă de bunuri care să susțină această creștere salarială.
Inflația care însă galopează către noi, va anula cât de curând această creștere.
În vânzări e la fel. În orice sector sunt o groază de bani nedeclarați: vânzări, intermedieri, producție etc. Cei mai mulți care câștigă relativ puțin sunt angajații la început de carieră.
daca s-ar putea face si o harta in functie de numarul celor care au plecat din RO...
Libertatea este grea, dar merita pentru ca aduce niste beneficii.
Independenta financiara si nu numai se castiga prin munca fizica sau intelectuala si dupa aceea trebuie sa fie mentinut stropul - important sa o faci, sa o practici.
pot sa ramana in continuare acestia saraci?
Da, in functie de politicile publice ce se vor aplica.
cred ca cea mai buna metoda de a starpi saracia este ca oamenii care sunt in acele zone sa plece de acolo spre mai bine.
Ban la ban trage si paduche la paduche.
Zone prospere se vor extinde - vezi ce se intampla in jurul Bucuresti-ului - si astfel sansele si prosperitatea se vor extinde. Dar este o chestiune de durata, daca lasam lucrurile sa se deruleze natural, sau pot sa fie accelerate prin proceduri publice, daca se poate...
Sau, o alternativă cel puțin la fel de probabilă, managerul lui este prea puțin competent și îi irosește priceperea și timpul în activități neproductive.
Se mai așează deasupra ineficiența și ineficacitatea sectorului public, subvenționate tot din munca lui Florin, pentru că altă sursă nu este.
Deci, ce ar fi cazul să facem toți Florinii acestei țări ar fi să încercăm să învățăm cum să ne facem utili, cît mai utili, să ne căutăm manageri care știu să ne folosească la capacitate și care înțeleg cît de mult i-ar costa să ne înlecuiască, să căutăm (sau să ne facem?) o țară cu un sector public mai puțin împovărător și mai eficient.
Ești sărac pentru că ești un bou care a votat o gașcă de infractori numai pentru că i-au promis că o să plouă cu cârnați.
Dacă te uiți pe harta sărăciei, o să vezi că se suprapune cu procentele majoritare pesede/alde/unepere/pecere.
Capacitatea de a ridica depinde de tine, iar ceea ce poți tu face, depinde de atît de mulți factori încît nici o lege, nici un stat, nici un singur om nu o poate ajuta decisiv. O poate doar încurca decisiv.
Dacă avem creștere mare - ceea ce este pe jumătate adevărat dacă dăm la o pare jaful și incompetența sectorului public - atunci și șansele tuturor de a găsi o șansă de ridicare cresc. Dacă „dăm” tuturor cîte puțin - „să ajungă” - o vom lua cu toții la vale, către sărăcie.
Ceea ce ar ajuta la scară mare, dar în timp, ar fi să ne preocupăm ca copiii noștri și ai celor din jurul nostru să învețe pentru viață, pentru a crea valoare, nu pentru diplome și certificate, muncite sau cumpărate. În rest, doar cultivarea rețelelor formale și informale de cooperare la nivel local pot ajuta vizibil.
dupa 3 ani de guverne psd si parlamente psd. practic aveau autoritate aproape totala in Romania dpdv politic.
Romanii ii considera pe vest europeni prea socialisti, americanii sunt model.
Dar regula este ca inegalitatea este asociata intotdeauna cu un nivel mult mai mare de nesiguranta si sanatate al populatiei (nu zic eu asta , sunt multe studii). Iar acesta e doar inceputul...
Impozitul progresiv atat de urat in general ar fi o cale de a reduce inegalitatea.
Alta ar fi reducerea impozitului la nivele mici de salarii.
In final alta ar fi introducerea basic income (venit de baza neconditionat).
Exista si alte cai ?
Evident : Razboiul e un exemplu (al doilea razboi mondial e egalizat situatia dramatic).
Pe termen lung eu mizez pe ultima (si nu pentru mine cat pentru copiii mei si generatia lor). Automatizarea joburlilor , inclusiv intelectuale va fi din ce in ce mai prezenta (cu cat un job e mai bine platit de fapt,cu atat exista motivatia economica de automatizare), pe de alta parte tari intregi (ca Singapore si Japonia) au trecut la inlocuirea fortei de munca cu masini/calculatoare ca politica nationala.
Evident cei care detin capital sau skills in IT vor fi avantajati.
In final doar cei care detin capital.
At-risk-of-poverty threshold (PPS-Purchasing Power Standards, echivalare putere de cumparare intre monezi si state)
- BULGARIA 4343
- ROMANIA 3745 (cel mai mic din EU28)
In acelasi timp, tot in 2018, PIB/capita in PPS/PPS-EU28 ( https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00114&plugin=1)
- BULGARIA 50%
- ROMANIA 64%
Ce se vede? RO are un PIB/capita mai mare cu 28% fata de BG. In acelasi timp, venitul mediu in urma taxarii este cu 14% mai mic in RO fara de BG.
Ce se poate intelege?
- PIB in RO este mare, dar nu mai are legatura cu nivelul de trai. Din ce este format acest PIB, care nu se reflecta in venituri?
- venitul mediu statistic in RO este mai mic decit in BG. Este acest lucru real sau este cosmetizare a statisticii pt. a cosmetiza de fapt saracia?